Page 104 - 1960-07

Pag. 4
gg — »
juULlm&Ls şU rîl - xjüfí^Qxele s lip ! • xj^xxxSgX ß şlirX ° ±ú$miL\& ş t ir i
I in sudul U .R.S.S.
O nouă provocare a autorităţilor L a Congresul în v ă ţă to rilo r ful guvernului sovietic au sosit in
guatemaleze împotriva Cubei
HAVANA 29 (Agerpres). Zia­
rele „Revolución“ şi „Noticias
de Hoy“ inlormează despre o
nouă provocare a autorităţilor
guatemaleze împotriva Cubei.
Reîerindu-se la ştirile sosite
din Guatemala, ziarul arată că
pe avioanele militare guatema­
leze, care staţionează pe aero­
dromuri speciale, sînt desenate
semnele distinctive de stat cu-
bane. „Aceasta se tace, scrie
„Noticias de Hoy“, în scopul
unei provocări nemaipomenite:
pentru a mitralia şî arunca bom­
be asupra poporului guatemalez
Guvernul S.U.A. foloseşte
Consiliul de Securitate pentru acoperirea
p acţiunilor sale agresive
< DELHI 29 (Agerpres). TASS ţjonale, ziarul „Svadhinata“ sub­ chemare : „Cu 16 ani în urmă,
anunţă: Presa indiană conti­
nuă să comenteze încălcarea
spaţiului aerian sovietic de că­
tre avioanele militare ameri­
cane. .’
„Guvernul american neagă
misiunea de spionaj a avionu­
lui „RB-47“ — scrie ziarul
„Svadhinata“, dar cine dă cre­
zare declaraţiilor celor care au
trimis avionul de spionaj
„U-2 “ ? ¦» i
Subliniind că guvernul ame­ spionaj. Aceasta a agravat şi lizat. De Îndată, ce a luat fiinţa
rican s-a încurcat în încercările mai mult situaţia internaţio­ Germania occidentală, ea a for­
sale de a scoate basma curată nală“.
avionul de spionaj „RB-47“,
ziarul arată că guvernul S.U.A.
Numirea noului ministru de Externe englezfoloseşte Consiliul de Securita­
te pentru acoperirea acţiunilor
sale agresive. „Acum, continuă
„Svadhinata“, în întreaga lume
cresc sentimentele antiamerica-
ne, îndeosebi pentru sabotarea
de către ele a conferinţei Ia ni­
vel înalt şi a conferinţei celor
10 state pentru dezarmare“.
Lerînd ca Statele Unite să-şi
înceteze acţiunile lor îndreptate
spre agravarea situaţiei interna-
„Titan“ a cazul
în Alt antic
CAPE CANAVERAL 29 (A-
gerpres). Ea 28 iulie aviaţia a-
mericană a anunţat că o rache­
tă balistică de tip „Titan“ a că­
zut în Oceanul Atlantic la puţin
timp după lansarea sa de la
Cape Canaveral. In comunicatul
dat publicităţii se spune că a
doua treaptă a rachetei „nu a
funcţionat“. Racheta urma să
străbată o distanţă de 8.000 km.,
dar ea nu a ajuns decît pînă la
80 km.
„Cum se practică mita în politică'
Un articol din „Reader9 <S Digest“
NEW YORK 29 (Agerpres).
In numărul său din August re­
vista „Reader'S Digest“ a publi­
cat articolul semnat de un
membru al Adunării legislative
a unui stat din S.U.A., intitulat
„Iată cum se practică mila in
politică“. Autorul şi-a semnat
articolul cu litera „X“.
Aflu din dare, scrie „X“, că
a mitui reprezintă o încălcare
a legii. In statul meu însă, ca
şi in multe altele, mita contri­
buie la promulgarea legilor. Fă­
ră mită, patru cincimi din co­
legii mei din Adunarea legisla­
tivă nu ar fi putut fi aleşi.
Slnt necesare intre 2.000 şi
25.000 dolari pentru a se aco­
peri cheltuielile destinate cam­
paniei in vederea alegerii unui
candidat In Adunarea legisla­
tivă a statului. Grupuri care
exercită presiuni, asigură o ma­
re parte din aceste fonduri, iar
ulterior cer compensaţii pentru
ele. In articolul meu aceste
grupuri, sau „lobby-iştii“, sînt
denumite cea ăe-a 3-a came­
ră. Cea de-a 3-a cameră are
adeseori o însemnătate mai ma­
re in adoptarea legilor decît
cele 2 camere din Adunarea
statului.
Autorul relatează că la fieca­
re membru al Adunării legisla­
tive a statului revin 2 lobby-
işti. In total în capitala sta­
tului slnt „acreditaţi“ aproxi­
mativ 150 asemenea reprezen­
tanţi ai societăţilor petrolifere, ram dator aproximativ 300 poate să ducă decît la izolare
feroviare, de băuturi alcoolice,
precum şi agenţi proprietari de
hipodromuri, diferiţi negustori
ş.a.m.ă.
Funcţia lor juridică, scrie
„X“ in continuare, constă în
RedaG ţia şi ad m in istra ţia z i a r u l u i : str. 6 M a rtie nr. 9. T elefo n : 188; I S 9 : 75. T a x a p lătită în nu m erar co d o rm aprobării D irecţiun ii G en era le P .T .T .R . nr. 2 6 3 .3 2 0 d in 6 noiem brie 1 9 4 9 , - i T ip a r u l: în trep rin d erea P o lig r a fic ă „1 M a i“ — D eva.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1741
V izita lui N. S. H ru şcio v I L L Oromîko l-a primit
pe mul ambasador
a! R. P. Romîns
K IEV (A gerpres). — TA SS trans* locuit şi a instituţiilor social-cultu- MOSCOVA 29. Coresponden­
mite : rale din S talin g rad . tul Agerpres transmite: La 29
iulie A. A. Gromîko, ministrul
La 28 iulie a sosit la Kiev N. S . La 25 iulie Nikita H ruşciov a sosit Afacerilor Externe a! Uniunii
Hruşciov, prim -secretar al C.G. al în oraşul Astrahan, unde a vizitat
P .G .U .S., preşedintele Consiliului de şantierele de construcţii de locuinţe
M in iştri a l U .R .S .S . îm p reu nă cu şe ­ şi edificii so cial-cu ltu rale , a luat cu ­ Sovietice, l-a primit pe Nicolae
noştinţă de starea pisciculturii şi Gujnă, noul ambasador extraor­
cap itala U crainei W alter U lbricht şi v alo rificării luncilor inund abile din dinar şi plenipotenţiar al R. P.
delta V olgăi. L a invitaţia şefului
de la Conakry Janos Kădâr. guvernului sovietic au sosit aici Romîne la Moscova, în legă­
în a in te de a sosi Ia K iev, Nikita W alter U lbricht şi Janos K ădâr care tură cu apropiata prezentare a
şi a acuza apoi de acest lucru CONAKRY 29 (Agerpres) Du­ spus : Noi am ales în mod lîo- H ruşciov a vizitat oraşele Stalingrad se află la odihnă în U .R .S .S . scrisorilor de acreditare.
Cuba, procurînd astfel imperia­ tărît lumea libertăţii, nu lumea şi Astrahan. La Stalingrad, unde a Oaspeţii au vizitat uzina de repa­ ----------- 33------------
liştilor americani un pretext pă cum anunţă agenţia Reuter, sosit Ia 21 iulie, N. S . H ruşciov a
pentru a întreprinde, la adăpos­ robiei. Noi alegem lumea dem­ luat cunoştinţă de activitatea în tre­ rat locom otive, colhozul ,,L em n “ şi Sesiunea
tul Organizaţiei statelor ameri­ preşedintele Guineei, Seku nităţii şi a progresului demo­ prinderilor industriale şi a agricu l­ şantierul com binatu'ui de celuloză Consiliului nordic
cane, acţiuni criminale împotri­ Ture, a rostit o cuvîntare de turii. El a vizitat U zina de tractoare şi carton din A strah an. A ceastă în ­
va patriei noastre“. salut la Congresul internaţio­ cratic şi nu lumea umilinţei şi din S talin g rad . Aici oaspetelui i s-a treprindere va produce anual 170.060 R EY K JA V 1K 29 (A g erp res). In ca­
a nedreptăţii. vorbit despre activitatea colectivului de tone carton şl hîrtie, 5.000.000 pitala Islandei s-a deschis cea de-a
„Este clar însă, scrie ziarul nal al învăţătorilor care are loc legală de crearea noului tractor pu­ m.p. de plăci fibroase şi alte pro­ B-a sesiune a Consiliului nordic. La
„Revolución“, că o astfel de ma­ la Conakry. Preşedintele Seku In cuvîntăriile lor de Salut ternic rapid „D T -75", care este ex­ duse. T o ată a ce a stă can tita te va fi lucrările ei iau parte 97 reprezentanţi
nevră poate înşela numai pe cei vicepreşedinţii organizaţiilor de perim entat cu su cces. Lui N. S . produsă din stuful care creşte în
care vor să fie înşelaţi. Poporul Ture a declarat că Guineea a delta V olgăi, ale cărei rezerve sînt
hotărit să colaboreze cu toate învăţători din ţările Africii au de peste 2.000.000 tone.
statele pe bază de egalitate.
condamnat acţiunile provoca­
Referind'u-se la politica ex­ toare ale colonialiştilor belgieni
ternă a Guineei, preşedintele a în Congo.
guatemalez, care la 21 iulie şi-a a&: Hruşciov i-a fost prezentată o nou­ Nikita H ruşciov a stat de vorbă a 5 ţări scan d in av e: Islanda, Dane­
exprimat cu curaj solidaritatea tate tehnică — un autom at de mode* cu conducătorii organizaţiilor de m arca, N orvegia, Su edia şi Finland a.
cu Cuba, ştie prea bine cine Vizita Iui Adenauer Ia Paris lare cu ajutorul căruia în producţia partid şi sovietice din oraşul şi re* P rin tre particip anţii Ia sesiune se atlă
este adevăratul lui duşman“. de turnătorie a fost m ecanizat unul giunea Astrahan. prim -m iniştrii, m iniştrii A facerilor Ex­
CUseifsas9©® C o n s iliu B u i Sfafg© raS din procesele care necesită un foarte tern e şi a lte o ficialităţi din aceste ţări.
a i P ă© ii slin Fs^aesfa m are volum de m uncă şl a fost spo­ fn cap itala U crain ei N. S . Hruş* După părerea ziarelor, lucrările sesiu­
:9®L rită de 6 — 7 ori productivitatea m uncii. ciov, W. Ulbricht şi J. K ădâr au nii se vor axa pe d iscutarea problem ei
fost întîm pinaţi de conducătorii aşa-nutnitei colaborări nordice în di­
PARIS 29 (Agerpres). In le­ revendicări care nu pot fi sa­ Şeful guvernului U .R .S .S . a vizitat partidului com unist şi ai guvernului ferite domenii ale vieţii politice, eco­
gătură cu vizita cancelarului tisfăcute fără război. Bundes- sovhozul „V olga-D on“ şl a luat cu­ republicii, de reprezentanţi ai vieţii nom ice şi culturale a ţărilor scandi­
Adenauer în Franţa, Consiliul wehrul a luat fiinţă sub coman­ noştinţă de construirea caselor de publice din K iev. nave.
Naţional al Păcii din Franţa a damentul generalilor hitlerişti. îSSSaSir
dat publicităţii următoarea
Afirmaţia că Uniunea1 Atlan­
tică din care face parte şi R.F. H o C ijo s i—d e m n u r m a ş a Iul L i S în M a n
liniază s „Nu poate fi ni,ci o în­ sub loviturile armatelor aliate, Germană, oferă o garanţie îm­
doială că încordarea a fost pro­ potriva pericolului german es­
vocată de incidentul cu avionul ale forţelor armate ale Fran­ te respinsă de fapte. Bundes- SEUL 29 (Agerpres). După In oraşul Phohan (provincia Direcţia siguranţei statului a
„11-2“, şi apoi de incidentul cu ţei libere şi ale forţelor de re­ wehrul cere deja să i se pună cum s-a mai anunţat, la 28 iu­ Kensanul de nord) s-a descope- dat poliţiei ordin să curme cu
avionul „RB-47“. In perioada zistenţă, cotropitorii nazişti au Ia dispoziţie baze militare în lie în Coreea de sud a fost de­ rit, de pildă, că persoane din hotărîre orice nemulţumire. A
fost alungaţi din Franţa. Pe Franţa. In afară de aceasta, în clarată din nou starea excepţio­ anturajul clicii lui Ho Gijon au fost arestat oricine a ’ manifestat
dintre aceste incidente puterile vremea aceea întregul popor nală care va dura de la 28 iulie introdus în listele electorale
occidentale au anunţat că vor pofida clauzelor prevăzute în ora 8, pînă la 31 iulie, ora 24. peste 1.000 de persoane fictive, cea mai mică nemulţumire. In-
înzestra cu arma rachetă şi nu­ francez spera că militarismul Aceste maşinaţiuni ale clicii Iui tr-o singură noapte — noaptea
acordurile de la Londra şi Pa­ Aşa se pregăteşte clica proa- Ho Gijon au stîrnit ura şi'îndig- de 20 spre 21 iulie — au fost
ris, comandamentul N.A.T.O. mericană a lui Ho Gijon în ve­ narea populaţiei locale. arestate' 5.492 de persoane. La
cleară bazele lor de peste hota­ german a fost distrus pentru propune ca Bundeswehrul să fie derea alegerilor pentru Aduna­ 25 şi 26 iulie autorităţile ma­
re şi că bombardierele lor cu totdeauna şi că, in sfîrşit, secu­ înarmat cu arma atomică şi rea Naţională. to cursid campaniei electora- rionetâ ale lui Ho Gijon au a-
le. alegătorilor li s-a interzis să restat 4.631 de persoane. Pro-
arma nucleară vor efectua în per- ritatea Europei este asigurată. rachete. Timp de aproape o lună a se pronunţe împotriva candida- porţiile arestărilor în masă au
In felul acesta Bundeswehrul durat campania electorală în ţilor lisînmanişti pe care clica fost mai mari chiar decît în
manenţă zboruri cu caracter de j Această speranţă nu s-a rea- condiţiile represiunilor poliţie­
va deveni principala forţă mili­ lui Ho Gijon se străduieşte prin timpul regimului lisînmanist. In
neşti, manevrelor şi înşelăciuni­ toate mijloacele să-i strecoare în timpul acestei campanii eiecto-
tară din Europa occidentală. lor. După cum a recunoscut în­ parlament. In acelaşi scop, Fio râie, în Goreea de sud au fost
In acest caz orice stat care se suşi Ho Gijon cu prilejul decla­ Gijon a inclus în comisia cen- arestate 15.300 de persoane, iar
învecinează cu R.F. Germană raţiei' electorale de la 25 iulie, trală electorală persoane din în timpul alegerilor pentru A-
această campanie s-a desfăşurat
.% mulat revendicări teritoriale, se va afla în pericol.
Mişcarea pentru pace luptă
împotriva acestei politici peri­
culoase pentru Franţa, pentru
stabilitate în Europa şi pentru
viu criticată în Anglia pace în întreaga lume.
LONDRA 29 (Agerpres). Du­ In şedinţa din seara de 28 Jos bazele militare germane în condiţiile „înjurăturilor reci­ fostul partid liberal lisînmanist. dunarea Naţională lisînmanistă
pă curn reiese 'din relatările a- iulie a Camerei Comunelor o- din Fran ţa! Să nu‘ se pună la proce, ale şiretlicurilor şi pun­ Lisînmaniştii sînt de asemenea din mai, de acum 2 ani, au fost
genţiilor de presă occidentale poziţia laburistă şi liberală a dispoziţia Bundeswehrului ra­ găşiilor“ candidaţilor în alegeri­ arestate 2.442 de persoane.
numirea lordului Home în pos­ criticat cu vehemenţă alegerea le pentru Adunarea Naţională. incluşi în toate comisiile elec-
tul de ministru de Externe al noului ministru de Externe. Li­ chete si arme nucleare“. torale periferice. In timpul campaniei electo­
Marii Britanii în cadrul recen­ derul opoziţiei, Gaitskell, a sub­ rale, în diferite oraşe din Co­
tei remanieri a guvernului en­ liniat că aceasta constituie o Demascarea trecutului politie reea de sud au avut loc demon­
glez esle criticată în largi măsură „neînţeleaptă şi necon- criminal al lui Hans Globke straţii^ de protest împotriva ale­
cercuri politice şi ziaristice din ştituţională". Liderul opoziţiei a gerii în Adunarea Naţională a
Anglia. Această alegere este amintit de asemenea că în ca­ BERLIN 29 (Agerpres) ADN tlerist. Pînă în ultimul moment, dusă de nazişti. Pentru aceste unor deputaţi odioşi poporului.
condamnată mai ales pentru că, riera sa diplomatică noul minis­ anunţa : La 28 iulie a avut loc el a fost colaborator activ al „merite“, la 13 iulie 1938 Hitler Demonstraţii masive de protest
potrivit constituţiei britanice, tru de Externe a tost implicat în la Berlin o conferinţă de presă sîngerosului călău Himmler. personal l-a numit pe Globke au avut loc, între altele, la Seul.
noul ministru de Externe deţi- manevrele guvernului Chamber- a Comitetului pentru probleme­ în funcţia de consilier ministe­
nînd titlul de lord, nu are drep­ lain care au dus la acordurile cu le unităţii Germaniei la care a A. Norden a subliniat că co­ rial. » aegu, Anson şi în alte oraşe.
tul să ia cuvîntul în Camera Hitler şi Mussolini de la Mün­ fost demascată activitatea lui mentariile scrise de Globke la La Seul participanţii la aduna­
Comunelor şi deci nu poate fi chen în 1938. Hans Globke, secretarul de stat le_gile rasiste de la Nürnberg au Răspunzînd la întrebările puse rea la care trebuia să ia cuvîn­
tras la răspundere de deputaţi ai cancelarului federal, ca par­ fost aprobate pe deplin de mi­ de ziarişti, Adolf Deter, secretar tul candidaţi în alegeri de de­
pentru acţiunile sale. După dezbateri — pe care a- tizan şi propagandist activ al nistrul hitlerist al afacerilor in­ al Comitetului pentru proble­ putaţi pentru Gamera superioară
genţia United Press Internatio­ regimului hitlerist, răspunzător terne, Frick. mele unităţii Germaniei, a ci­ au huiduit 3 lisînmanişti. „Că-
„Macmillan smulge Camerei nal le apreciază ca „agitate“ — pentru asasinate în masă. tat o serie de fapte care vin să raţi-vă în Havai, unde a fugit
Comunelor, care singură are ca­ opozifia a propus o moţiune de La conferinţa de presă a fost confirme că Globke este acela
racter reprezentativ, postul de cenzură în legătură cu numirea Prof. Albert Norden, membru citată o scrisoare a lui Frick din care conduce în prezent în Ger­ S!P- ^l a n ”^7u vrem să vă
importanţă vitală al ministrului al Biroului Politic al G.G. al 25 aprilie 1938 în care el pro­ mania occidentală campania de­ 2S.000 4?de al,esgtărit^oariu. aproximativ
de Externe — scrie „Daily He­ noului ministru de Externe. Mo­ P.S.U.G., care a luat cuvîntul pune avansarea lui Globke ca şănţată de minciuni şi calomnii
rald“. în faţa ziariştilor germani şi fiind „unul din cei mai sîrguin- îndreptată împotriva Republicii Glica lui Ho Gijon speriată de
ţiunea a fost respinsă datorită străini, a demascat, pe bază de cioşi şi capabili funcţionari“ ai Democrate Germane.
Ziarul conservator „Daily Te­ ministerului afacerilor interne. evenimentele din aprilie care au
legraph“ califică numirea lor­ majorităţii de care dispune în
dului Home ca „rău inspirată". dus la răsturnarea regimului
Camera Comunelor partidul con­
dictatorial al lui Li Sîn Man, de.
servator.
indignarea şi protestul popu­
laţiei sud-coreene şi temîndu-se
numeroase documente trecutul La conferinţă de presă a fost Reprezentanţilor presei pre­ de noi acţiuni ale poporului în
politic criminal al lui Globke arătată participarea lui Globke zenţi la conferinţa de presă li ajunul alegerilor, a recurs la
— în prezent unul din oamenii la elaborarea hotărîrilor privi­ s-au difuzat exemplare ale cule­ declararea stării excepţionale.
politici cei mai influenţi şi ac­ toare la extinderea legilor ra­ gerii de materiale privind tre- Pentru înfăptuirea ei, transmitea
tivi din Germania occidentală. siste de la Nürnberg şi asupra
După cum a subliniat A. Nor­ regiunii sudeţilor răpită cu for­ cutul criminal al secretarului de I postul de radio Seul, au fost
den, actualul conducător al can­ ţa Gehoslovaciei de către hifle- stat de la Bonn, H. Globke.
mobilizaţi 34.000 de poliţişti.
apărarea cauzelor clienţilor lor aer posomorit“ sandvişul cu celariei cancelarului vest-ger- rişti.
man — H. Globke este autorul După cum a subliniat Ä. Nor­
in comisiile legislative. slănină şi roşit la cafenea. Co­ legilor antisemite, inspiratorul
ideologic al progromurilor orga­ den, fără participarea activă a
La scurtă vreme după alege­ legii mei — legiuitorii — nu nizate în perioada regimului hi- lui Globke nu s-a făcut nici un
pas în „politica spaţiului vital“
rea mea, relatează autorul ar­ erau frămlntaţt de asemenea
ticolului, am primit un telefon îndoieli. La ora mesei auzeam k$ A 1 m A
din partea unui coleg al meu cum unii întrebau pe alţii: „Te
din Adunarea unei regiuni în­ duci la masă ? Cine este as­
vecinate. „Dacă sînteţi un om tăzi puişorul tă.u (lobby-istul COLOMBO. — In conformita­ zării de pe lîngă Gonsiliul de
te cu acordul de colaborare eco­ Miniştri al U.R.S.S. Delegaţia
rezonabil, a spus el, veţi vota care achita nota la restau­ Declaraţia lui Waldeefţ Rochet în legătură nomică şi tehnică dintre U.R.S.S.
cu majorarea preţurilor şi Ceylon din 15 ianuarie 1959, sovietică va participă la festivi­
pentru Green In alegerile pen­ rant)?“. a fost semnat un contract pen­ tăţile organizate -de poporul
la pîine şi cereale în Franţa tru întocmirea de către specia­ malgaş zu prilejul proclamării
tru locul d e¦preşedinte“. Autorul arată in continuare liştii sovietici a proiectului teh­ independenţei ţării.
nic al construcţiilor hidroener­
„De ce oare?“. că după lungi .,îndoieli şi re- getice de pe rîui Malvatu Oia, BOGOTA. — La 27 iulie, Mi­
în partea de nord a Ceylonului. nisterul columbian al Minelor şi
„Deoarece cea de-a 3-a ca­ muşcări. de conştiinţă“ el şt Petrolului a anunţat că guver­
NEW YORK. — La 28 iulie nul columbian a hotărit anula­
meră a întrunit un număr su­ prietenii săi au hotărit să în­ a încetat din viaţă, în vîrstă de rea contractului încheiat între
96 de ani, cunoscuta scriitoare societatea petroliferă columbiană
ficient de voturi pentru ca el ceapă să primească bani de ia Ethel Voynich, autoarea popu­ şi societatea americană „Forest
larului roman „Tăunul“. Oii Corporation“, încheiat în
să învingă“, a spus el. lobby-işti. PARIS 20 (Agerpres). Ziarul Această situaţie, arată Wal­ timpul dictaturii lui Rojas Pi-
„l’ Humanite“ a publicat decla­ deck Rochet, a constrîns pe pro­ NEW YORK. — Agenţia A- nilla. Minisierul declară că con­
Lobby-iştii, care mă dispre- Atunci cină m am prezentat raţia lui Waldeck Rochet, mem­ prietarii de pămînturi să ceară ssociated Press anunţă că circa tractul este ilegal şi prejudicia­
bru în Biroul Politic al C.C. al revizuirea preţurilor Ia produse­ 8.000 de măturători de stradă
ţuiau in trecut, manifestau a- pentru prima oară in alegeri, Partidului Comunist Francez, în le lor. In felul acesta, „actuala din New York au declarat gre­ ză interesele naţionale colum­
legătură cu hotărîrea guvernu­ majorare a preţurilor la cereale vă în sprijinul cererii lor pri­ biene.
cum o mare grijă pentru mine¦, scrie „X“, în continuare, hotă- lui de a majora preţurile Ia pîi­ este o consecinţă directă a po­ vind mărirea salariilor, precum
ne şi cereale. liticii promovată de actualul gu­ şl a altor revendicări. SANTIAGO. — După cum re­
„Precum înţeleg, mi-a spus risem ferm să nu închei tran­ vern în folosul marilor mono­ latează agenţiile de presă, ora­
După ce subliniază că majo­ poluri capitaliste“. KATMANDU. — După cum şul Valdivia din sudul ţării, a-
unul dintre ei, aţi ieşit din zacţii şi să nu fac trafic cu rarea preţurilor la cereale este transmite corespondentul agen­ tît de greu încercat de ultimele
în primul rînd o consecinţă a Waldeck Rochet subliniază că ţiei Reuter, după o vizită în
campanie cu un deficit“. voturi. Am înţeles însă repe­ creşterii din anul trecut a pre­ guvernul ar fi putut menţine S.U.A" şi în Japonia, precum şi cutremure, seismice, este pe ju­
preţul cerealelor la nivelul an­ în alte ţâri, regele Nepalului, mătate inundat de apele lacului
Acesta era adevărul. Mai e- de că această linte nobilă nu ţurilor la produsele industriale, terior dacă ar fi anulat diferite Atahendra, s-a înapoiat la Kat- Rinihue care au rupt digurile.
Waldeck Rochet aminteşte că impozite care reprezintă o anu­ mandu. Cartierele joase ale oraşului de
guvernul a permis „marilor mo­ mită parte a acestui preţ. Or, pe malurile rîului Rio Galle Gal­
nopoluri industriale să majore­ guvernul „refuză să anuleze im­ TANANAR1VE. — La 28 iu­ ic nu mai pot fi locuite. Circu­
de dolari, dar fără să mă lase şi ineficientă. Dacă vreţi ca alţi ze preţurile pentru ca ele pozitele la produsele alimenta­ lie la Tananarive, capitala Re­ laţia feroviară esle întreruptă.
să-şi sporească veniturile“. Ca re de primă necesitate, deoarece publicii Malgaşe, a sosit dele­ Aerodromul este impracticabil.
să răspund, lobby-istul a con­ legiuitori să. voteze pentru pro­ urmare a acestui fapt, în cursul el are nevoie de fonduri tot mai gaţia guvernamentală sovietică Apele au luat cu ele nenumăra­
anului 1959 preţurile la produ­ mari pentru războiul din Algeria condusă de A. P. Volkov, preşe­ te. case şi au distrus poduri şi
tinuat : iectul dv. de lege, trebuie să sele industriale necesare agri­ şi pentru producţia armei ato­ dinte al Gomitetului de stat pen­ căi ferate. Cinci persoane şi-au
culturii au crescut, potrivit date­ mice“. Waldeck Rochet atrage tru problemele muncii şi salari­ pierdut viaţa în cursul inunda­
„Puteţi nici să nu vă mai gindiţi votăm pentru proiectele de lege lor oficiale, cu 10,6 la sută. atenţia asupra comunităţii de in­ ţiilor din ultimele zile.
Prin aceasta se explică decala­ terese şi necesităţii unităţii de
la deficitul dv. de 2.000 dolari. ale acestora. Dacă vreţi să fiţi acţiune dintre clasa muncitoare
Votaţi pentru Joe Green, iar lider, trebuie să încheiaţi alian­ jul dintre preţurile la produsele şi ţărănimea muncitoare în lup­
noi vom avea grijă de această ţe şi să prestaţi servicii care tă pentru drepturile lor, împo­
vor atrage pe legiuitori de par­ industriale şi cele ale producţiei triva marelui capital.
sumă“.
Abia după ce alţi ctţiva re­ tea dv... Iată dilema m ea : da­ agricole, care a provocat o a-
prezentanţi ai celei de-a 3-a că m-aş îndepărta de lobby-
dîncă nemulţumire la sate.
camere îmi propuseseră să li­ işti, aş fi totdeauna ineficient.
chideze „deficitul de 2.000 do­ Dacă iau banii lor şi nu fac
lari“, înţelesei că mi se oferea nimic în schimb sînt necinstit.
mită. Dacă le îndeplinesc comenzile,
in capitală am constatat că pot să înşel poporul. Meditez
nu trebuie să-mi achit nota la. asupra celor făcute de mine.
restaurante. Unul din lobby — Tragedia constă în aceea că
işti era totdeauna gata să mi-o pot termina prin a mă afla în
plătească. Ca un novice prefe­ slujba aceloraşi elemente îm­
ram să ocolesc cele mai bune potriva cărora hotărîsem să
restaurante din oraş — in lupt. fără să observ chiar schim­
care lobby-iştii duceau pe le­ barea care s-a petrecut in
giuitori „consumindu-mi cu un mine.