Page 103 - 1960-07

Nr. 1741
Mai mult spirit gospodăresc
P in i în prim ăvara acestui an, mai
preds piuă la începutul lunii aprilie,
în curtea secţiei p olig rafice a Între­
prinderii „1 M a i" clin D eva, era o b a ­
racă destinată înm agazinării deşeurilor
de hirtie, care trebuiau predate D.C.A.-
ului. Insă, fie că D.C.A.-ul nu venea
la tim p să le rid ice, fie că predarea
lor era n eglijată de conducerea sec­
ţiei poligrafice, aceste resturi de hîr-
tie, de d iferite cu lo ri, nu num ai că nu
mai aveau loc în şubreda baracă, dar
nici în m icul spaţiu din faţa ei de
ap ro xim ativ 15 metri pătraţi.
— C c-ar fi, ca prin muncă volun­
tară, noi, uteniiştii, să fa.ceni baloturi
din această hirtie şi să le predăm
D .C.A .-ului ? — a spus în tr-o bu nă zi
tov. Nicolae F lo rian , secretarul o rg a ­
nizaţiei de bază U .I.M .
Zis şi făcut. C hiar în după-am iaza
aceleiaşi zile, m ai mulţi tineri şi ti
nere, în trunte cu tov. F lorian , mun
ceau entuziast la îm pachetatul hîrtiei
Şi, astfel, în 3 după-am iezi, consecu
tiv, hîrtia a »ost făcută baloturi ş
transportată la D.C.A., de unde ute
tniştii au prim it în schim b frum oasa
sumă de 1.300 lei.
Pină aici toate bune. Baraca a ră­
m as goală. Dar nu m ult timp. După
num ai două zile, to t priri m unca vo­
luntară a tineretului din secţie, ea a
fost „d em ontată" şi m aterialu l rezultat
transportat într-un colţ al curţii. Aici
se m ai aflau (şi se m ai află şi a z i)
L a îndem nul deputaţilor
La îndemnul deputaţilor, cetăţenii
satelo r O birşia, D obroţ şi L eau ţ din
raionul Brad, au pornit cu cîtva
timp în urmă să pietruiască prin m un­
că voluntară drumul com unal. In a-
proape o lună de zile, cetăţenii au
transportat şi îm prăştiat o m are can ­
titate de piatră pe drum ul respectiv.
De asem enea, în satele O bîrşia şi
Fruntaş în muncă
Gliorghe Hangan nu este de multă vreme strungar. Cu
toate acestea, el a devenit bine cunoscut la I.C.S. Hunedoara,
datorită priceperii de care dă dovadă în meseria pe care o
practică cu multă plăcere.
In afară de faptul că dă lucrări de bună calitate, strun­
garul Gheorghe Hangan reuşeşte, datorită bunei organizări a
'muncii, să depăşească lună de lună norma cu 18-22 la sută.
Ta clişeu : Tov. Hangan str unjind o piesă.
U cra in a produce peste 50 la •sută
din în trea g a can tita te de fontă ela ­
borată în U niunea So v ietică, 40 la
sută din can titatea de oţel şi lam i­
nate, 57 la sută din m inereul de fier,
o treim e din can titatea de cărbune,
aproxim ativ 70 la sută din ca n tita ­
tea de -.zahăr.
Ar
U craina a întrecut S.U .A . Ia pro­
ducţia de fontă, oţel, lam inate, ex­
tracţia că rb u n elu i, a m in ereu rilo r de com paraţie cu 1958, producţia de fi­
fier şi m angan, la producţia de z a ­
hăr şi unt pe cap de locuitor.
Ar
Producţia g lo b a lă dată în primii doi
ani ai septenalului de industria U crai­
nei va depăşi calculele de plan cu ’
14— 15 m iliard e ruble. S e vor produce
peste plan : ole! — cu 1.700.000 tone,
lam in ate — cu 1.300.000 tone, m i­
nereu de fier — cu 3.000.000 tone, ci­
ment — cu 400.000 tone, încălţăm inte
— cu 7 m ilioane perechi, m obilă —
in v aloare de 230 m ilioane ruble.
Două treim i din întregul spor al pro­
ducţiei in d u striale pe 1059 s-a obţinut
datorită sporirii productivităţii muncii.
Anul trecut, productivitatea muncii a
crescut cu 0.9 la su tă.
şt
Creşterea cap acităţilor de producţie
ale republicii s-' realizează în primul
rţnd pe seam a reconstrucţiei şi m ări­
rii întreprinderilor existente. De pil­
dă, în urma reconstruirii fabricilor de
z a h ă r existen te, ca p a c ită ţile lor de
producţie au fost m ărite în 1959 pen­
tru a putea prelucra 105.000 chintale
de z a h ă r pe zi, ceea ce este ech iv a ­
lent cu co n stru cţia a 15 noi fabrici
de zahăr. Totodată, au fost econo­
m is i“ 237 m iţioane ruble investiţii c a ­
pitale.
Ar
D acă în 1958 rentabilitatea nieţţie a
diferite piese de m aşini sco ase din uz,
unele acoperite de un şopron, altele...
încărcate de rugină, direct sub cerul
liber — „să le spele ploaia“ cum
spunea un m uncitor de îa linotipe.
Au trecut de atu n ci aproape patru
luni. In faţa clăd irilor secţiei poli­
grafice nu te m ai îm piedici de hîr-
tia-deşeu, ba, mai mult, răm îi, impre­
sionat de frum oasele rondouri de flori
am enajate pe fostul loc de depozitare.
D acă vrei să răm îi însă cu o bună
im presie despre gospodarii secţiei poli­
g rafice şi despre felul cum ştiu ei să
se gospodărească, să nu treci cumva
mai departe... în spatele clădirii.
Ce s-a întîm plat cu deşeurile de hîr-
tie rezultate din aprilie pină a c u m ?
Au fo st predate oare Ia fel ca cele
dinainte D.C.A.-ului ? S -a mai ridicat
oare o altă baracă, mai încăpătoare
ca cea anterioară şi la un loc m ai
potrivit ca cei dintîi, în scopul depo­
zitării lor ? La toate a cestea li se poa­
te răspunde printr-un singur c u v în t:
Nu 1
Hîrtia depozitată aici a fost uitată
cu totul. D.C.A.-ului nu i s-a mai pre­
dat nici m ăcar un „şpalt". Şi aşa,
după... colţul clă d irii, s-au ad u n at, pe
parcurs, cantităţi apreciabile de hîr-
tie-deşeu, în bătaia vuiturilor şi a
ploilor.
Toate acestea însă nu le vede nici
conducerea întreprinderii „t M a i", nici
conducerea secţiei poligrafice... deşi ar
fi tim pul să ie vad ă...
Leauţ, toţ în acest 'a n , s-au construit
dquă poduri.
Printre cei care şi-au adus o con­
tribuţie deosebită la aceste lucrări sînt
deputaţii Cornel ivănuţ, Leontin Dol-
ga. Elena C anea cît şi un m are nu­
m ăr ide . cetăţeni.
M1RCEA VLAD
corespondent
ee
1» ELS.
în tregii industrii din U crain a rep re­
zenta 8 Ia sută, anul acesta ea va
cre şte Ia 11 la su tă. G a u rm are a
reducerii preţului de cost al pro­
ducţiei industriale, în ultimul an şi
jum ătate, în R .S .S . U craineană s-au
realizat econom ii peste plan în v a ­
loare de aproxim ativ, 2,3 m iliarde ru­
ble.
Ar
S e dezvoltă în ritm rapid industria
chim ică a republicii. In 1960, produc­
ţia de răşini sintetice şi m ase plas­
tice va creşte de peste două ori în
bre a rtificia le şi sin tetice — de 1,5
o ri, de fibre ch im ice — de 1,5 ori-
Ar
In Donbas s-au început am ple lu­
crări de reco n stru cţie a fondului de
mine existente. A ceasta va perm ite şă
se sporească cap acitatea m inelor re­
construite cu 41 m ilioane tone, să se
realizeze o sporire a productivităţii
muncii la aceste m ine de două ori
şi să se reducă preţul de cost al că r­
bunelui cu 30 la sută.
Ar
In primii doi ani ai septenalului,
întreprinderile constructoare de m aşini
din U crain a sporesc volumul produc­
ţiei cu peste 31 la sută.
Ar
Un rol uriaş în dez,vo|tarea indus­
triei U crainei l-a avut introducerea
tehnicii noi şi a tehnologiei înain ta­
te. In sid eru rg ie se folosesc g azele
naturale. -Gazele se folosesc în pre­
zent în 36 furnale şi 33 cuptoare
Mantin. (Folosirea g azelor în furnale
Din activitatea
tineretului
In întimpinarea Congresului
U.T.M., au loc şi numeroase ac­
ţiuni cultural-educative. Se or­
ganizează astfel întilnirl ale ti­
nerilor cu activişti de ¦partid
şi de stat, expuneri despre rea­
lizările regimului democrat-
popular, despre minunatele
perspective deschise patriei
noastre de Congresul al III-lea
al Partidului, se fac excursii,
vizite la locuri istorice, în între­
prinderi, unităţi ale agricultu­
rii socialiste etc. La clubul
muncitoresc din oraşul Hune­
doara, de pildă, tinerii s-au în-
tîlnit de curind cu tovarăşul
Frankfurt Tiberiu, secretar al
Comitetului orăşenesc al P.M.R.,
care le-a vorbit despre lupta
U.T.C. sub conducerea P.C.R. în
anii grei ai ilegalităţii, despre
viaţa fericită de azi a tinere­
tului nostru. La intilnire au
participat peste 500 de tineri
siderurgişti, elevi, funcţionari.
-c-r
Formajii artistice
în Valea Jiului
In Valea Jiului funcţionează
în prezent nouă cluburi munci­
toreşti şi tot atîtea cămine cul­
turale. In cadrul acestora îşi
desfăşoară activitatea şapte for­
maţii corale, întrunind cîteva
sute de membri, 21 'brigăzi ar­
tistice de agitaţie, 18 formaţii
de teatru şi 12 orchestre şi fan­
fare. Oamenii muncii din Va­
lea Jiului au ia dispoziţie nu­
meroase biblioteci cu un fond
de peste 120.000 de volume.
'o
Baie modernă
La mina Aninoasa din Valea
Jiului, au fost terminate lucră­
rile de construcţie a unei băi
moderne. Baia cuprinde două
corpuri de clădiri cu numeroase
¦cabine, vestiare, instalaţii pen--
tru păstrat şi uscat hainele de
lucru.
In sprijinul s ’derurgiştilor
întrecerea siderurgiştilor pen­
tru cît mai mult metal este spri­
jinită de minerii din exploată­
rile de minereuri feroase, care le
trimit cantităţi tot mai mari de
materie primă.
Minerii de ta exploatarea Ghe-
lar, de pildă, datorită extinderii
metodei de extragere a minereu­
lui prin surpare pe vatră, au
dat peste plan de la începutul
anului şi pînă ila 25 iulie a-
proape 14.400 tone minereu de
fier de bună calitate. In aceeaşi
perioadă minerii de la Bocşa
va permite ca numai în 1060 să se
econom isească aproxim ativ 1.000-000
tone de cocs şi să se elaboreze în
plus circa 200.000 tone de fontă.
__ Ar
in întreprind erile din U crain a se
introduce pe sca ră largă m ecanizarea
com plexă şi autom atizarea. D e pildă
la U zinele „A zovstal“, „Z ap oro jstal" şi
U zina de ţevi din Nikopol, , datorită
m ăsurilor de m ecanizare com plexă şi
autom atizare productivitatea m uncii va
creşte în decurs de 5 — 6 ani cu 52—
82 la su tă. în că in anul a c e s ta , la
21 m ine carb on ifere se introduce m e­
canizarea com plexă şi autom atizare^
tuturor verigilor tehnologice, ceea ce
va da posibilitatea să se sporeas­
că prpducţivitatea ,m uncii de 1,5— 2 ori.
k mlerraionala Deva
In 1959, în industria constructoare
de m aşini a U crainei au fost m oder­
nizate peste 8.000 m aşini-uneţţe —
aproape de 1,5 ori mai mult decit
în 1958.
Ar
P este 300.000 de inovatori din U cra i­
na au prezentat în 1959 peste 500.000
de propuneri de raţio n alizare, din ca­
re au şi fost introduse peste 300(000,
realiztndu-se economii de peste două
m iliarde ruble.
Ar
In U craina se desfăşoară pe scară
largă electrificarea şi m ecanizarea3 a-
griculturii. D acă în (958 cheltuielile
efective de muncă pentru obţinerea
unui chintal de carne de vită au re­
prezentat în colhozuri 38 zite-m uncă,
prin înfăptuirea m ecanizării complexe
aceste cheltuieli se reduc pînă la 3 — 4
zile-m uncă, sau aproxim ativ de 1 0 — 1 2
o r i ; pentru obţinerea unui chintal de
carn e de porc cheltuielile se reduc de
20 de ori, da lapte — de 7 ori.
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
mam« a — «
TELEGRAME EXTERNE
Ceremonia înmînării Premiului Seminarul internaţional
internaţional Lenin „Pentru întărirea U.M .E.S.C.G. în problemele
păcii între popoare“ preşedintelui Sukarno
educaţiei oamenilor muncii
DJAKARTA (Agerpres). TAS5 ale întregii asistenţe, Ia tribună
anunţă : La 28 iulie, în palatul a urcat cunoscutul scriitor so­ PRAGA. Corespondentul A- organizaţiilor de masă şi în pri­
gerpres anunţă : Dezbaterile -se­ mul rînd al sindicatelor, vorbi­
Negara din Djakarta a avut loc vietic şi militant pe tărîm ob­ minarului !internaţional U.'N.-E.- toarea a enumerat lichidarea a-
S.G.O. în problemele educaţiei nalfabetismului, generalizarea
într-un cadru solemn ceremonia ştesc, Mirzo Tursun-Zade, mem­ oamenilor muncii continuă. învăţămîntuiui obligatoriu de 7
ani, lărgirea considerabilă a sfe­
înmînării Premiului Internaţio­ bru al Comitetului sovietic pen­ In şedinţa de miercuri dimi­ rei de cuprindere a presei, căr­
neaţa, delegata R. P. Romîne ţii, radioului, televiziunii, tea­
nal Lenin „Pentru întărirea pă­ tru apărarea păcii. Ei a dat ci­ tov. Maria Groza, a vorbit pe trului şi cinematografului.
larg despre educaţia adulţilor
cii între popoare“, preşedintelui tire hotărîrii comitetului cu pri- După ce a vorbt despre me­
arătînd că această problemă todele folosite în munca cultura­
Republicii Indonezia, Sukarno. . vire la decernarea Premiului In­ lă de sindicaieie din ţara noa­
constituie una dintre cele mai stră, delegata romînă a propus
Premiul i-a fost decernat pentru ternaţional Lenin preşedintelui în încheiere ca U.N.E.S.C.O., în
importante preocupări ale sta­ colaborare cu organizaţiile sin­
remarcabilele sale merite în lup­ Sukarno şi a înmînat din însăr­ tului nostru şi în acelaşi timp dicale internaţionale, să creeze
o secţie de studiere şi generali­
ta pentru menţinerea şi consoli­ cinarea Comitetului pentru pre­ a organizaţiilor culturale şi ob­ zare a experienţelor sindicatelor
darea păcii între popoare. miile internaţionale Lenin me­ şteşti. Printre acţiunile de mare în domeniul educării adulţilor.
amploare întreprinse de regimul
La ceremonie au luat parte dalia de aur şi diploma c’e lau­ democrat-popular cu sprijinul
membrii parlamentului şi guver­ reat. In ovaţiile întregii asisten­
nului Republicii, conducătorii ţe, preşedintele Sukarno şi Tur­
mişcării partizanilor păcii din sun-Zade se îmbrăţişează căldu­
Indonezia, reprezentanţii altor ros. Tursun-Zade a rostit o cu­
organizaţii obşteşti, membri ai vîntare de salut.
corpului diplomatic, printre care Apoi preşedintele Sukarno a
F. S. Kuzneţov, însărcinat cu a- rostit o amplă cuvîntare.
faceri ad-interim al U.R.S.S. în Cu prilejul înmînării premiu­ -©Si
Indonezia. lui, N. S. Hruşciov, preşedintele
Ceremonia este deschisă prin- Consiliului de Miniştri al Val de represiuni împotriva
tr-o scurtă cuvîntare de d-na U.R.S.S-, a adresat Iui Sukarno oamenilor muncii în Spania
Hidaiat, preşedinte a! Comite­ o telegramă de felicitare.
tului Naţional al partizanilor
păcii din Indonezia, care în nu­ In telegramă se spune: In
prezent. în legătură cu noile
mele tuturor partizanilor păcii uneltiri ale duşmanilor păcii, PARIS (Agerpres). Corespon­ .lor. Aproape în acelaşi timp au
din Indonezia a exprimat senti­ unirea tuturor forţelor iubitoare dentul ziarului „l’Humanité“ fost arestaţi muncitori de la în­
mentele de recunoştinţă şi mîn- de pace este deosebit de necesa­ scrie din regiune’a Gordoba, că, treprinderea „Constructora Na­
drie pentru cinstea acordată pre­ ră pentru binele omenirii. Vă în ultimele zile ale lunii iunie la cional“. Poliţiştii au ridicat zeci
şedintelui Indoneziei de către urez scumpe Sukarno, noi şi Gordoba au sosit din Madrid a- de persoane în maşinile lor.
partizanii păcii din întreaga lu­ mari succese în activitatea tiv. genţi ai poliţiei politice şi că la
me. îndreptată spre consolidarea pă­ 20 iulie- au început arestările în In zilele care au urmat, Cór­
cii şi securităţii popoarelor. rîndul muncitorilor de la cea doba a trecut prin ceasuri gre­
Apoi, în aplauzele furtunoase le... Străzile oraşului erau pline
de poliţişti şi jandarmi. Casele
Demonslrafii de protest mai mare uzină din oraş „Elec­ muncitorilor „suspecţi“ erau în­
tromecanica“. Printre cei ares­ conjurate. Poliţiştii ameninţau în
mod grosolan femeile şi copiii
împotriva lui Strauss la Stuttgart taţi se afiă Rodrigues, membru celor arestaţi.
al comitetului acestei întreprin­
BERLIN (Agerpres). — Pre­ triva ministrului de Război de Din Gordoba valul de repre­
sa democrată din Berlin anunţă la Bonn, cunoscut prin decla­ deri. care se bucură de un mare siuni s-a extins în alte centre
că zilele trecute, in R.F. Ger­ raţiile sale militariste şi re­ respect din partea oamenilor populate ale acestei provincii,
precum şi la Sevilla unde au
mană a avut ioc o demonstraţie vanşarde, este trecută sub tă ­ muncii pentru participarea sa
cere ae presa vest-germană. activă la lupta pentru interesele fost arestaţi mii de muncitori.
de protest împotriva ministru­
lui de Război al Germaniei oc­ = ©®: Cauzele care au provocat -a-
cidentale, Strauss. După cum ceste represiuni sînt clare. S i­
subliniază .ziarele, după cursele tuaţia din aceste provincii, unde
de automobilism şi motociclism jim pm euA H U Lm domnesc marii proprietari de
care au avut loc la Ştuttgart,
pămînt, este îngrozitoafe. tntăp-
cîştigătorii acestor întreceri
parcurgeau turul de onoare. A-
pariţia în acest moment a lui
Strauss, care călătorea într-o 31 IULIE I960 luirea aşa-numitului plan de
maşină deschisă şi care a încer­ „stabilizare economică“ nu a tă­
cat să se alăture coloanei în­ Program ul 1 : 7,35 Melodii popu­ P ro g ram u l I I : 7,3 0 P otpuriu ri de cut decît să accentueze mizeria
vingătorilor, a fost întîmpinată lare ro m în eşti; 8,20 M uzică sim fo­ muzică uşoafă ; 8,30 Şcoala şi viaţa populaţiei. Mii de muncitori a-
cu strigăte de protest din par­ n ic ă ; 9,10 Cîntece de M atei S o c o r ; 9.00 O rchestre sovietice de instrumen gricoli care au de lucru numai
tea celor 250.000 de persoane 9.30 T eatru la m icrofon pentru c o p ii: te populare ; 9,50 R evista presei străi 3—4 luni pe an au fost con­
oare asistau la competiţie. De „D estin aţia M o sco v a -S a telit“ de A. n e ; 10,30 S o lişti de m uzică uşoară damnaţi la şomaj total chiar în
pretutindeni se putea auzi: K a id a n o v a ; 10,31 C în tece şi jo cu ri 11.00 ,!P rim ăv ara la P rag a — 1960“
„Jos cu el“, „Cară-te“ ş.a.m.d. populare ro m în e ş ti: 11,40 C o n cert de C o n cert sim fo n ic in terp retat dq or __*_toiul secerişului. Foametea ame­
estradă ; 12,25 Noi în reg istrări 'de mu­ ch estra filarm onică cehă ; 12,56 „ F ar
Această demonstraţie împo­ zică populară rom înească ; 13,10 De înecul unui v a ls" ; 13,30 Din folclorul ninţă literalmente mii de fami­
toate pentru t o ţ i ; 14,30 Din succesele p o p o a re lo r; 14,15 M uzică uşoară : 14,30 lii.
m uzicii u ş o a r e ; 15,20 La şe z ă to a r e ; La m icro fo n : S a tira şi u m o ru l; 15,30
1.6.30 M ici piese in s tr u m e n ta le ; 17,30 M ari cîn tăreţi de o p e r ă ; 16,00 Vor -o -
Vaşioviei au trimis centrelor si M uzică sim fonică ; 19.35 M uzică uşoa­ beşte M oscova I ; 17,20 M uzică dis
derurgice din Reşiţa şi Hune­ ră de com pozitori r o m în i; 20,00 T e a ­ tractivâ pentru oam enii m uncii aflat ANUNŢ
doara 10.000 tone -minereu pes­ tru la m icrofon : „ B ărb ieru l din Se-
te pian. v i l la " ; 21,15 M uzică u ş o a ră : 22,35 la odihnă ; 18,00 Em isiune literară Ş co a la tehnică fin an ciară din C luj,
M uzică de d a n s; 23,10 Sim fonia a funcţionează în anul şcolar 1900—
In scopul sporirii producţiei V-a de Arthur Honneger. 19.00 M uzică uşoară rom înească din
primii ani ai rep u b licii; 20,05 Muzică
de dans ; 21,20 Program pentru iubi­
de minereuri şi îmbunătăţirii torii de r o in a n ţ e ; 2 2 ,0 0 M uzică de 1961, cu două se c ţii de s p e c ia liz a r e :
calităţii, la mina Teliuc s-au a PiîgE’aasîTSiss d an s;; 23,35 S o n a ta opus 110 în la — S ecţia contabili pentru finanţe
montat noi instalaţii moderne bemol m ajor de Beethoven. şi cred it, ca rg p re g ă te şte ca d re c a li­
pentru transportul minereurilor, ficate pentru secţiu n ile fin an ciare ale
B uletin e de ş t ir i: 7,00 ; 1 3 ,0 0 ; 19,30; sfaturilor populare, pentru unităţile
care permit o creştere a produc­ 31 IULIE 1960 22.00 ; 23,52 (program ul I ) ; 7 ,5 0 ; operative ale B ăncii de S tat a R .P.R .,
tivităţii ,muncii în abataj cu a- 1 4,00; 2 0 ,0 0 ; 23,00 (program ul 11). Băncii de Investiţii, Băncii Agricole,
proximativ 20 Ia sută. De ase­ DEVA: Război şi pace (seria G.E.G., A .D .A .S.. precum şi pentru
l l - a ) ; ALBA TULIA : Rămîi cu m unca co n tabilo-fin an ciară din in sti­
noi; Olelco Dundici; BRAD: Va­
menea a fost extinsă extracţia lurile Dunării; HAŢEG : Ceasul PENTRU 24 ORE tuţiile bugetare. Absolvenţii pot ocupa
în carieră, fn acest an vor în­ funcţii de inspectori, contabili, plani­
cepe lucrările în -vederea deschi­ s-a oprit la miezul nopţii; HU­ ficatori. statisticieni etc.
NEDOARA : Război şi pa­
ce ; ILIA: Băieţii noştri; — Secţia contabili pentru induştrie-
derii unui nou orizont de ex­ ORAŞTIE : in întimpinarea. zo­ Vrem e schim bătoare -cu cerul mai construcţii şi transporturi, care pregă­
ploatare, precum şi săparea u- rilor ; Cinema de altădată : PE­ teşte cadre calificate contabilo-finan-
riui puţ orb, care va permite .ac­ m ult noros ziua. V or cădea ploi locale c.iare şi econom ice pentru în treprind e­
cesul în zonele mai adinei aţe TROŞANI : O zi de odihnă; rile industriale, de constru cţii şi de
zăcămîntuiui ce nu pot fi ex­ Balada soldatului; SEBEŞ : Oa­ sub formă de averse. Tem peratura în ­ transporturi.
ploatate prin carieră. meni sau m ajuri; SIMERIA :
Mizerabilii; LONEA : Teodora ; tre 20-24 grad e ziua, iar noaptea în ­ S e prim esc absolvenţi (b ăieţi ( şi
O. C. M. M. fete), ai şcolii medii cu exam en de
Petroşani TEIU Ş: Casa părintească; tre 11-15 grade. V înt potrivit din sec­ m aturitate, în vîrstă de 17— 25 ani.
din re g iu n ile : G luj, H unedoara, Auto­
Angajează 3 (trei) corr- ZLATNA: Mama vitregă; A- torul şud-vest. nomă M aghiară.
ducători pentru tractoare POLDUL DE SU S: Ultima pri­
U.T.O.S. PENTRU URMĂTOARELE P rim ire a în şco a lă se fa ce pe hază
măvară. 3 ZILE de exam en de adm itere care se ţine
Vrem e nestabilă cu temperatura sta­
ţionară. 1
••\rv~v-
la sediul şcolii str. t M ai nr. 19 C luj,
P r o d u c ă t o r i, c e t ă ţ e n i ! ] între 25 şi 30 septembrie 1960.
M a te riile de exam en s î n t : I. rom înă
Respectaţi termenele depredare a linii pentru cote şi; şi m a tem a tici, la am bele scris şi ora l,
m ateria din cla sele V IH — XI cu rs m e­
fcontracte! Predaţi surplusul de lină unităţilor D.C.A. care vă; diu sau V III— X cei care au ab so l­
vit şcoala medie de zece ani (I. ro­
Cplătesc preţuri de achiziţie, mărindu-vă venitul gospodăriei' mînă program a de la secţia reală, m a­
tem atici program a de ia secţia um a­
O. C. L. Cvoastre. •) n istică ).
produse industriale \ Unităţile D.C.A. achiziţionează orice cantităţi de deşeuri]
Ltextile provenite din îmbrăcăm irite uzată şi din ' obiecte cas-)
(fiice. Predaţi unităţilor D.C.A. orice cantităţi de asemenea de-] Durata cursurilor este de 2 «n i.
Cu sediul central în stra­ '-şeuri din lînă, bumbac, in şi ci nepă, care vă plătesc pe loc; Şcoala are căm in şi cantină.
Se acordă burse elevilor care în­
da dr. Petru Groza nr. 24, >preţuri avantajoase. ^
deplinesc condiţiile la învăţătu ră şi
teieîon nr. 324 ; 325. Unităţile D.C.A. colectează de asemenea orice cantităţi dej cele m ateriale.
Anunţă importante redu­ piei de animale şi piei de vînat. -ţ in timpul şco larizării, elevii (b ă ­
ie ţii), nu vor fi în corp oraţi.
ceri de preţuri la : ^ Unităţile D.C.A. funcţionează în toate oraşele, precum şi]
Absolvenţii se repartizează in pro­
• Motociclete „Jawa" de rîn toate comunele mari, avînd şi agenţi colectori în fiecare; ducţie in regiunile respective.
125, 175, 250 şi 350 cm.c., ţ' comună. ] în scrierile se fac fa sediul şcolii
J
„Panonia" de 250 cm.c.
„MZ“-uri de 250 cm.c., pînă în preziua exam enu lu i pe baza
„Simson“ 250 cm.c, unei cereri însoţită de urm ătoarele
• încălţăminte cu talpă »INSTITUTUL DEARTATEATRALA SI CINEMATDSRAFICA acte:
de cauciuc, microporos pen­ L. CARA.GIALE“ — certificatu l de n aştere tip R .P .R .
Bucureşti (copia şe cerfif'că de şco ală) ;
tru femei şi bărbaţi. — diploma de m atu ritate în ori­
9 Stilouri, ceasuri de rnî- ginal :
nă, de buzunar şi !deştep­ Scft/iu Mâgurecinu î Ţel. 14.71.93 — certificat de săn ătate eliberat de
o unitate san itară de stat (va cuprin­
tătoare, din import şi indi­
gene. Organizează cursuri de pregătire pentru bursierii de şi rezuhatu! an alizei sîngelui şi
sfaturilor populare care doresc să urmeze „Arta al radioscopiei pulm onare) ;
9 Pikupuri, răcitoare. as­ actorului“
— d eclaraţia-fip din ca re să rezulte
piratoare, articole de foto, ocupaţia, starea m aterială, venitul
articole de parfumerie şi < Cursurile încep în ziua de 10 august 1960 la anul 1960 al candidatului şi părinţi­
sediul institutului. lor (susţinătorilor leg ali), salariul lu­
galanterie. / nar etc.
. Înscrierile se fac pe bază de adeverinţă eliberată \
Vizitaţi magazinele fioa- j în scrie re a se fa ce .nun-ţai pe b ază de
stre din Deva, Cugir şi AI- )
ba hilia care vă stau la i ? de sfatul popular care certifică calitatea de acte com plecte, prezentate în dosar.
| bursier a cursantului. Inform aţii suplim entare de la se-
dispoziţie cu un bogat sor- ?
creiariatu l şcolii intre orele 8 — 14,
timent de mărfuri. >
1W V W V v V W V V V W V W V W tel. 3 1 - 3 6 .