Page 107 - 1960-07
P. 107
Nr. 1742 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.
MmmJtaa
xnaaagjB m ânam tuanjmmsiiBiiK3Bsssm
In aseste zile TEbEGRAME EXTERNE
prin magazinele B e re la... p ro g ram Declaraţia comună a conducătorilor C reşle numărul falimentelor în Canada
Hunedoarei
Singurul restaurant întîrziere. Sp ecialist in gram ul. Despre toate a- R. A. O. şi Sudanului OTTAWA (Agerpres). — Du Ziarul arată că numărul fir
pă cum relatează ziarul cana melor care au dat faliment
C ine a vizitat in ultimele în Călan este cel al servitul cu întîrziere este ceste neajunsuri, cetăţe CAIRO (Agerpres). TASS a- cheamă la înfăptuirea dezarmă dian „Globe and Mail“, faţă
zile oraşul H unedoara, a !ost cooperativei „/Muncito ospătarul Lulu Spaniol. nii ar ti vrut să scrie în nunţă : In seara zilei de 28 iu rii totale aplicîndu-se un sistem de anul trecut, numărul firme este in special mare în
atras d esigur de m area ajlucn- rul“. Restaurantul este cond ica de su g estii şi lie a fost dată publicităţii con de control adecvat. Ei cheamă lor canadiene care au dat fa întreprinderile de construcţii.
(ă de cumpărători din magazi încadrat cu responsabil, L a restau ran tu l din reclam aţii. Dar aceasta comitent la Cairo şi Khartum de asemenea la încetarea cursei liment a crescut cu 30 la sută.
ne. După apariţia Hotăririi par ospătari, barmani etc. Călan berea se serve nu ştie nimeni unde se declaraţia comună cu privire ia înarmărilor şi la interzicerea ex Anul trecut au dat faliment
tidului şi guvernului cu privi P în ă aici nim ic deosebit. şte... la program , numai găseşte. S -a r putea to tratativele dintre primul minis perienţelor nucleare pentru a se 1.483 de firme canadiene.
re la reducerea preţurilor de C onsum atorii în să nu tuşi să ştie ceva tovară tru şi preşedintele Consiliului asigura stabilitatea şi securita
vinzare cu amănuntul la unele sînt mulţumiţi. Deservi la anum ite ore, în rest şii din conducerea coo Superior al Forţelor Armate ale tea păcii în întreaga lume. LOC,
niimic. Ţ i-e cald sau nu, Sudanului, general locotenent
Ibrahim Abbud, şi preşedintele Ei declară că sprijină lupta Alegerile din Coreea de sud
bunuri de consum , la H unedoa rea lasă de dorit. O spă sim ţi nevoia unei beri, perativei ! Ş i ar trebui R.A.U., Nasser. eroicului popor din Congo îm s-au desfăşurat din nou în
potriva comploturilor imperia condiţii de teroare şi fraudă
ra, ca de attjel in ţoale centre tarii servesc cu multă trebuie să aştepţi... pro- să ş t i e ! Cei doi conducători se declară liste care reprezintă o primejdie
ferm hotărîţi să depună toate pentru independenţa şi unitatea
le din regiunea noastră numărul Uite podul; nu e p o d u l! eforturile în direcţia destinderii poporului congolez.
cumpărătorilor a crescut simţi internaţionale şi a consolidării
tor. Dacă te interesezi Haţeg a tăiat ceva buş- două săptăm îni gaterul păcii în întreaga lume. Condu Cei doi conducători declară că PHENIAN (Agerpres). — La camere ale Adunării Naţionale,
cum va despre podul de teni la g ater şi pentru în loc să ta ie cîte 12 cătorii celor două ţări declară sprijină întrutotul poporul alge- 29 iulie, în condiţiile stării ex iar alegerile s-au desfăşurat
Acum citeva zile, ciad am la g ateru l din Sîn tăm ă- a-i transporta a tăcut m .c. cherestea pe zi, cit de asemenea că promovează cu rian în lupta sa pentru indepen cepţionale decretată la 28 iu
vizitat m agazinele „Bijuteria" ria Orlea, raionul Ha un pod pe care apoi l-a are capacitatea, stă consecvenţă politica de neadera- denţă. lie de către clica lui Ho Cijon, într-o atmosferă de fraude şi
şi „M enaj" din O M . ne-a !ost ţeg, unii te vor inform a dem ontat. In prezent nu fiin d că nu ex istă a cces re la blocurile militare şi de neu au avut loc în Coreea de sud de fel de fel de maşinaţiuni.
destul de g re u să discutăm cu tralitate pozitivă. Preşedintele şi In declaraţia comună este con alegeri pentru Adunarea Naţio După cum a transmis postul de
gestionarii de aici, deoarece nu primul ministru îşi exprimă con damnată politica de discriminare nală. Actualele alegeri repre radio Seul, în aproape toate re
vingerea fermă că în prezent, rasială dusă de colonialişti îaţă zintă o încercare a forţelor giunile s-au semnalat că asu
m ărul m a re d e cum părători ii că există podul, alţii în e nici un pod. Ia gater. Şi va sta pînă mai mult ca oricînd, este nece de popoarele africane precum şi reacţionare de a menţine ve pra alegătorilor au fost exerci
sar să se depună toate eforturile acţiunile barbare ale guvernului chile rînduieli coloniale şi dic tate presiuni şi au fost comise
împiedica să facă acest lucru, - să te vor asigura că la întreprinderii de in cînd disputa dintre sfa Uniunii sud-africane faţă de tatoriale în Coreea de sud. Po
fI ini fpJ!rciiml iuetlie- CdÍCoSWu ă Sz-iIUle- d u p ă apa- gateru l din Sîntăm ăria dustrie locală '„V asile tul popular raional şi pentru a se pune capăt războiu populaţia băştinaşă a ţării. trivit instrucţiunilor guvernu fraude. In oraşul Kvvanciju (pro
riţia Hotăririi partidului şi gu- / O rlea nu ex istă n ici un R oaită“ din H aţeg, pro 1.1.L. ffa ţe g va lua slîrşit. lui rece pentru a se crea ‘ o at lui Ho Cijon, pentru menţinerea vincia Ciolla de sud) la secţia
vu errmnu lu i,. in cele două m aga zin e \ pod. E drept că pînă a- prietara gaterului, nu-i C ine va în v in g e nu se mosferă favorabilă dezvoltării In încheiere, cei doi conducă „ordinei“ în cursul alegerilor şi de vot Ţison au fost descoperite
amintite s-au vindut ceasornice pasă de pod. E a ştie. De pierdut va pier relaţiilor internaţionale. Ei con tori declară că sînt ferm hotărîţi preîntâmpinarea unei noi ac
d e m ină, deşteptătoare şi sti cum două săptăm îni a are g a te ru l; cui îi de însă... gaterul 1 sideră că este necesar să se pu să întărească solidaritatea din ţiuni a populaţiei sud-coreene peste 80 de buletine fictive (fă
louri in valoare de aproape existat un pod, care a- trebuie pod să-şi facă. nă capăt politicii de pe poziţii tre popoarele ţărilor Asiei şi A- împotriva regimului reacţionar ră ştampila preşedintelui comi
5 0 .0 0 0 lei, iar ta m agazinul poi... a dispărut. S e zice ( După corespon de forţă. Cei doi conducători fricii în numele intereselor li şi a candidaţilor lisînmanişti siei electorale). In oraşul Pho-
Foto-sport-muzică s-au vindut Tovarăşii din conducerea denţele tov. G. bertăţii şi consolidării păcii în pentru Adunarea Naţională, au han (provincia Kensanul de
că secţia de drumuri a Armeanu şi T. Ş te fost mobilizaţi 36.000 de poli nord), demnitari din anturajul
12 m otociclete. întreprinderii nu ţin sea întreaga lume. ţişti. In regiunile unor eventua
le' acţiuni ale populaţiei au fost clicii lui Ho Cijon au înregis
Vtnzări m asiv e s-au fă cu i şi sfatului popular raio n al m a c ă de m ai bine de fa n i). trimise „detaşamente mobile de trat în listele electorale peste
politie“ şi „echipe de anchetă“ 1.000 de persoane fictive. In le
la m agazinele de încălţăminte care au supravegheat alegerile. gătură cu aceste maşinaţiuni,
din oraşul Hunedoara. La ma „In ritm de Chiar din primele ştiri trans populaţia a cerut cu hoţărîre
gr.zinele nr. 4 , 15, O .M ., O.T. mise din Seul de coresponden anularea rezultatelor alegerilor.
şi la m agazinul copiilor de pil
ţii agenţiilor de presă şi difuza In alegerile pentru Adunarea
dă, s-a vindut in prim ele două
te de postul de radio Seul reie Naţională a Coreei de sud s-au
zile încălţăm inte in valoare de m e le “ prezentat 1.700 de candidaţi,
peste 30.000 lei. se că forţele reacţionare s-au
dintre care 233 trebuiau să fie
Şi m agazinele textile şi de Sub acest titlu a apărut în părere. După cum spunea şeful Lodge — candidat republican străduit în fel şi chip să întru aleşi deputaţi în camera repre
tricotaje cunosc in aceste zile ziarul nostru nr. 1721 din 7 iu zentanţilor (Camera inferioa
o m are afluenţă de cumpărători. lie a. c. un articol în care era serviciului investiţii de la bene fa vicepreşedinfia S.U.A. nească majoritatea în cele două ră) şi 58 în Camera consilieri
Aceste m agazine sini vizitate in criticat ritmul construcţiilor de ficiar, se prezintă destul de des
special de gospodine care so ia Atelierele de prelucrare a pie oameni care cer să fie angajaţi NEW YORK (Agerpres). — teşte că, la timpul său, Nixon lor (Camera superioară). La
licită perdele, baticuri, batiste trei din Simeria. De atunci au pe şantier. Pe semne că la con a fost „primul vînător de vră ora 19 (ora locală) a început
etc.. m ărfuri care de asem enea trecut mai m-ult de trei săptă strucţii nu ajunge nici unui, de Agenţiile de presă anunţă că la
mîni. Au luat. cei criticaţi — vreme ce există încă lipsă dc 28 iulie, Congresul naţional al jitoare“, avînd ca discipol pe despuierea scrutinului.
s-au ieftinit. respectiv T.R.G.H.-Deva şi în personal! partidului republican, întrunit faimosul senator Macarthy. Mai
Pentru a satisface din plin treprinderea de marmură Sime la Chicago, l-a desemnat pe tîrziu, cînd Macarthy şi „lupta Un eşec la Cape C a n a v era l
ria — vreo măsură ? S-au în Dar nu numai acestea sînt de Henry Cabct Lodge, drept can
cerinţele consumatorilor, condu dreptat lucrurile? fecţiunile constatate. Astfel, în didat pentru postul de vicepre împotriva activităţilor antia- NEW YORK (Agerpres). Du Corespondentul subliniază că
cerea O .C.L. produse industria ziua de 27 iulie, pe şantier e- şedinte al S.U.A. la alegerile mericane" a fost condamnată pă cum anunţă corespondentul această încercare a eşuat. Gîte-
le din H unedoara a luat m ă O vizită făcută zilele trecute xistau două betoniere şi un mo cu putere de opinia publică, agenţiei United Press Interna va minute după lansarea rache
suri de a aproviziona şi mai pe şantierul amintit a dovedit tocompresor, foaie defecte. Alte prezidenţiale din noiembrie. Nixon a socotit că este mai pru tional, la Gape' Canave'raL (Sta tei, administraţia naţională pen
bine m agazinele din oraş. ast că lucrările avansează destul de le în funcţiune nu existau şi nici Loage, desemnat la insistenţele dent să abandoneze terenul şi tul Florida) s-a încercat să se tru problemele aeronauticii şi
fel ca cetăţenii să poală cum - greoi, că mai există încă multe oameni care să le repare. !n a- lui Richard Nixon, a dus în ca să-l lase pe Macarthy să se lanseze cu ajutorul unei rachete cercetarea spaţiului cosmiG a co
păra tot ce a u nevoie deficienţe. Conducerea T.R.G.H. cest caz este explicabil de ce rit litate de reprezentant al S.U.A. descurce singur. „Atlas“ primul model al cabinei
— arată faptele — nu ia în se mul lucrărilor avansează- neper- unui satelit artificial cu ajuto municat că „otice legătură prin
Formafie P. C . I. rios nîinuta încheiată de curînd mis de lent şi de ce este peri la O.N.U. politica războiului Ziarul „New York Times“ şi rul căreia omul să poată zbura
cu întreprinderea din Simeria, clitat termenul de dare în folo rece şi a încordării situaţiei in agenţia France Presse constată în Cosmos. radio a fost întreruptă“.
¦fruntaşă beneficiarul, prin care se obligă sinţă a agregatelor. că în politica externă partidul
ca pînă la 1 septembrie a. c. să ternaţionale. m PBOBBAHUL U E
In ziua de 17 iulie a. c. s-a termine cîleva obiective. Altfel Pe de altă parte nu sînt asi- republican ca şi partidul demo
desfăşurat concursul formaţiilor nu poate ti explicată insuficienţa gurale nici condiţii de lucru c- In legătură cu desemnarea crat se axează pe intensificarea EEunum-
P.C.I. din raionul Hunedoara. forţelor de producţie, de pe acest lectricienilor. Astfel, aceştia ar lui Richard Nixon drept candi Ia maximum a cursei înarmări
Formaţia P.C.I. a uzinei „Vic şantier, cît şi slaba asistenţă avea nevoie în momentul de fa dat republican pentru postul de VT?-' \.m
toria“ din Căi an a'd at dovadă tehnică ce se acordă Ia aceste ţă de o trusă pentru tub pant- preşedinte al S.U.A., agenţia lor şi „războiului rece“.
că este bine pregătită, membrii lucrări. zer. La cererea lor, trustul a France Presse transmite o bio
ei cunoscînd temeinic sarcinile răspuns însă că nu există posi grafie a acestuia în care amin
ce le revin in caz de incendiu. Din necesarul de 90 de mun- bilitatea să fie procurată o ast
'citori, pe şantier se găsesc nu fel de trusă acum. Aşa să fie ? ->/r r.
Pentru felul cum s-a compPr- mai 67. De ce ? Nu pot fi gă Oamenii spun că există una la
tat şi a acţionat in timpul con siţi oameni ? Cei de la întreprin Brad — evident, tot a trustului Economi! / pasirsuaravraBS] 1 A U G U ST 1960 sa de astăzi ; 9,30 R oza vînturilor ;
cursului, formaţia P.C.I. a Uzi 10,10 Trio în Sol m inor de Sm etan a.
nei a obţinut locul I pe raion. derea de marmură sînt de altă — care stă neîntrebuinţată deo prin inovaţii 1 şl 2 AUGUST 1960 Program ul I : 6,25 „M elodie şi ritm “, Interpretează Trio Suck ; ' 11,45 Radio
camdată. Prezintă oare dificul DEVA: Război şi p a ce; In m uzică uşoară : 7,4 5 S a lu t voios de P richind el : „Zile de v a r ă “, versuri şi
C. TEODOR ¦ tăţi mari aducerea ei la Sime In semestrul I al anului în pragul vieţii; Legea m ării; HU p io n ie r ; 9,1 0 ‘M uzică co ra lă din ţă ri cîntece ; 12,30 In fa ţa h ă r ţii; 12,40
ria ? Nicidecum. Mai degrabă curs, la uzina „Victoria“ din NEDOARA : Război şi p a ce; p r ie te n e ; 9,3 0 T in ereţea ne ’e d rag ă ; D an su ri şi co ru ri din opere ; 15,10
corespondent Ccălan au tost promise 76 de ALBA IULIA : Pe jos•spre r a i; 10,30 Opere inspirate din b a s m e ; 11,03 „M înd rie de o ţe la r“, em isiu ne de c în
inovaţii, dintre care 83 au tost Undele etern e: PETROŞANI: Teatru la m icrofon : „ B ă lcescu " : 13,05 tece ; 16,15 Vorbeşte M oscova ! ; 18,30
PE SCU R T s-ar putea spune ră forurile care aplicate şi dau rezultate bune. Cintec de leagăn; Coţofana „In apărarea păcii“, em isiune de cîn- Lim bă noastră : vorbeşte acad. prof.
răspund de acest şantier dau do Economii ie aniecalculate repre- hoaţă; SEBEŞ : O slujbă im leee : 15,10 C oncert de e stra d ă ; 16,00 A. G rau r (form e de C onjugare) ; 19,05
zintcă 4.653.344 lei, iar econo portantă ; SIMERIA : Mizerabi Folclorul în prelucrarea compozitorilor Revista economică radio ; 20,45 Con
Pfentru ca treierişu l să se des tim p a lu crărilo r din cam pania a g ri vadă. de dezinteres. miile postcalculaie valoreazcă lii : ORĂŞTIE : De sîmbătă pi- n o ştri; 17,30 V reau să ş tiu ; 18,30 cert de muzică populară rom îneâscă ;
239.794 lei. Inovatorilor li s-au nă luni; De partea cealaltă; Gârneţ dc re p o rte r: La noi în brig a 21,30 M uzică de dans ; 23,00 Sim fonia
făşoare în cit mai bune condiţiuni şi colă de vară. Aşadar, critica făcută de ziar acordat o serie de recompense, HAŢEG : Amnarul ferm ecat; dă ; 19,30 D oine şi jocu ri populare a X -a în mi- m in or de D m itri Ş o sta -
care se cifrează la 35.146 lei. BRAD: Cartea junglei: LO.NEÂ: ro m în eşti; 20,20 Noapte bună, co p ii: kovici.
fără întreruperi, cu 10 zile în urmă, Cele mai frum oase rezultate le-au n-a tost luată în seamă de con Sabie şi zar; TEIUŞ: Capcana „Şoricelul şi creionul“ ; 21,15 Em isiu
Cei mai activi inovatori sînt lupilor; ZLATNA: Undele eter nea pentru s a t e : D esfăşurarea m unci P ro g ra m u l 11 : 14,07 „T in eret pe
a riile de tre ie ri? din lo calităţile B a ia obţinut pînă în prezent colectivistele ducerea trustului de construcţii. tovarăşii Nicolae Pilly, Anton ne : ILIA : Micuţa ; APOLDUL lor ag ricole de Vară ; 22,30 Goncerl şan tiere“ — em isiune de cîntece ; 15,00
de C riş şi Ţebea, raionul B ra d , au din satele Aurel Vlaicu, B aiom ir, Gel- Altfel s-ar fi luat măsuri. Ori Răceanu, Aurel Pădurean, DE SUS: Marfă pentru Catalo de noapte. Muzică uşoară de Nicolae Patriche şi
fost electrificate. mar, Şibot, Beriu, Spini, Turdaş, M ăr- C'heorghe Speriosu, Iosif Dele- nia. Mişti Iancu ; 16,15 Cîntece de luptă
tineşti, Jcledinţi şi altele. cum, situaţia de pe şantierul de mea etc., care prin inovaţiile lor Program ul I I : 14,30 M elodii indo antifasciste ; 17,35 Em isiune m uzicală
L ucrările de electrificare au fost bine la Simeria nu mai poate dăinui. au contribuit din plin la îmbu O ferte de serviciu n e z ien e; 15,15 Din m uzica popoarelor; pentru co p ii: 18,30 Buchet de m elo
executate de un colectiv de electricieni ® P rin g rija C om itetu lui raio n al al Acum cînd întreprinderea de nătăţirea procesului de produc 16,15 S e re n a d a în mi bem ol m a jo r de dii ; 19,30 F rag m en te din opera „H u-
de la I.G .O . B ra d (H O R IA P O P A , co fem eilor şi a secţiei de în v ăţăm în t şi marmură Simeria s-a mărit prin ţie. ÎNTREPRINDEREA RE Richard Strau ss ; 16,30 Vorbeşte M os nyady L aszlo " de Erkel Feren cz :
respondent). cultură din O răştie, au luat fiinţă în comasarea ei cu cariera Ruşcbi- GIONALA Tr a n s p o r cova ; 17,30 Sfatu l m ed icu lu i: Acneea 20,45 M uzică uşoară ; 21,30 „Din an
TEODOR COŞTIUC t u r i AUTO DEVA anga ju v e n ilă ; 19,00 P ag in i din noua is tologia poeziei noastre contem p orane" ;
@ Com itetul raion al al fem eilor din satele raionului 10 g răd in iţe sezoniere ţa. a crescut mult necesitatea jează şoferi cu practică de torie a patriei — m ontaj literar-m u- 21,40 M uzică corală clasică ; 22,00
corespondent cel puţin un an pentru au z i c a l '; 20,00 P ro g ra m m uzical pen M uzică de dans ; 22,30 Program pen
O răştie a întreprins o serie de acţiuni unde copiii servesc m încare caldă. noilor ateliere. Prin urmare, rit tobazele din Alba lulia, tru fru n taşii în producţie din indus tru iubitorii m uzicii p o p u late ro'mî-
m enite să co n tribu ie la m obilizarea fe A ceastă m ăsură a venit mult în a- mul de melc trebuie de îndată ţevi, Ia care ne bucurăm de spri Brad, Deva, Hunedoara, trie şi agricultură ; 21,15 Muzică uşoa neşti ; 23,15 C oncert de noapte.
meilor colectiviste în vederea desfăşu părăsit. Acest lucru îi aşteaptă jinul direct şt permanent al di Petroşani şi Sebeş. ră de Z ara L evin a şi Leonid A fana-
rării în cît m ai bune co n d iţiu n i şi ia jutorul colectiviştilor asigurîndu-le ast beneficiarul. recţiei noastre tehnice şi a to siev : 21,45 Tribuna R a d io ; 23,15 C on Buletine de ş tir i: 5 ,0 0 ; 6,00 ; 7,00 >
fel o participare m ai m are ia m uncile varăşilor din producţie. -k cert de m uzică u şoară. 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
de cîmp. (V . ADAM, corespondentă). A. NICULESCU SPITALUL UNIFICAT 2 0 ,0 0 ; 22,00 ; 23,52 (program ul 1) ;
Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi DEVA, angajează un bu 2 A U G U ST 1960 14,00: 1 6,00; 1 8 ,0 0 ; 2 1 ,0 0 ; 23,00
(U r m ă r i 'dtp pag l- a ) Calitatea oţelului — a Consiliului de Miniştri în le cătar principal cu un sa P rog ram u l 1 : 5,4 0 „ P rim a rază de (programul II).
gătură cu ridicarea nivelului teh lariu de Iei 800 lunar, a- s o a re “, m uzică uşoară ; 8,0 0 D in pre-
Acestea sînt numai cîteva obiectiv principal nic al producţiei, a constituit vînd şi calificarea respec
dintre cele mai semnificative e- un deosebit imbold în munca tivă.
xemple de acest gen. jelor de oţel la cuptoarele Mar timp o variaţie permanentă a noastră şi vom lupta cu toată Producători, cetăţen i!
tin de 185 tone“. hotărîrea pentru a ne ridica la ? O. C. L.
Calitatea oţelului poate înre compoziţiei chimice a fontei li înălţimea sarcinilor ce ne stau ^ Respectaţi termenele de pr edare a lînii pentru cote şi!
gistra un progres însemnat, în In această lucrare s-a ilustrat chide, prezenţa unui „ghid" de în faţă. produse industriale ( contracte ! Predaţi surplusul de lînă unităţilor D.C.A. care văj
cel mai scurt timp, numai prin interraiomaia Deva L plătesc preţuri de achiziţie, mă rindu-vă venitul gospodăriei^
respectarea normelor tehnologi — printr-o analiză a datelor din dozare devine deosebit de valo In combinatul nostru există ţ voastre.
ce în toate fazele de fabricaţie, producţie —- necesitatea folosirii roasă. Folosirea acestui ghid forţe însemnate care pot să ridi Cu sediul central în stra [ Unităţile D.C.A. achiziţion ează orice cantităţi de deşeuri-/
mergind pînă !a amănunt. ce simţitor nivelul tehnic al pro da dr. Petru Groza nr. 24, Ltextile provenite din îmbrăcăm irite uzată şi din obiecte cas-ţ
unui material de decarburare co constituie fără îndoială un pas ducţiei. Va trebui să ajungem telefon nr. 324 ; 325.
Există însă probleme legate respunzător şi s-au schiţat avan spre trecerea la o tehnicitate ri la obţinerea unor oţeluri de cali nice. Predaţi unităţilor D.C.A. orice cantităţi de asemenea de-
de calitatea '»ţelului care nu se dicată în procesul de producţie tate superioară, să se reducă re Anunţă importante redu şeuri dih lină, bumbac, in şi cî nepă, care vă plătesc pe loc^
rezolvă întotdeauna prin aplica tajele economice posibile în ur al oţelăriilor. butul pînă la !!mite sub 1,0 la ceri de preţuri la : L preţuri avantajoase.
rea normelor tehnologice exis- ma raţionalizării încărcăturii şar sută.
mte. Aceste norme ajung une jelor de oţel la aceste cuptoare. Avem in combinatul nostru • Motociclete „Javva“ de Unităţile D.C.A. colectează de asemenea orice cantităţi c
ori să fie depăşite şi astfel, ele multe probleme ale oţelului, ca Pentru aceasta însă, este ne 125, 175, 250 ş'i 350 cm.c., (piei de animale şi piei de vînat.
trebuie îniocuite cu alte norme, A doua lucrare încheiată, re- re necesită un studiu pe baza cesar ca soluţiile, propunerile şi „Panonia“ de 250 cm.c.
care să aducă indicii calitativi luînd problemele din prima lu datelor din producţie, complec concluziile noastre să fie tradu „MZ“-uri de 250 cm.c., Unităţile D.C.A. luncţione ază în toate oraşele, precum
ai oţelului fa cerinţele actuale, crare, reprezintă întocmirea u- tat cu experimentarea în labo se în viaţă. Trebuie luate măsuri „Simson“ 250 cm.c. rin toate comunele mari, avînd şi agenţi colectori în iiecar
înlocuirea for însă, necesită o nor instrucţiuni, însoţite de mo rator şi la agregatele noastre. ca oţelarii să adopte soluţiile ^comună.
activitate specială, o activitate nograme şi tabele, pentru doza Printre aceste probleme sînt şi noastre ca pe cele proprii, să le • încălţăminte cu talpă
tehnico-ştiinţifică, ale cărei re rea şarjelor la cuptoarele de 185 cele atacate în cursul acestui an aplice întocmai şi să Ie extindă. de cauciuc, microporos pen ’/—/' —»/—>/—>/—1/—>i—/' —o—>/—' /— i—/' —1/—>/—>/—'i—*/—1/—>/—>/—•/— —>r~» /—>/—' r- i—' i—>r* -j
zultate să constituie măsuri si tone. de grupul de cercetători oţelari, tru femei şi bărbaţi.
gure şi eficace pentru îmbunătă ca de pildă, îmbunătăţirea scoa- Calitatea oţelului nu este o L UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR DE CONSUMI
ţirea calităţii oţelului în activi Este greu să se stabilească problemă care se rezolvă odată • Stilouri, ceasuri de mi l! t
tatea din producţie. O asemenea prin cifre avantajele ce decurg lerii la oţelul pentru electrozi, penţru totdeauna. Ea este însă nă, de buzunar şi deştep (. strada dr. Petru Groza nr. 8 Deva, telefon 210—84—207 1
activitate a fost încredinţată co condiţiile de reducere a inclu o valoare care poate să crească tătoare.
lectivului de cercetări a servi din raţionalizarea dozării încăr ziunilor nemetalice din oţelul sau să scadă în funcţie de im L anunţă importante reduceri de preţuri !ă :
ciului de cercetări siderurgice şl căturii şarjelor de oţel. Putem calmat, factorii care influenţea portanţa care i se acordă. • Pikupuri, răcitoare, as
cocs, înfiinţat în toamna anului ză asupra calităţii oţelului pen piratoare, articole de foto, [ ® încălţăminte cu talpă de cauciuc, monolit, microporos,-]
trecut. spune însă că se lace o mare tru ţevi şi altele. Noi acordăm calităţii oţelului articole de parfumerie şi
economie de timp şi materiale, o importanţă deosebită şi nu în galanterie. ( pentru bărbaţi, femei şi copii. ţ
Fără a avea experienţă în a- creşte simţitor producţia, drept Pe parcursul desfăşurării lu cape îndoială că greutăţile ce
¦est domeniu dar. avînd în com rezultat al ritmicităţii procesului crării de cercetare, lucrătorii no mai există le vom învinge, ast Vizitaţi magazinele noa t • Motociclete Jawa, Panonia, MZ şi Simson de 125-175-T
ponenţa sa cadre cu experienţă de elaborare, şi în mod deosebit ştri contribuie la îmbunătăţirea fel incit, „marca“ oţelului no stre din Deva, Cugir şi Al
in producţie, colectivii! de cerce procesului tehnologic printr-o stru să îie apreciată pretutin ba lulia care vă stau la 250-350. cm.c. 1
se creazâ condiţiile de primă im deni. Prin aceasta, noi vom rea dispoziţie cu un bogat sor
tători s-a orientat încă de la în portanţă pentru asigurarea ca activitate de urmărire a procesu liza şi ceea ce astăzi consituie timent de mărfuri. • Ceasornice de mînă, de buzunar şi deşteptătoare, stiîo- j
lităţii oţelului. lui tehnologic în diferite stadii obiectivul principal în domeniul
ceputul activităţii sale asupra de fabricaţie, prin culegerea şi fabricării oţelului — mai mult •/ A V W V V V W A W N l [uri, pikupuri, răcitoare, aspiratoare de praf, articole foto, pariu- -j
Dozarea şarjelor de oţel, con- prelucrarea datelor tehnice, prin şi mai bun.
cîtorva probleme de importantă siînd din proporţionalizarea a- Lmerie şl articole de'¦galanterie. )
luarea de probe speciale şi fă-
deosebită. Grupul de oţelari, de mestecului de încărcătură meta cînd sesizările ce decurg din ob t Aceste articole se găsesc în permanenţă Ia toate magazi-ţ
lică solidă şi lichidă, pe de o servaţii.
pildă, din cadrul serviciului de parte, si a materialului deenr- [•nele cooperativelor de consum din raioanele Orăştie, Sebeş-Al-ţ
burant şi a fondanţilor pe de In acest mod se desfăşoară
cercetări şi-a inaugurat primele [ba, Alba lulia, Brad, Ilia. Haţeg. T
altă parte, îşi are dificultăţile spre exemplu, lucrarea în legă
rezultate prin lucrarea: „Studiu tură cu calitatea oţelului pentru [ Vizitaţi cu încredere magazinele cooperativelor de consumi]
ei. In condiţiile în care se ex ţ din regiunea Hunedoara, unde veţi găsi în permanenţă un bo-1
asupra posibilităţilor dozării şar- clude posibilitatea de a sorta
herul vechi, avînd în acelaşi gat sortiment de produse industriale şi alimentare. j
.A JU iJuvJiJU uJi j\—t \—i <—t \—t \— —r^-j i t \ r\-