Page 108 - 1960-07
P. 108
Pag, 4 DRÜ MUL SOC'AUSMULUt Nr. 1742
20.000.000 de muncitori juXtim siB şîM •-ui&m&he sjüjpl •jqttlmale şijyrj. •xdUmel® ştiri*
şi funcţionari din U.R.S.S.
au trecut !a ziua de lucru redusă
MOSCOVA 30 (Agerpres). lucrează peste 54 de ore pe săp
TASS anunţă: Pînă la 1 iuli-e tămînă, iar 2.000.000 — 70 de
a.c., 20.000.000 de muncitori şi ore şi chiar mai multe.
funcţionari din Uniunea Sovieti
O parte din muncitorii ame
că au trecut la ziua de muncă ricani, scrie ziarul, suferă de pe
redusă. Pînă la sfîrşitul acestui urma inactivităţii forţate, iar
an, aproximativ 53.000.000 de cealaltă parte — de pe urma Deschiderea primului Congres O.W.U. trebu ie ®» c©ntrffotile
oameni ai muncii sovietici vor muncii istovitoare.
trece la ziua de muncă de 7 ore,
iar aproximativ 6.000.000 — la Pe baza exemplului cunoscu al tineretului din ţările ia ajutorarea econom ică
ziua de muncă de 4-6 ore. tei uzine franceze „Renault" şi
al altora, ziarul arată că în ţă Americii Latine a gărilor slab dezvoltate
Aceste date sînt anunţate la rile capitaliste reducerea săptă
29 iulie de ziarul „Komsomols- mânii de lucru este însoţită de HAVANA 30 (Agerpres) TASS Deschizînd şedinţa, Gerardo Sesiunea Consiliului economic şi social O.N.U.
kaia Pravda“ care consacră o reducerea salariilor în timp ce
pagină întreagă materialelor cu în Uniunea Sovietică în urma anunţă: S-a deschis primul Ftguerez, preşedintele Comite GENEVA 30 (Agerpres). — ţărilor slab dezvoltate şi îndeo sarcini practice mai largi şi mai
privire la reducerea zilei de reducerii săptămînii de lucru sa tului cuban de pregătire a Con TASS anunţă : Cea de-a 30-a corespunzătoare intereselor ţări
muncă în U.R.S.S. lariile nu numai că nu scad, dar Congres al tineretului din ţă gresului, a subliniat uriaşa im sebi raportul directorului gene lor slab dezvoltate. Din aceste
rile Americii Latine. La 28 iulie, portanţă istorică a primului sesiune a Consiliului economic ral al fondului special O .N .U . considerente delegaţia sovietică
La sfîrşitul anului curent, du chiar cresc. delegaţii la Congres care s-au şi social îşi va încheia lucrările pentru nevoile dezvoltării eco se alătură acelor ţări care cer
pesté oîteva zile. In prezent, în ca fondul special în activitatea
pă desăvîrşirea trecerii la ziua înapoiat la Havana de la fes Congres al tineretului din Ame afară de şedinţele plenare de la nomice. sa practică să acorde o mai
de muncă redusă a tuturor mun tivităţile din Sterra-Maestru Palatul Naţiunilor, au loc zil Delegaţia sovietică şi-a ex mare atenţie unor proiecte care
citorilor şi funcţionarilor, dura Planul septenal prevede trece prilejuite de aniversarea miş rica Latină. El a declarat că nic conferinţe ale comitetului de să aibă o mai mare însemnătate
ta medie a săptămânii de lucru rea totală pînă în anul 1902 a cării revoluţionare din Cuba, — tineretul din America Latină coorclonare, ale comitetului pen pus punctul de vedere asupra pentru dezvoltarea economică
în U.R.S.S, va fi de mai puţin muncitorilor şi funcţionarilor so 26 iulie, s-au întrunit in prima înţelege că unitatea popoarelor tru ajutorul tehnic, ale comite activităţii fondului special. Du generală a ţărilor cointeresate.
de 41 ore, subliniază ziarul. vietici de la ziua de muncă de lor şedinţă festivă la teatrul continentului latino-american tului economic şi ale diferitelor pă părerea delegaţiei sovietice Activitatea fondului special tre
7 ore, fa săptămînă de muncă de „Blanquita“ din Havana. este calea ce duce spre victoria comisii. In afară de dezbaterile discutarea activităţii practice a buie să contribuie la dezvolta
Potrivit datelor publicate, în 40 ore. Incepînd din anul 1964 lor viitoare în lupta de elibe generale pe marginea probleme fondului special trebuie să fie rea industrial-economică a ţă
S.U.A. durata medie a săptărnî- In marea sală a teatrului erau rare de sub dominaţia imperia lor de pe ordinea de zi a sesi subordonată sarcinilor rezolvă rilor slab dezvoltate.
această săptămînă se va reduce prezenţi peste 800 de reprezen lismului american. unii, comitetele şi comisiile se
nfi de lucru este de aproximativ ocupă de elaborarea de propu rii cît mai efective a probleme Delegaţia sovietică acordă o
pînă la 35 ore, iar pentru mun tanţi ai tineret generaţii din La şedinţa festivă au rostit neri concrete care vor fi pre lor ajutorării ţărilor slab dez mare însemnătate pregătirii de
de 40 ore. La o analiză mai a- toate ţările Americii Latine, nu cuvintări Clotario Blest, pre zentate spre examinare sesiu voltate din punct de vedere e- cadre naţionale şi de aceea spri
citorii care lucrează în subteran meroşi invitaţi din ţările Euro şedintele centrului sindical unic nii. conomic. jină lărgirea ajutorului pe linia
tentă reiese însă că din cei pei, Asiei. Africii, tineri şi ti al oamenilor muncii din Chile fondului special în domeniul
şi pentru cei care lucrează în nere din Cuba — în total apro şi Ernesto Guevarn, preşedin La sesiune a stîrnit dezbateri Actuala orientare în activita dezvoltării învăţământului me
59.000.000 muncitori din S.U.A. ximativ 6.000 de persoane. tele Băncii Naţionale a Cubei. însufleţite problema ajutorării tea fondului special nu cores diu. In acest scop este necesar
condiţii de muncă vătămătoare punde întrutotul prevederilor re ca ajutorul să aibă un tel pre
care în luna noiembrie 1959 lu „Pe noi toţi. a spus Clotario zoluţiei Adunării Generale care cis şi să contribuie la pregăti
— pînă la 30 de ore. pune în faţa fondului special rea de cadre naţionale de ingi
neri, tehnicieni, muncitori cali
crau în toate ramurile econo Blest ne frămintă probleme co ficaţi şi alte cadre necesare pen
tru dezvoltarea economiei naţio
miei naţionale, cu excepţia agri Statui cuban a preluat toi pămîntu! mune deoarece ne aflăm cu nale a ţărilor slab dezvoltate.
culturii, 11.000.000 erau nevoiţi care aparţinea companiilor străine
să lucreze de la 30 pînă la 22 toţii în strinsoarea tentacule Considerentele expuse de de
ore pe săptămînă, iar 6.000.000 lor nesăţioasei caracatiţe din legaţia sovietică au fost spriji
noră care a devenit puternică nite de delegaţiile ţărilor slab
prin singele şi munca latino- dezvoltate reprezentate la cea
de-a 30-a sesiune a Consiliului
chiar mal puţin de 22 ore, a- HAVANA 30 (Agerpres). Du După acest miting, Nunez J i ¦americanilor“. Clotario Blest a Patrice Lumumba: „u.r.s.S. a fost singura mare economic şi social.
dică erau de fapt semi-şomeri. pă cum anunţă agenţiile de pre menez a împărţit ailor 5.000 de chemat tineretul din America
să, Nunez Jimenez, directorul ţărani titluri de proprietate, săr Latină să-şi întărească unita putere care a sprijinit chiar de la început lupta Vizifa lui Pafrice
Dacă excludem acest grup, re Institutului naţional pentru re bătorind în acest tel cea de-a 7-a tea în lupta împotriva despo poporului congolez“
iese că în S.U.A. durata medie tismului nord-american. Lumumba în Canada
a săptămînii de lucru este de a- forma agrară din . Cuba, a de aniversare a atacului de la Mon- Ernesto Guevara a vorbit de WASHINGTON 30 (Ager singura mare putere a cărei po
proximatlv 44 ore. clarat în cadrul unui miting clin cada — primul atac al forţelor legaţilor la Congres despre dez pres). Primul ministru al Repu ziţie a corespuns întrutotul as
localitatea Guineas că tot pă- armate revoluţionare conduse de blicii Congo, Patrice Lumumba, piraţiilor poporului nostru. Uni
Ziarul subliniază în continua Fidel Castro împotriva regimu voltarea revoluţiei cubane. El a a acordat un interviu corespon unea Sovietică a fost singura
re că, pe de altă parte, 5,5 mi mîntul care aparţinea compani lui dictatorial al lui Batista. declarat că în prezent pentru dentului de la Washington al a- mare putere care a sprijinit
lioane de muncitori americani ilor străine a fost trecut în pro cubani şi pentru toate popoare genţiei TASS. chiar de la început lupta po
prietatea statului cuban. Asemenea titluri de proprie
tate au fost împărţite şi alior mii le latino-americane este absolut El a arătat că situaţia înde porului congolez. Vreau să trans
:ae= plinirii hotărîri lor Consiliului de mit poporului sovietic şi perso
clar cine le sînt duşmani şi Securitate cu privire la retra nal premierului N. S. Hruşciov
cine le sînt prieteni. Uniunea gerea neîntîrziată a trupelor bel recunoştinţa nelimitată a între
de ţărani cubani din Pinar del Sovietică şi celelalte ţări socialis giene din Congo este nesatisfă gului popor congolez pentru
Rio, Guane, Santa Clara, Pedro cătoare. sprijinul moral acordat de ţara
In sprijinul poporului cuban Berancourt şi din alte localităţi. te sînt prietenii noştri, a spus
Guevara, în aplauzele furtunoase Referindu-se Ia felul în care dv. tinerei Republici Congo în
HAVANA 30 '(Agerpres). In dăugat el, se înfăptuiesc năzu La mitingurile care au avut ale asistenţei. Prietenia lor este poporul congolez apreciază po
loc cu această ocazie, ţăranii un sprijin de nădejde al revolu ziţia adoptată de Uniunea So lupta sa împotriva imperialişti
vietică în legătură cu lupta Re
ţiei. El şi-a exprimat convin lor şl colonialiştilor. Vreau de
t întreaga Americă Latină creşte inţele fierbinţi ale popoarelor cubani şi-au reafirmat hotărî- gerea că zorile libertăţii pe publicii Gongo pentru indepen
care delegaţii 1a. Congres le-au denţă deplină şi integritate teri asemenea să mulţumesc Uniunii
mişcarea populară de sprijinire care doresc libertate şi indepen rea de-a lupta cu fermitate îm
a revoluţiei cubane. denţă reală“. potriva oricăror încercări ale văzut la Sierra Maestra. vor Sovietice pentru ajutorul în ali
răsări deasupra întregii Americi
torţelor imperialiste de-a' răpi
• După cum anunţă din Rio * In Panama a avut loc, de poporului cuban cuceririle sale Latine.
de Janeiro agenţia Prensa La asemenea, un mare miting de revoluţionare.
tina, sindicalul funcţionarilor de solidaritate cu revoluţia cubană. La 29 iulie au început şedin
ţele de lucru ale Congresului.
bancă au cerut preşedintelui La miting au luat cuvîntul re torială, primul ministru a de mente pe care îl acordă Repu MONTREAL 30 (Agerpres)
Kubitsckek în semn de solida prezentanţi ai organizaţiilor stu Siiuafia dio Guatemala clarat : Uniunea Sovietică a fost blicii Congo.* După cum informează agenţia
ritate cu Guba, să interzică ex- denţeşti, ai sindicatului ziarişti continua să fie încordată :99i Associated Press, sosind le 29
oortul de zahăr în Statele Unite. lor şi ai altor organizaţii. Ei iulie la Montreal, Patrice Lu
au subliniat meritele guvernu GUATEMALA CITY 30 (A- dintre care cele mai multe au împotriva agresiunii mumba, primul ministru al Re
• Luînd cuvîntul în Congre lui revoluţionar al Cubei. gerpres). După cum anunţă co iost deferite tribunalelor mili publicii Congo a declarat că
sul naţional al Golumbiei, de respondentul agenţiei Prensa tare. imperialiste din Congo scopul tuturor africanilor este
putatul F. Santos a condamnat Vorbitorii au criticat politica Latina, în Guatemala situaţia se crearea Statelor Unite ale A-
amestecul Statelor Unite în tre S.U.A. ţaţă de Cuba, declarînd In legătură cu starea de ase HANOI 30 (Agerpres). După. adoptat în unanimitate o re fricii.
burile Americii Latine. că această politică reprezintă menţine încordată ca urmare a diu, la Guatemala City sosesc cum transmite agenţia vietna zoluţie in care declară că spri
„o agresiune economică făţişă faptului că guvernul a introdus meză de informaţii, în seara El a declarat că Congoul do
• Scriitorul Benjamin Mora, împotriva unui popor care vrea starea de asediu şi a suspen subunităţi militare din interio zilei de 29 iulie, cu prilejul jină cu căldură lupta eroică a reşte să participe la unitatea
membru al Congresului din E- să-şi hotărască singur soarta“. dat aplicarea garanţiilor consti „Zilei Republicii Congo“ la poporului congolez împotriva a- africană pentru a „lichida toa
cuador, luînd cuvîntul la un mi tuţionale. De 44 de zile conti rul ţării pentru a întări trupe „clubul solidarităţii“ din Hanoi greşiunii imperialiste, pentru te frontierele artificiale create
ting la Quiot a declarat: „Guba 0 Mitinguri de solidaritate cu nuă greva profesorilor şi stu a avut loc un miting de ma apărarea independenţei, suve de colonialism“.
duce un război care este şi răz revoluţia cubană au avut loc de le din acest oraş. să în sprijinul luptei eroice a ranităţii şi integrităţii terito
boiul nostru — cel de-al doilea asemenea în Venezuela, Peru, denţilor care cer să înceteze re poporului congolez împotriva a- riale a Republicii Congo. Lumumba a menţionat că a
război pentru independenţa A- Chile, Uruguay şi în alte ţări presiunile politice. In ultimele Cu toate că Congresul se a- gresiunii imperialiste. sosit in Canada pentru a soli
mericii Latine. In Cuba, a a- ale Americii Latine. zile în capitala Guatemalei au flă în vacanţă, un grup de de Protestăm, se spune In re cita ajutor tehnic.
Participanţii la miting au zoluţie, împotriva manevrelor
fost arestate 600 de persoane. putaţi a cerut preşedintelui Ydi- agresive ale colonialiştilor bel Ceylonul
goras să recheme trupele sosite gieni şi ale celorlalte puteri
în capitală.
occidentale în frunte cu impe se va proclama
rialiştii americani, împotriva
¦ a începutul aceste! săptă- Săptămînă internaţională zaţie politică din Rhodezia — statului Congo. Cerem retrage republică
mini, în cadrul Consiliului a avut loc în oraşul Bulawayo rea neîntîrziată a trupelor bel independentă
de Securitate s-a discutat pro o mare demonstraţie de protest. giene şi a celorlalte trupe im
blema cu privire la noile ac Colonialiştii au luat imediat perialiste din Congo, încetarea
ţiuni agresive ale aviaţiei mili măsuri strategice împînzind oricărui amestec in treburile COLOMBO 30 (Agerpres).
tare a S.U.A. împotriva Uniunii ceea ce priveşte zborul de spio cea şi securitatea ţării respec La sfîrşitul tratativelor, se toate căile de acces ale oraşu Republicii Congo şi respecta TASS anunţă : După cum rela
Sovietice. cretarul general al O.N.U., Ha- lui ou soldaţi sprijiniţi de ma rea suveranităţii şi independen tează ziarul „Lanka Dipa“, Ca
naj al acestui avion în spa tive.
După cumi a arătat V. V. Kuz- ţiul aerian al Uniunii Sovietice. Analizînd amănunţit faptele mmarskjoeld, şi P. Lumumba şini blindate. Rhodezia de Sud ţei acestei ţări. binetul de Miniştri al Ceylo
Datele absolut complecte puse referitoare la noul act de in au dat publicităţii un comuni este una din coloniile cele mai
neţov, reprezentantul Uniunii bogate ale Angliei. Tulburări * nului a hotărît ca în decurs
le ce au loc în ultimul timp îm
Sovietice, guvernul U.R.S.S. es la dispoziţia Consiliului de cursiune agresivă a unui avion cat in care se arată că „s-a a- potriva colonialiştilor englezi — PHENIAN 30 (Agerpres). de un an Ceylonul, actualmente
Securitate dovedesc foarte clar juns la hotărîri in legătură cu au provocat teamă în rîndul TASS anunţă: Sărbătorind dominion britanic, să fie pro'
te nevoit să prezinte pentru a caracterul agresiv al zborului american în spaţiul aerian a) colonialiştilor care au trimis în „Ziua Republicii Congo“, opi clamat republică independen
doua oară în acest an, Consi avionului american- In relaţii Uniunii Sovietice, V. V. Kuzne- trimiterea imediată în Repu 26 iulie ca întăriri un batalion nia publică din R.P.D. Coreea tă. S-a hotărît să se naţiona
liului de Securitate problema le internaţionale s-a creat o ţov a declarat: „Organizatorii blica Congo de personal pentru de infanterie, pentru a „ţine nă îşi exprimă solidaritatea cu lizeze compania pentru asigu
situaţie complicată in urma acţiunilor agresive împotriva acordarea ajutorului tehnic în sub control“ situaţia din Rhode poporul congolez care luptă rarea vieţii şi şcolile subven
acţiunilor agrelsive ale S.U.A. agresiunilor premeditate ale ţării noastre au fost prinşi o- domeniul administrativ şi în zia de Sud. In Camera Comu
împotriva Uniunii Sovietice. Prin S.U.A. acţiuni pe care, in mod dată mai mult asupra faptului domeniul securităţii“. nelor mai mulţi laburişti au pentru libertate şi independen ţionate şi să se numească o
conştient, guvernul S.U.A. le în şi nici un fel de subterfugii, clasificat situaţia din Rhodezia comisie pentru problemele pre
recenta violare a frontierelor dreaptă împotriva păcii in lu nici un fel de născociri nu-i La 27 iulie, P. Lumumba a ca „deosebit de serioasă“. Avin- ţă naţională. sei. Această comisie urmează
sovietice de către avionul mea întreagă. Ca membru per vor ajuta să scape de răspun sosit Ia Washington pentru tra tul mişcării de eliberare naţio
„RB-47“, guvernul S.U.A. de manent al Consiliului de Secu derea ce le revine pentru noua tative cu secretarul de stat al nală din coloniile africane do Lupta dreaptă a poporului să cerceteze legăturile finan
monstrează că continuă să ur ritate, S.U.A. ar trebui să-şi provocare“. S.U.A., Herter. Tot la această vedeşte tot mai mult eşecul in congolez, scrie intr-un articol ciare ale societăţilor de pre
meze politica falimentară pe aducă contribuţia lor la stabi jE" venimente’e din Congo con- dată la Bruxelles a sosit se evitabil la oare este sortită po să cu Băncile străine, cu fir
care de altfel au proclamat-o lirea unor relaţii de prietenie litica de cotropire dusă de co redacţional ziarul „Minciju mele comerciale, cu conducă
intre state după cum prevede tinuă să fie în centrul a- cretarul general al O.N.U. pen
oficial: încălcarea cu premedi dreptul internaţional nu să a- tenţieî opiniei publice mondia tru a duce tratative cu. perso lonialişti. Cioson“, nu este nicidecum izo torii partidului naţional unit,
tare a drepturilor suverane a ducă ele insele popoarele in fa le şi în această săptămînă. Si nalităţile oficiale belgiene în lată. Puternicul lagăr socialist, partid reacţionar, precum şi cu
altor state, fapt ilustrat prin ţa unul nou război mondial. tuaţia din Congo se menţine legătură cu situaţia din Congo, | a 26 iulie poporul cuban,
trimiterea de avioane militare Guvernul Uniunii Sovietice care încordată întrucît trupele bel l'ntrucît situaţia existentă din în frunte cu Uniunea Sovieti clerul catolic, care dictau pre
duce o politică consecventă de giene nerespectînd hotărîrile cu un entuziasm rar întîl- că, precum şi toate popoarele
în spaţiul aerian al Uniunii So pace. s-a pronunţat şi se pro Consiliului de Securitate conti Congo s-a creat in urma trimi nit a sărbătorit aniversarea re sei politica lor.
nunţă pentru slăbirea încordă nuă să rămînă în Congo şi să terii de trupe belgiene pe a- voluţiei sale. Peste tot în re iubitoare dc- pace sînt de par Presa relatează de asemenea
vietice. rii în relaţiile dintre state, pen ocupe noi poziţii strategice. Ma cest teritoriu, singura soluţie giunea aşezării El Caney-Las tea poporului congolez. Sintem
Reprezentantul S.U.A., H tru consolidarea păcii generale. pentru reglementarea situaţiei Mercedes clădirile erau pavoa că guvernul a numit o comi
Guvernul S.U.A. însă, prin ac joritatea locuitorilor din pro zate cu steaguri şi lozinci re ferm convinşi, scrie ziarul, că sie pentru cercetarea motive
Lodge, a făcut tot felul de în ţiunile sale agresive făţişe do vincia Katanga (3/4) cer retra este retragerea imediată a tru voluţionare : „Vom învinge“, lor politice ale asasinării pri
cercări în Consiliul de Securita vedeşte că nu doreşte să mear gerea trupelor belgiene din a- pelor belgiene care cu ajutorul „Pacea sau moartea“, „Cu Fidel poporul congolez, datorită spri mului ministru al Ceylonului,
te de a abate atenţia poporu gă pe această cale, promovlnd ceastă provincie şi se pronun imperialiştilor americani ac şi cu revoluţie“ etc. Festivită
lui american cit şi a opiniei pu mai departe politica sa agre ţă împotriva separării ei de Re ţionează în Congo. ţile care au avut loc la poalele jinului puternicelor forţe ale Bandaranaike.
blice mondiale de la adevăr pre- sivă, primejdioasă pentru pace. munţilor Sierra-Maestra la ca
publica Congo. S ituaţia din Rhodezia de Sud re au participat aproximativ păcii şi socialismului, va în
zentînd zborul pirateresc al a- Reprezentantul Uniunii So In prezent, primul ministru (colonie engleză din Afri 1.250.000 de oameni au dovedit
vionului ,,RB-47“ ca un act ne vietice în Consiliul de Securi ca) continuă să se agraveze. încă o dată unitatea poporului vinge toate greutăţile şi va r e '
vinovat şi că avionul nu ar fi tate a demascat orice Încercare al Republicii Congo se află în După arestarea a 180 africani cuban, hotărîrea lui de a-şi a- purta victoria finală.
pătruns în spaţiul aerian al a S.U.A. de a Induce în eroa Statele Unite pentru a face cu la 23 iulie în urma unei mani păra pînă la capăt independen
U.R.S.S. V. V. Kuzneţov a de noscută situaţia reală din ţara festaţii ce a avut loc în cen C reşterea preţurilor în S.U.A.
re opinia publică mondială a- trul comercial Highpielt au a- ţa şi libertarea ţării sale. După
mascat născocirile grosolane a- sa. Acolo el a dus tratative cu vut loc serioase tulburări în parada care a avut loc, primtul NEW YORK 30 (Agerpres). sută faţă de anii 1947-1949.
le reprezentantului S.U.A. — rătînd totodată rolul nefast al secretarul general al O.N.U. în mai multe centre din ţară. Tul ministru Fidel Castro a rostit Ziarul american „New York Ti Ziarul relevă faptul că se ob
Lodge — arătindu-i c ă : „El vederea acordării de ajutor în burările din rîndul populaţiei o amplă cuvîntare în care a mes“ publică un articol sub ti
ar fi trebuit demult să înţelea ţărilor care permit ca de pe ba retragerea trupelor belgiene din subliniat lupta poporului cuban tlul „Indicele preturilor a atins servă o creştere simţitoare şi
gă că Consiliul de Securitate nu africane au crescut mai mult în pentru independenţă care oda un nou record în luna iunie“, continuă a preturilor în special
este o scenă pentru astfel de zele străine ce se află pe teri Congo şi restabilirea păcii şi li- urma interzicerii de către au tă cucerită, va trebui apărată în care citînd datele publicate de la carne de porc, ouă, fructe şi
spectacole care urmăresc un e- niştei în ţară. La conferinţa de torităţile engleze a organiza biroul de statistică a Ministe benzină.
toriul lor să decoleze avioane ţiilor politice ale populaţiei a- pină la capăt. rului Muncii din S.U.A. subli
fect ieftin“. presă ce a avut loc la sediul fricane. niază că „media“ preturilor la Numeroşi economişti ameri
Desigur, toate argumentele de spionaj împotriva altor sta O.N.U., P. Lumumba a pus un S. GERBU bunurile de larg consum a a-
accent deosebit pe retragerea In urma interzicerii adunări juns în luna iunie la 126,5 la cani prezic că preţurile la aceste
aduse de S.U.A. în cadrul Con te ceea ce face să se ivească lor partidului naţional-demo- mărfuri vor continua să creas
o primejdie directă pentru pa- trupelor belgiene de pe terito orat — cea mai mare organi- că şi în cursul, lunilor urmă
siliului de Securitate nu au a- riul congolez şi a arătat u- toare.
vut nici un temei, deoarece neitirile guvernului belgian de
Uniunea Sovietică prin curma
rea agresiunii bombardierului a separa provincia Katanga.
american înarmat „RB-47", po
sedă probe convingătoare în
Redacţia şi administra ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 1891 75. Taxa plătită în numerar co ntorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Rol !grafică „1 Mai“ - Deva.
