Page 11 - 1960-07

Nr. 1718 DRUMUL SOCIALISMULUI Pa*. 3

BMwaawaam

NOTA

C U ÎN C E T IN IT O R U L ...

Gravură pe un bob Viteza La întreprinde- tează blocurile m un­ cedat însă aşa cum
derea de gospodă­ nu era de d orit: re­
“ i " 5"7 m am M rW orez cosmică rie orăşenească din citoreşti din O răştie,
O răştie, se m ai i- pararea conductei
Cu „Mocăniţa“ w vv /V/VA/N• pe Pămînt s-a produs o fisura, n-a început nici in
prin Munţii A- vesc asemenea ca­ Ca primă m ăsură, ziua urm ătoare —
puseni. Cunoscutul maistru-cea- Cuvîntul „viteză cosmică" zuri în care unii oam enii de la I.G .O ., sîm băta. nici a doua
sornicar Avettlc Tiraturian este întotdeauna asociat de no­ aşa cum era şi nor­ zi. In ziua de 27 iu­
ţiunea de îndepărtări nemărgi­ salariaţi dau dova­ m al, au închis apa. nie ia conductă au
din Erevan a aşezat pe un nite în spaţiul interplanetar şi dă de nepăsare în Normal era să în­ muncit înlr-un sin­
bob de orez peste o mie de rachete care gonesc spre rezolvarea promptă ceapă deîndată şi re­ gur schim b numai
de grăuncioare infime ăe lumi necunoscute. Pentru a se a sarcinilor. pararea conductei doi oam eni.
aur şi platină roşu, verde, smulge din sfera atracţiei te­ sparte m ai ales că,
galben din care a confec­ restre, în stadiul iniţial al zbo­ lată, de pildă, în afara celor aproa­ In ritm ul în care
ţionat un mozaic. rului este necesară o viteză de cum to v arăşii de Ia pe 300 de locatari se lucrează, vor mai
cel puţin 11,2 km. pe secundă. I.G .O . O răştie au în ­ din blocu ri, prin a- trece cîteva zile pînă
Ei şl-a consacrat noua Totuşi asemenea viteze fantas­ ţeles să rezolve o si­ ceastă conductă se cînd lo catarii din
sa lucrare celei de.a 40-a tice pot fi folosite nu numai în tuaţie de interes co­ alim entează cu apă blocuri şi copiii do
aniversări a Armeniei So­ astronautică ci şi pentru rezol­ mun. In noaptea de şi creşa de copii a la creşă vor avea
vietice. varea unor sarcini pur păm.în- 24 spre 25 iunie a.c. fa b ricii ch im ice din apă...
teşti, de pildă, în minerit. Mi­ la_ conducía de apă O răştie. Tehnicienii
In compoziţia mozaicu­ nerii folosesc aceste viteze Ia potabilă ce alim en- GH. MAME A
lui sînt cuprinse stema extracţia materiei . prime meta­ de la I.G .O . au pro­ corespondent
R.S.S. Armene cu cifra ju­ lurgice destinate fabricilor de
biliară „40“, cuvintele „Pe plumb, zin<ţ, cupru. m PBO SBAM U L m
drumul lui Lenin, înainte
spre com unism !“ şi dia­ La Combinatul de polimetale 4 IU LIE I960 4 şi 5 IULIE 1960
grama creşterii producţiei din Leninogorsk (Kazahstan), PROG RAM UL 1 : 5,40 Jocuri popu­
la concasarea bucăţilor de mi­ lare romîneşti ; 6,45 Melodii populare DEVA : De sîmbătă pînă luni;
industriale şi agricole a nereu ce depăşesc gabaritul se rom îneşti : 7,30 T ratam entul balnear în Contele ăe Monte Cristo; HU­
Armeniei în 40 de ani de folosesc aşa-numitele încărcă­ bolile de inimă ; 9,30 Tinereţea ne e NEDOARA : Puăriera vorbitoa­
putere sovietică. turi de expîosivi acumulative,, dragă ; 10,30 Fragm ente din opera re ; PETROŞANI: De sîmbătă
care în timpul exploziei expul­ „Dido şi A eneas“ de P u rce ii; 11,03 pînă luni; Oameni sau majurl
In lumea ştiinţei şi tehnicii Oaspeţi nepoftiţi zează un jet de gaze cu o vi­ T eatru la m icrofon : „M ărie îu d o r “ de (4.VII.) ; Furtuna (9MII.) ;
teză de 10 km. pe secundă. Da­ Victor Hugo ; 13,05 „Patriei imn înăl­ SEB EŞ: La răscruce de dru­
Ecran din hîrîie de calc motor cu trei cilindri cu răcire cu apă. radio portativ „C eaika". Aparatul cîn- Autorităţile pariziene n-au fost a- torită construcţiei deosebite a a- ţăm “ ; 13,20 M elodii, melodii ; 15,IC muri ; ALBA IlJLIA : Ultima
Capacitatea cilindrică a motorului este tăreşte numai 300 g r, şi este alcătuit larmate in glumă de activitatea termi­ cestor încărcături, explozia se Concert de prînz ; 17,30 Vreau să noapte pe Titanic ; Malva ; SI­
Se ştie că în mod obişnuit, ecrane­ de 2.340 cm . cubi, iar puterea lui la din piese standard. Tuburile electronice telor, apărute de curind in oraş. Ele concentrează într-o singură di­ ştiu ! ; 19,05 Concertul nr. 1 în La MERIA: stelele: ORĂŞTIE: O-
le se confecţionează din capron, m ăta­ 2.000 rotaţii pe minut este de 30 G.P. sînt înlocuite cu şase semiconductori. sapă sub fundamentul clădirilor, rod recţie şi dezvoltă o presiune u- minor pentru violoncel şi orchestră mul de pe planeta Păm înt;
se, sticlă m ată şi alte m ateriale ase­ Noul aparat recepţionează pe undele grinzile de lemn. Un pericol deosebit riaşii — pînă la 50 mii kilogra­ de Saint-Saens ; 20,30 „Primul nos­ Două mame ; HAŢEG : Fata
m ănătoare. Un grup de cercetători so­ T ractorul poate dezvolta o viteză de medii şi lungi. de serios îl prezintă termitele pentru me pe cm.p. şi chiar mai mult. tru tan go“ — muzică uşoară romîneas- mexicană ; BRAD : Reîntoarce­
vietici au înlocuit aceste m ateriale cu 1-25 km. pe oră. încărcările au arătat construcţiile vechi ale oraşului, îndeo­ c ă ; 21,15 Cu cîntecut şi jocul de-a rea : LONEA : Undele eterne ;
hîrtie de calc de pe care au spălat e- că pe un teren nisipos-argilos, la o Maşină de copiat sebi pentru monumentele arhitectonice. In felul acesta bolovani i- lungul Mureşului ; 23,15 Muzică so­ TEIU Ş: Ultima aventură a lui
mulsia, S-a obţinut astfel o imagine adîncime a arăturii de 23 cm., noul menşi sînt transformaţi cu o u- vietică de cam eră. Don Juan ; ZLATNA : Amnarul
mai clară decît pe ecranele obişnuite. tra cto r consum ă num ai ÎS litri de note muzicale Termitele, sau furnicile albe, au fost şurinţă neobişnuită în bucăţi PR O G R A M U L II : 14,07 Cîntece de ferm eca t; ILIA : Căsătoria Lo-
Pe ecranul din hîrtie de calc se pro­ carburant la hectar. Noul tractor este aduse in Franţa din ţările tropicale in- mici, care pot îi transportate luptă antifasciste ; 15,15 Din muzica renez; APOLDUL DE SU S: E-
iectează cu rezultate bune în special de o construcţie mult mai simplă, arc Doi muzicieni şi un inginer din comod la fabricile de înnobilare. popoarelor; 16,15 Lucrări muzicale vadare din umbră.
filme tehiiicolore. mai puţine piese şi cîntâreşte 1.550 kg. Tbilisi au inventat o maşină de copiat scrise în cinstea celui de-al IlI-lea
note a cărei construcţie este similară Trebuie însă subliniat Că un Congres al partidului ; 16,30 Vorbeşte m m tm m m M m m m -
Noul frâcfor Telefon cu televizor cu a maşinii de scris. Noua maşină exploziv obişnuit provoacă o M oscova ! ; 18,05 Din viaţa de con­
este prevăzută în plus cu un dispozitiv dispersare a aşchiilor de rocă cert a C apitalei“ 19,30 Almanah ştiin­ PENTRU 24 ORE
„ZETOR— 3.011'* La „Expoziţia realizărilor economiei special care liniază hirtla scriind si­ pe o rază de circa 4 km., din ţific.
naţionale a U .R .S .S ." a apărut de cu- multan notele şi textul. care cauză trebuie întreruptă Vreme In curs de încălzire, cu
fn cursul anului curent, uzina de rînd un exponat care atrage în mod munca în carieră în tot timpul 5 IULIE 1960 cerul mai mult noros. Vor cădea
tractoare şi rulmenţi din Brno va pune deosebit atenţia vizitatorilor. Este vor­ Un nou tip de pompă puşcării. încărcăturile cumula­ ploi locale. Temperatura în u-
la punct producţia în serie a noului ba de un telefon cu televizor care per­ tive, care expulzează un jet de PR O G R A M U L t : 6,45 M uzică u- şoară creştere: ziua va oscila
tractor „Z etor-3.0tt“ — tipul de bază mite abonaţilor să se vadă în timpul de aspersiune gaze ce înaintează cu viteza sa­ şoară executată la xilofon : 7,30 Sfa­ între 23 şi 27 grade, iar noap­
al unei serii de tractoare unificate c« convorbirilor telefonice. teliţilor artificiali ai Pămîn- tul medicului : E czem a ; 9,30 Roza tea între 8 şi 14 grade. Vint po­
ca re vor fi înlocuite trep tat cunoscute­ tului şi a rachetelor cosmice, a- v in tu rilo r; 10,40 M uzică populară din trivit cu intensificări din secto­
le tractoare „Zetor-25" şi „Zetor-su- Radio de buzunar runcă aşchii numai Ia o distan­ Dobrogea ; 11,45 Radio Prichindel: rul estic.
per". Noul tractor este înzestrat cu un ţă de 50-60 m., astfel îneît nu „Spre colonie“ reportaj de C. Teodori ;
L a Leningrad va începe în curînd mai este necesar să se întreru­ 13,05 Din folclorul popoarelor : 15,10 COOPERATIVA „DRUM NOU”
producţia în serie a noului a p arat de pă munca în timpul puşcării. Cîntece despre mineri ; 16,15 Vorbeşte HUNEDOARA
M oscova ! ; 17,25 Din albumul melo­
iSS: Recent, colectivul uzinei „Gheorghi diilor cunoscute ; 18,30 Limba noas­ sediul central str. Popa Şapcă, 9.
D im itrov" din Vidiri (R .P .B .) a reali­ tră, Vorbeşte acad. prof. Al. G raur ; Execută pentru deservirea popu-
Unici în lume zat un nou tip de pompă de aspersiu­ că la sfirşitul sec. al XVIII-lea, 19,30 Cîntă M arâ lanoli şi Nicolae •aţiei i
ne. Aceasta poate stropi o suprafaţă cu In Paris, furnicile albe au fost des­ N iţescu; 21,15 Poezia nouă a folclo­ « Confecţii de croitorie, după
Abia apăruţi pe lume, aceşti teau întâlni nici în îndreptare, un diam etru de 80-100 m etri, lungimea rului ; 23,00 M uzica instrum entală şi
nici în enciclopedii. Ş i aceasta jetului de apă fiind de 60 metri. coperite pentru prima dată acum şapte de cam eră de com pozitori m aghiari. com andă, pentru femei, băr­
gemeni pufoşi au reuşit să cîş- din cauza că aceşti gem eni sînt arii, intr-un bloc din apropierea biblio­ baţi şi cop ii;
tige locul întîi ca prim -născuţi. unicii reprezentanţi ai leoponi- Spre deosebire de instalaţiile de as- tecii San Genevieve, in raionul gării PR O G R A M U L I I : 14,07 Cîntece din o încălţăm inte comenzi şi re-
lor. M am a leoponilor este o persiime anterioare, tloua pompă poate Austerlitz şi în alte părţi. Se presupune ţări prietene ; 15,30 Concertul în Fa
Pînă acum, cunoştinţe des­ fi acţion ată de un m otor cu benzină de că insectele au fost aduse in oraş m inor pentru pian şi orchestră de pardţiuni;
pre asem enea anim ale nu se pu­ leoaică, iar tatăl 28 G.P. sau de un tractor „Zetor 25-A”. odată cu cărţile şi documentele vechi ale G lazunov; 16,30 „H ai pe Dunăre pes­ 0 Lucrări de spălătorie;
arhivei. car“, muzică uşoară rom înească ; 16,45 ® Reparaţii şi instalaţii elec­
— uri leopard. Să ne cunoaştem patria ; 18,05 „Spre
noi victorii, conduşi de partid", emi­ trice ;
Noua specie siune de cîntece ; 20,12 Opera „Faust“ ® Zugrăveli şi vop sito rie;
de Gounod — interpretează ansamblul
Operei de Stat din C lu j? ® Lucrări de artă fotografică;
® Coafură, frizerie, manichiură,

pedichiură.

s-a obţinut în

urma unor înde­ soirgnd,a Turnai de ia Pisa păstrează

Semeţ şllungate experi­

m entări din g ră­
dina zoologică a

oraşului japonez o enigmă deplină in privinţa înclinării sale
Nisinom iă. Se

prea poate ca Port la Marea Ligurică in antichita­ răspuns precis la întrebarea esenţială însemnări dinir-o struit de un „cocoşat" şi că acesta ar manenţă, in ciuda tuturor măsurilor
noii născuţi să te, republică maritimă antică in Evul pe care şi-o pun toţi aceia care-i ad­ vizită la Pisa fi dorit ca edificiul sâ-t... semene, că luate. La diferite niveluri, după cum
Mediu, oraşul Pisa „a ajuns1' astăzi miră măreţia şi grandoarea; de ce e vorba de o defecţiune de optică, că ne-au declarat autorităţile locale, se
răm inâ unicii le- la o depărtare de peSie 20 km. de este înclinat ? mină, au spus că... viatul ar fi de vi­ terenul s-a „lăsat" după construirea discută în prezent despre măsurile ca­
oponi. mare, locul său strategic fiind preluat nă. O altă categorie din riadul acelo­ primelor 3 etaje şi că a continuat to­ re ar putea contribui la oprirea încli­
în prezent de către oraşul Livorno, im­ in ciuda enigmei înclinării, se caj ra care şi-au spus părerea in legătură tuşi ridicarea Turnului, deoarece s-a nării. Orice măsură ce se preconizează
*r+r*c*r portant port al !taliei, centru unde se nosc totuşi alte numeroase dale din cu această curiozitate istorică a afir­ observat că el nu se prăbuşeşte. In stirneşte însă multe discuţii, deoarece
descarcă şt Se prelucrează petrolul a- „istoria" Turnului din Pisa. lnir-un mat că, în timpul unui cutremur, Tur­ sfîrşit, alţii au presupus că Bonanno multora le este ieatnă ca eventualele
C s jr * , ¦ dus din Orient. Pisa, localitate cu o document datină din 5 ianuarie 1172 nul s-a aplecat pînă la pămînt şi apoi Pisano, primul care a Inaugurat con­ „medicamente" să nu dăuneze şi mai
populaţie ce nu depăşeşte 80.000 lo­ Sé menţionează că o femeie, pe nume (miracol!) s-a înălţat din nou spre struirea Turnului, orgolios din fire, a mult stării „sănătăţii" şi aşa... şu­
L1 cuitori, este totuşi cunoscută omeni­ Berta Bernardi, a plătit suma de 60 cer, dar nu pînă la poziţia sa vertica­ dorit să lase posterităţii o operă care brede a pacientului. Majoritatea sini
L ...giberelina este o substanţă cu acţiune uimitoare asupra creşterii plan- ) rii întregi prin celebrul său Turn în­ de bani aur pentru această construc­ lă, răminind înclinat. S-a afirmat de să se remarce prin multă, multă origi­ de părere că trebuie lăsate lucrurile,
clinat, considerat multă vreme una din ţie- Se presupune, pornind de la a- asemenea cum că Turnul ar fi fost con- nalitate. să meargă de la sine, deoarece există
{. ielor şi perspective m ari de folosire în toate domeniile culturii plantelor ? } minunile lumii, Cest fapt, că a fost organizată o chetă suficiente premise să se considere că
publică pentru stringerea fondu­ «1 » Dacă am admite această din urmă Turnul va „trăi" încă multă vreme,
L Ea a fost extrasă de pe o ciupercă ce provoacă o boală a orezului în Japo- 1 Locuitorilor oraşului le place să rilor necesare ridicării Turnului. ipoteză, trebuie să 'afirmăm că aiit spre gloria constructorilor săi şi a loca­
spună că in Pisa se intilnesc toate In anul următor începe con­ EEEm Bs Bonanno Pisano cit şi succesorii săi lităţii care-l găzduieşte, şi al cărei nu­
î nia. O picătură de acid giberelic (sub stanţă activă pură) e suficientă ca j limbile pămintului. Şi au dreptate. Zil­ strucţia propriu-zisâ, iar la 9 me l-a purtat piuă departe, departe
nic, turişti din lumea întreagă îşi dau august 1173 era terminat pri­ ¦fii» - Maestro Guglienno, Giovanni de graniţele Italiei.
L tulpinile de fasole, m azăre, soia, ardei, vinete, porumb, orz etc. să atin gă -j intilnire in această localitate, atraşi mul etaj al Turnului. Construc­ | di Simone şi Tomaso di An-
de mirajul unui edificiu care a rezis­ ţia este apoi abandonată, din j drea Pisano — au lăsat lumii *
L înălţimi duble şi triple. ¦) tat secole de-a riadul intemperiilor na­ nou reluată, şi există documen­ |ţ un edificiu, o construcţie care,
turii (şi aceasta a fost destul de vi­ te că Turnul a fost terminat, V.j pe bună dreptate, s-a înscris Oficialităţile locale din Pisa, caută
L A stfel, in urm a unor stropiri repe fafe cu o astfel de soluţie stim ulatoare, 1 tregă) in condiţii care au ridicat nu­ în forma pe Care am admirat-o, | j în istorie. Multă vreme nu s-a să folosească la maximum existenţa a-
meroase semne de întrebare iuiuror in anul 1272, deci după 99 de ţ [ ştiut că Turnul se înclină con- cestui edificiu, celebru in lumea în­
i- tutunul a atins înălţim i de 4 in. iar varza de 5 m. Savantul sovietic N. A. ] arhitecţilor şi constructorilor. Intr-ade­ ani de la data cind la funda- | •; tinuu: In anul 1933 s-a alcă- treagă. Turnul înclinat tl iniilneşli
văr, vizitatorii sini izbiţi de la primă meniul său a fost aşezată pri¦ pretutindeni in oraş: imprimat pe ţe­
* Krasilnikov a creat în 1958 preparatul „G“ — giberelina sovietică, puternic-j vedere a Turnului de înclinarea evi­ ma piatră inaugurală. j tuit pentru prima dată o comi­ sături, pe covoare, pe batice, gravat
dentă a acestuia şi, curioşi, se intere­ ci sie ministerială care, timp de pe farfurii, pe scrumiere şi pe nume­
C stimulator al creşterii plantelor. •} sează de istoricul înclinării. Zadarnic Deşi, după cum arătam şi i\ 8 luni — / septembrie 1934 — roase alte obiecte de uz casnic. Turiştii,
însă. De marmură, înalt de 54,47 m„ mai sus, înclinarea Turnului con- f§ din lumea întreagă, prezenţi zi de zi
^ ...fifoncidele sînt substanţe volatile folositoare? Ele au fost descoperitei cu o greutate de 14.500 tone şi cu o siituie o enigmă, lucrul acesta 30 aprilie 1935 — a studiat zi in această localitate, nu pot, fireşte
înclinare de 4,26 m,, Turnul continuă nu a împiedicat pe arhitecţi şi ! de zi (la ora 8 dimineaţa) în­ să reziste tentaţiei, de a avea o a-
L de savantul sovietic B. P. Tokin în frunzele sau tulpinele unor plante c a : ' să „păstreze" secretul înclinării sale, constructori să emită felurite f clinarea Turnului şi a constatat mintire cu Turnul înclinat dt,n Pisa.
ipoteze. Dar, nici piuă astăzi că, in medie, acesta se înclină Alţii, dornici de a-şt aduce şi ei con­
t usturoiul, hreanul, ceapa, m uştarul, ridichea, roşiile, m orcovul, urzica, laurul, ¦] dind astfel posibilitatea emiterii a fel nu a fost acceptat încă un răs­ intr-un an cu 7 zecimi de mili­ tribuţia la... oprirea înclinării Turnu­
puns viabil la această aiit de metru. Tot in acea perioadă au lui, răspund chemării numeroşilor fo­
C ienupărul, acele arborilor răşinoşi, m ugurii de mălin, plop, eucalipt etc. ] şi fel de ipoteze in jurul acestui fapt fundamentală întrebare: de ce fost luate şt unele măsuri de tografi şi, in schimbul a cîteva suie
e înclinai Turnul din Pisa. Unii preinlimpinare a răsturnării Tur­ de lire, obţin o fotografie in care apar
I-'itoncidele au o puternică acţiune distrugătoare asupFa duşmanilor omu- ţ şi, prin aceasta, fiind celebru în lumea au afirmat că, fiind mlăştinos ?. nului. In jurul acestuia au fost in postura de... sprijinitori ai Turnului
terenul, s-a „lăsat" şi o dală cu el | i făcute 361 găuri şi injectate in
L lu i: bacteriilor, microbilor, animalelor inferioare parazite, -j întreagă. La urma urmei, e şi firesc I pămînt 93 tone de ciment. „Poala" lucru pe care, sincer vorbind, l-am Ză­
Turnului n u a fost insă vindecată.
r Prin emanaţiile lor, pădurile de conifere acţionează binefăcător asupra să- ) să fie aşa; tocmai înclinarea sa con­ cut şl noi, fără a fi convinşi intru-

L nătăţii şi organismului uman. 1 stituie senzaţionalul, ineditul, şi în iotul că prin aceasta vom rămine... in
istorie.
L ...bambuşii sînt plantele cu cele m ai numeroase utilizări? In regiunile j jurul acesteia s-au purtat şi se mai
CONSTANTIN MACOVEI
r subtropicale şi tropicale din Asia, A m erica şi Africa, unde ei form ează ade- ' poartă încă toaie disputele. Din păca­

L vărafe jungle, se cunosc mii de folosiri ale bam busului: m aterialul de con te insă, in cei aproape 800 de ani care

t strucţii, conductele de apă, ţesăturile, m obila, nenum ăratele obiecte de uz cas J s-au scurs de la punerea primei pie­
L ntc, rogojinile, instrumentele de pescuit şi vînat, combustibilul sînt numai 1
1
r cîteva din întrebuinţările obişnuite ale bambusului, la care trebuiesc adăugaţi I

3(. lujerii cruzi ce se folosesc în alim en taţia oam enilor.

L Deşi este o plantă sensibilă, bam busul esfe aclim atizat în ţara noastră in ^

^ culturile din P a rcu l dendrologic Sim eria şi G u rasad a. 3

jr ...m atem aticien ii au calcu lat că există 169.518.829.1 0 0 .5 4 4 X 10i2 variante 1
L posibile ale prim elor 10 m utări la jocul de ş a h ? Pentru a face toate aceste rj
^ m utări, om enirea ar trebui să mute neîncetat figurile de şah timp de 217 mi- j
( tiarele de ani. Acest calcul original a ra tă că şi „şahiştii electronici" — m a -1
i. şini rapide de calcu l — nu pot să în ce rce toate variantele posibile. C rearea 1
L unei maşini care să joace 'şah necesită elaborarea unor principii anumite în 1
I alegerea mutărilor, accesib ile „creierului“ electronic.

W u/U uJiJiJU kJuJ;Ju;UuJuJ «ta-JlJ uf\~J i—f<—^..J \-Ju J u J >>—J, fw_ tre la temelia sa nu s-a puiul da un s-a aplecat şi Turnul. Alţii, glu El continuă să se Incliné in per- Pisa, iunie 1960.