Page 105 - 1960-07

T1- PROLETARI DIN TOATE TĂ RH E, Ü N I T l - V A l Ie ri,

í S'M ohca Centola oooooocxxx
Region a.'a
în regiunea noastră
Hunedoara-D eva

malSBcialmulw ¦» 11—»t—1r

A m il X II Nr. 1 742 Duminică 31 iulie 1960 4 pagini 20 bani Turnătorul l A 200-a inovaţie 1
loan Cfdstea
Calitatea oţelului In luptă pentru economii este unul din­ L ------------------------------- 4
tre fruntaşii în­ C La cabinetul tehnic al 4
trecerii socialis­ l U.M. Cugir au fost înre- 4
I gistrate in cursul dimine- 4
te de la fabri­ I {ii de ieri 3 inovaţii¦ De 4
ca chimică din [• la începutul anului şi pl- 1
Orăştie. El lu­
crează întot­ nă în prezent, s-au înre­
deauna fără re­ gistrat 200 de inovaţii, ca­
but, depăşindu- re aduc economii antecal-
culate in valoare de peste
şi totodată nor­ 1.500.000 lei.
ma lunară cu 20
O nouă combină
pînă la 22 la
pentru cărbune
sută.
obiectiv principal \} O am enii m uncii d in unităţile eco n o m ice ale Văii Jiu lui au ră sp u n s La sectorul IV B al mi- -ţ
( nei Lupeni a fost introdu- )
Oţelarii — se a- — cum, se dato- cu mult entuziasm chem ării la întrecere socialistă a celor 19 întreprinderi
fruntaşe din ţară in cinstea celui d e-a l III-lea C o n g res al P .M .R . E i s-au (. să de curind o nouă 4
angajat ca prin reducerea consum urilor specifice d e materii prim e, m ate­ C combină. Pînă ieri, cu a-
riale, combustibil şi en ergie, prin îm bunătăţirea calităţii producţiei, să rea­ )
lizeze in cursul acestui an economii cit mai mari la preţul de cost.
ratL în Direc- Irig. AUREL BÎRSAN resc, pe de-o par- [¦ jutorul acestei combine I
Rezultatele ce le-au înregistrat la sfirşitul prim ului sem estru, dovedesc
tivele celui de-al şeju] serviciului cercetări sid erurgice înzestrării teh- hotărirea lor ferm ă de a face totul ca angajam entele să fie traduse in [ deservită de brigada mi- ^
^ viaţă cu succes.
a•li1' 1p6a8rt+id, fu(lîuni? r—e S Şi cocs al 6 . S. Hunedoara veluluirict[eichtănriici al t nerului Ioachim Molnar, ~|

L s-au excavat. 19 m.l. de 4

vor trebui să cadrelor, iar pe t galerie, ceea ce reprezin- 1
sporească productivitatea cup­ de altă parte' faptului că o-
toarelor Martin, în medie cu ţeîarii şi luminătorii îşi întind Reduc preful de cosf al cărbunilor ! tă un mare succes faţă de -

40 la sută tată de 1959, să-şl mina pentru a realiza ceea ce j- metodele de excavaţie fo- ]

însuşească şi să extindă produc­ nu pot asigura fiecare în parte Colectivul minei Aninoasa a alegerii manuale a sterilului în r losite pînă acum. 4
luat încă de la începutul anului abataje şi pe transportoare.
ţia de noi tipuri de oţeluri pen­ calitatea bună a oţelului. o serie de măsuri tehnico-orga- 1t -M---u--n--c--i-t--o--r-i-----l-a-----c--a--b--a--n- -ă- 41-j
nizatorice menite să ducă la re­ Preocuparea minerilor de la
tru rulmenţi, pentru industria e- Problemele ce frămîntă la Aninoasa pentru reducerea con­ tr Pitorescul munţilor noş- 4
ducerea consumurilor specifice sumurilor specifice şi îmbunătă­ 4
lectrotehnică, producţia de oţe­ ora actuală pe oţelari şi lami­ şi la îmbunătăţirea calităţii căr­ ţirea calităţii cărbunelui, a fost ^ tri este mult apreciat în J
bunelui. In felul acesta, utilajele încununată de succes. In prime­ L afara hotarelor regiunii J
luri inoxidabile pentru utilaje natori în legătură cu calitatea au început să fie folosite mai le 6 luni ale anului, ei au rea­ ţ Hunedoara. Aşa se face că -j
raţional, evitîndu-se pe cît po­ lizat o economie la preţul de ¦)
chimice şi petroliere, concen- oţelului sînt multiple şi nu în­ sibil funcţionarea lor în gol, ţ la cabana „Ptetrile“ din )
materialul lemnos a fost refolo- cost în valoare de peste L masivul Retezat au urcat 4
trîndu-şi eforturile pentru îmbu­ totdeauna dintre cele mai uşoa­ sit în mai mare măsură, iar 1.200.000 lei. Plenara Comitetului Central 4
puşcarea fronturilor de lucru, al sindicatelor din industria minieră I ieri, pe lîngă vizitatori din 4
nătăţirea calităţii oţelului în ve­ re. Problema fundamentală, care Manifestînd aceeaşi preocu­
s-a făcut folosindu-se tot mai In dim ineaţa zilei de ieri a avut loc la Petroşani plenara C regiunea noastră, 70 mun-
derea reducerii greutăţii maşini­ nu şi-a găsit încă în mod hotă- puţin material exploziv. In a- pare pentru reducerea preţului Com itetului C entral al sindicatelor din industria m inieră. In pre-
fară de aceasta, s-a acordat o de cost al tonei de cărbune, mi­ zidiu au luat loc tovarăşii Petru Furdui , preşedintele Comitetului C entral al [• citori excursionişti din Bu-
lor, a construcţiilor metalice şi rîtor aprecierea, constă în res­ nerii din Lupeni, au realizat în sin d icatelor din industria m in ieră, prim -secretar al Com itetului reg ion al de
pectul faţă de normele tehno­ mare atenţie puşcării selective şi partid H unedoara, loan R aţiu şi (jh eo rghe c a ra m e le , vicepreşedinţi ai G.C. cureşti. Excursioniştilor le
economisirii metalului. logice, în aplicarea întocmai a aceeaşi perioadă o economie în al sin d icatelor din industria m inieră, G heorghe Ş u lea, Ştefan M oraru, Eleo- sînt create la cabană toa­
acestor norme în procesul de valoare de peste 800.000 lei. nora Aldea şi lo sif E gri, m em bri ai G.G. al sin d icatelo r din ind ustria mi- te condiţiile pentru recon­
De aici reies cit se poate de producţie. Să luăm cîteva nieră. fortare.
clar sarcinile deosebite ce stau exemple:
atît în faţa oţelarilor, cit şi a L ucrările plenarei au fost conduse de tov. Petru Furdui. Luînd cuvîntul, A! doilea avans
noastră, a cercetătorilor din si­ Se cunoaşte şi se prevede tov. loan R aţiu a dat citire raportului G.C. al sin d icatelo r din ind ustria m i- în bani
derurgie. prin instrucţiuni tehnologice, nieră p re z en ta t la a c e a s tă p len ară, Au mai lu a t cu v în tu l tov. V a sile Giu-
că la elaborare, pe lîngă com­ Energie mereu mai ieffină lea, preşedintele com isiei de revizie, care a expus raportul com isiei, In cursul zilei de ieri, la 4
Trebuie amintit că o perioadă poziţia chimică şi temperatura 4
însemnată, la oţelăriile C. S. corespunzătoare a oţelului li­ Termocentrala Paroşeni se nu­ cel puţin 1.700.000 lei. Realiza­ P le n a ra a a p ro b a t în u n an im itate m a te ria le le ca re u rm ează a fi expuse L gospodăria agricolă colec 4
Hunedoara, criteriile de aprecie­ chid, îşi au importanţa lor şi mără printre cele 19 întreprin­ rea înregistrată de ei la sfîrşi- la C onferinţa U niunii Sin d icatelo r din industria m in ieră, ca re va avea loc [ tivâ „30 Decembrie“ din 4
re a calităţii oţelului se rezumau asemenea factori ca viteza de deri fruntaşe din ţară care au tul primului semestru se ridică în zilele de 31 iu lie şi 1 augu st 1960, în sa la AS1T din P etroşani. -j
la cantitatea de rebut declarată ardere a carbonului din baia lansat chemarea la întrecerea la 910.000 lei. Ea a fost obţi­ ( Teiuş, raionul Alba, s-a
după turnare şi laminare. In a- de metal şi calitatea zgurii. socialistă în cinstea Congresului împărţit al doilea avans 4
cest timp, disputa dintre oţe- Acestea însă, nu-şi găsesc Ia partidului. Angajamentul munci­ nută în cea mai mare parte pe
lari şi laminatori în legătură cu această oră în măsură suficientă torilor, tehnicienilor şi ingineri­ în bani. Suma totală im- 4
cauzele care determinau rebu- aprecierea. De ele se ţine sea­ seama reducerii consumului pro­
tarea oţelului după laminare nu ma numai la un anumit număr lor de aici este de a realiza pî­ părţită colectiviştilor se 4
era călăuzită decît în mică mă­ nă la finele anului o economie priu de energie electrică şi a ridică la 35.000 lei. 4
la preţul de cost în valoare de 4
sură de conceperea tehnică a de şarje, a căror rezultate cali­ reducerii consumului de com­ Reducînd consumul de benzină L Colectiviştii Vasile Popa, }
problemelor. Ani la rînd, anu­ tative sînt de regulă superioare. bustibil. f Ileana Fostoc, Nicolae Do- i
I
mite defecte ale laminatelor, ca­ Tot astfel, laminarea oţelului maşina, a folosit judicios acce­ l brota, Ştefan Onica şi al- )
soriile ei şi a schimbat carbu­ l ţii, efectuînd un număr ţ
% re determinau pierderi de pro­ îşi are legile ei. începutul ace­ Printre muncitorii Uniunii ra­ ratorul cu un altul cu consum l însemnat de zile-muncă,
ionale a cooperativelor de con­ mai redus. In felul acesta, el a ^ au primit drept avans
ducţie prin rebutare sau decla­ stor legi se găseşte la încălzirea Bilani rodnic sum Orăştie, care şi-au luat an­ reuşit ca în primul semestru să- l sume între 830 şl 1380 lei.
gajamente preţioase în cinstea şi depăşească norma de rulaj cu
sare, se atribuiau în mod ne jus­ lingourilor şi produselor semi- Muncitorii întreprinderii fo­ prin valorificarea la maximum a Congresului privind realizarea peste 6.000 km. şi să realizeze o l A. OŢOiU 4
tificat unei singure cauze: „de­ laminate. restiere Petroşani acordă o deo­ deşeurilor, ei au obţinut în pri­ de economii, se numără şi con­ economie de peste 280 litri de
fecte de material“. In felul a- sebită atenţie realizării de eco­ mul semestru al acestui an re­ ducătorul auto fruntaş Nicolae ^ corespondent
cesta, se răpea posibilitatea a- Spre deosebire de laminorul nomii, prin valorificarea la ma­ zultate cît se poate de bune. Din Stîrc. Pentru a da viaţă anga­ benzină. I. BUCllREŞTEANU
de 800 mm., laminoarele blu- ximum a masei lemnoase. Prin- angajamentul anual de a realiza jamentului ce şi l-a luat, el şi-a )»—!u—/ —rt—>, 1
ming de 1000 mm. şi de 650 mm., tr-o tăiere mai economicoasă a 950.000 lei economii la preţul de corespondent
arborilor în pădure, printr-o sor­ cost, au realizat în perioada a- îngrijit cu multă minuţiozitate O nouă formafie
plicării unor măsuri corespun­ avînd cuptoare prevăzute cu o tare judicioasă a buştenilor şi mintită mai mult de 700.000 lei.

zătoare, care să redreseze situa­ conducere automată şi semi­ artistică

ţia calitativă a oţelului. Apoi, automată a arderii, au toate : S®;

la oţelărie, a existat un timp condiţile pentru aplicarea unei La întreprinderea regională de elec­
tricitate H unedoara-D eva, se der.tă-
cînd o cantitate însemnată de tehnologii avansate Ia încălzi­ Au predai cerealele contractate şoară o rodnică activitate cultural-ar-
tistică . De cu r în d, un grup de tin eri de
oţel era considerată drept cores­ rea metalului. Dar, pentru ace­ :Ô't : Prima grijă a colectiviştilor la această întreprindere, constituiţi în-
tr-o brigadă artistică de agitaţie, a
punzătoare calitativ numai prin asta, este necesar ca laminatorii din Ţelna, Ighiu şi Alba Iulia, din Alba Iulia 13.000 kg. grîu, prezentat în faţa m uncitorilor un pro­
după ce au treierat griul, a fost însemnate cantităţi de grîu gram de brigadă.
faptul că „şarja s-a turnat“. să respecte întocmai normele !ncLíJefea cursurilor şcolii Je partid aceea de a preda direct de la
au predat şi colectiviştii din ra-, Textul, axat pe problem ele muncii
Au trecut anii, a crescut com­ tehnologice de încălzire. In felul de un an de la O răştie batoză, cantităţile contractate cu ionul Ilia. Spre exemplu, mem­ profesionale a colectivului de aici, re­
binatul şi odată cu el au crescut acesta, se înlătură posibilitatea sfatul. Colectiviştii din Ţelna au brii gospodăriei colective din levă printre altele aspecte ale străd a­
şl oamenii şi pretenţiile. S-a de a rebuta metalul şi se creea­ In după-amiaza zilei de ieri în muncă. In continuare, vorbi­ predat statului 6.000 kg. grîu, Şoimuş au predat statului 19.974 niei depuse pentru obţinerea unor re­
construit oţelăria electrică cu ză condiţii favorabile menţinerii a avut loc închiderea cursurilor torul a subliniat sarcinile mari kg., iar cei din Veţel 24.580 kg. zultate fructuoase în îndeplinirea sa r­
cuptoare de 20 tone şi oţelăria şi îmbunătăţirii calităţii oţelu­ şcolii de partid de un an din şi de răspundere puse în faţa cei din Ighiu 3.000 kg., iar cei cinilor de plan, reducerea pierderilor
Martin nouă, modernă. Calita­ lui. Orăştie. Gu acest prilej, tov. Mi- organelor şi organizaţiilor de de energie electrică în reţelele proprii,
tea oţelului a primit o nouă sem­ hai Obrejan, directorul şcolii, a partid de către cel de-al III-lea îşi achită obligafiile către S.M.T. folosirea raţion ală a m at.erialelor, ro-
nificaţie, mult mai profundă, mai In practica laminoarelor noa­ subliniat eforturile depuse de e- Congres al P.M.R. şi a dat ab­ condiţionări de piese şi m ateriale, e-
legată de cerinţele realităţii, de stre însă, luînd în consideraţie levi pentru însuşirea cît mai te­ solvenţilor şcoli îndrumări pri­ Sînt numeroase gospodăriile raionul Ilia,' au depus în contul co n o m isirea a 736.000 lei, cu 66.0(10
progresul tehnic al industriei chiar şi greutăţile care mai exi­ meinică a învăţăturii marxist- vind modul cum trebuie să colective şi întovărăşirile din S.M.T. cantitatea de 8.544 kg., lei mai mult decît an g ajam entu l luat
noastre. stă, (primirea unei cantităţi în­ leniniste în legătură cu practica muncească pentru înfăptuirea regiunea noastră, care din pri­ cei din Rapoltul Mare, raionul pe întregul an etc. De asem enea, prin
semnate de lingouri reci de la construcţiei socialiste din ţara cu succes a acestor sarcini. ma; recoltă de grîu, şi-au achi­ Hunedoara, 16.677 kg., întovă- interm ediul satirei sînt biciuite lipsu­
In acest sens, este sufipient oţelărie, lipsa aparaturii şi in­ noastră şi succesele obţinute în tat şi obligaţiile pentru muncile răşiţii din Lancrăm, raionul rile care se mai m anifestă în m unca
să ne referim Ia unele sortimen­ stalaţilor de reglare a arderii la activitatea lor de către elevi şi In numele absolvenţilor a efectuate de către S.M.T. Aşa, Sebeş 13.250 kg. grîu etc. acestui colectiv.
te noi de oţeluri cu restricţii deo­ laminorul de 800 etc.), se con­ colectivul de conducere al şcolii. luat cuvîntul tov. loan Man de pildă, colectiviştii din Hărău.
sebite asupra indicilor calita­ stată că preocuparea pentru care s-a angajat să aplice în --
tivi, fabricate în combinat, cum aceste probleme se manifestă Din partea Biroului Comitetu­ practică cele învăţate în şcoală,
s în t: oţelul pentru osii de va­ mai puţin, iar aportul pe care-l O C tL IN T
goane, nenumărate oţeluri alia­ poate aduce punerea la punct a lui regional de partid a luat cu- să îmbine în mod armonios
te, oţelul pentru şine şi tablă acestor probleme este adeseori In luna aprilie, pe primul sînt îndreptate asupra lor, a Şi nu intîmplâtor titlul de
şi altele. desconsiderat. vîntul tov. Balazs Rudolf, şeful teoria cu practica construcţiei loc s-a situat brigada lui Va­ turnătorilor, ca primii care au cel mai bun turnător îl de­
îmbrăţişat întrecerea pe pro­ ţine tot un om din brigadă,
Succesele dobîndite pînă a- (Continuare in pag. 3-a) secţiei de propagandă şi agita­ socialiste şi să lupte cu fermitate sile Herţa. Intîietatea, cîşti- fesii, cu cît din sectorul lor mai bine zis o familie. In lu­
gată la o diferenţă de puncte începe propriu-zis procesul de na mai, din cauza unui inci­
ţie, care a felicitat pe elevi şi pentru traducerea în viaţă a fabricare a maşinii de cusut dent de care autorul îşi amin­
minimă, a trezit în inima lui „Ileana“. teşte cu regret, Remus Codea
conducerea şcolii pentru efortu­ hotărîrilor celui de-al III-lea Gheorghe Pienaru ambiţia ; fu ­ a pierdut titlul în favoarea
Pienaru şi Marţiş sînt oa­ fratelui său Maxim. In iu­
rile depuse şi succesele obţinute Congres al P.M.R. sese la un pas de primul loc meni ambiţioşi. Dacă şi-au nie l-a cîştigat fără ca Ma­
propus să facă ceva, lucrul e xim să se supere, l-am vă­
şi doar ghinionul — credea ca şi tăcut. Şi şi-au propus zut pe amindoi la lucru şi cu
el atunci — îi luase locul atît să treacă la locul l. Au cîn- ajutorul şefului atelierului de
tărit bine şansele, rezervele turnare, tovarăşul Nicolae
de mult rîvnit. Şi-a dat însă încă nefolosite, au consultat Rutcovschi, mi-am dat sea­
seama că nu ghinionul ci alt­ oamenii şi încă din primele ma că şi mîinile unui turnă­
ceva lipsise colectivul de locul tor, chiar dacă execută pi­
fruntaş. Era vorba de folosi­ 'il!ll|l!lil[iilll!i[l!!!llil!:!llP^ ... cioarele unei maşini de cusut,
rea timpului de lucru, de or­ pot fi miini de artist. I-am
Din carnetul văzut la lucru şi pe Emil Oar-
ganizare, de disciplină. S-a REPORTERULUI gă, Valentin Ana, Vasile Mun-
dus aţă la Vasile Marţiş, res­ teanu, loan Firescu, fără a-?
Laminorul de 650 mm al CS. Hunedoara, este un agregat tînăr şi modern. 'Muncitorii, tehnicienii şi inginerii ca­ ponsabilul tehnic, şi s-a sfă­ lililll'illliiiii, ..iit'iiîr.tili.j: i.i li li ............... aminti pe toţi 18 şi m-am con­
re-l deservesc au luat anul acesta o serie de măsuri menite să ducă la sporirea indicelui său de utilizare, la creşterea continua vins că titlul de cei mai buni
a vitezei de laminare, in felul acesta, ei au reuşit, ca numai in 28 de zile ale lunii iulie, să lamineze peste plan mai tuit cum să facă ce să facă. zile ale lunii mai fiecare din turnători de la U.M. Cugir e
Zilele s-au scurs pe urmă cei 18 turnători ai brigăzii ştia greu să fie cîştiga,t de altă
mult de 2.000 tone blumuri. că sfirşitul lunii trebuie să-i brigadă.
In foto : Un aspec*¦ din h ala laminorului. obişnuite. Totuşi in rinăul oa­ găsească la... panoul frunta­
menilor din brigadă se schim­ şilor. Lucru care de altfel s-a Acum, după trei luni de în­
şi intîmplat. In luna iunie, lu­ trecere pe profesii, se poate
base ceva; parcă bătuse un nă în care s-au desfăşurat lu­ spune că producţia e mai ma­
crările Congresului partidului, re, calitatea mai bună şi eco­
vint nou in sector. De unde la întrecerea le-a dat din nou nomiile la nivelul posibilităţi­
început, abia se familiarizase­ cîştig de cauză. Răsunetul lor.
ră cu noţiunea de întrecere succesului a depăşit graniţele
sectorului, fiind cunoscut de De altfel, e suficient să a-
pe profesii, acum ştiau ce în­ întreaga uzină. mtntim că această brigadă
şi-a îndeplinit angajamentul
seamnă, ce se cere pentru a Tovarăşul Marţiş (Pienaru
e in concediu) explică succe­ luat în cinstea Congresului cu
o cîştiga. sul prin faptul că de trei luni
Ca să fii singur fruntaş, în brigadă n-a mai existat 4 zile inpinte de termen, că
absenţă nemotivată, că fieca­
hai să zicem, nu e prea mare re minut e folosit „timp de 60 realizările din luna curentă
lucru. Munceşti cu rîvnă, te
străduieşti. Cu brigada însă de secunde“. nu sînt sub cele ale lunii iunie.

lucrurile se schimbă. Se cere A. JURCA
ca toţi să fie în frunte, ca

planul să fie îndeplinit şi de­
păşit, ca rebutul să fie sub ad­

mis şi mai ales la ei, la pi­
cioare, se cere aspect, oglin­

dă nu glumă. Nu e ca la ce­
lelalte repere unde, de bine de

rău, vopseaua mai acoperă.
Şi toate acestea cu atît mai

mult cu cit privirile tuturor

______ _