Page 14 - 1960-07

Pag. 2
(o m iiein ln i Central a l P a r t i d u l u i M uncitoresc R o m in şi a Consiliului d e Miniştri
al Republicii P op u lare Rom ine cu privire la rid ica re a nivelului tehnic al producţiei
In anii regimului de democraţie
populară s-au înregistrat succese în­
sem nate în industrializarea socialistă
a ţării, în ridicarea nivelului tehnic al
producţiei. înfăptuirea progresului teh­
nic s-a obţinut prin construirea de
fabrici şi uzine înzestrate cu utilaje
moderne, prin reutilarea întreprinderi­
lor existente cu maşini, agregate şi
instalaţii de un înalt nivel tehnic, fapt
care a contribuit în m ăsură însem na­
tă la creşterea producţiei, a produc­
tivităţii muncii şi la realizarea de e-
conom ii prin reducerea cheltuielilor de
producţie.'
Numai în anii 1956-1959 au fost
construite un num ăr de 101 întreprin­
deri noi, 93 de secţii noi, iar 294 de
întreprinderi au fost reutilate şi dez­
voltate.
Nivelul tehnic ridicat al maşinilor, a-
gregatelor şi instalaţiilor produse în ţară
sau importate cu care au fost înzes­
trate întreprinderile industriale a con­
tribuit în m are m ăsură la creşterea
de peste trei ori a producţiei industria­
le şi la dublarea productivităţii mun­
cii în perioada 1950-1959.
Au fost construite pe baza unei teh­
nici avansate obiective industriale im­
portante pentru economia naţională ca
secţia de furnale noi, laminorul de
650 mm., blumingul şi noua oţelărie
M artin de la Combinatul siderurgic-
H unedoara, oţelăria de la Reşiţa, la­
minorul de ţevi de la Roman, ter­
m ocentralele Borzeşti şi Paroşeni, uzi­
nele „losif Rangheţ“-Arad, uzinele „Tu-
dor Vladimirescu“-Bucureşti, fabrica
de rulmenţi de la Bîrlad, uzinele
„Electroputere“-Craiova, Combinatele
chimice de la Govora şi Năvodari, fa­
brica de fire şi fibre sintetice de la
Săvineştl, reactorul atomic, complexe­
le pentru industrializarea lemnului de
la Brăila, Gălăuţaşi şi Tg. Jiu, com ­
plexul de la Ghiscani şl încă multe
altele.
înzestrarea cu utilaje de înaltă teh­
nicitate, extinderea m ecanizării şi adîn-
cirea specializării producţiei la uzinele
„Ernst Thâlm ann“-Oraşul Stalin, au
dus în anul 1959 la creşterea produc­
tivităţii m uncii cu 25 la sută faţă de
anul 1958, obţinîndu-sc totodată şi o
îmbunătăţire a calităţii produselor.
Realizarea noii instalaţii de fabricare
a sem icocsului prin procedeul în pat
fluidizat, a dus la reducerea preţului
de cost cu 15-20 la sută şi reducerea in­
vestiţiei specifice de circa 4 ori faţă de
vechile instalaţii.
Introducerea în exploatare a noilor
instalaţii de foraj 4-LD proiectate şi
fabricate la un nivel tehnic înalt de
industria constructoare de m aşini din
ţara noastră, a dus la m ărirea vi­
tezei de foraj şi la reducerea preţului de
cost cu peste 20 la sută faţă de re­
zultatele ce se obţin cu vechile tipuri
de instalaţii.
La noua unitate industrială pentru
fab ricarea de plăci aglom erate din
lemn de la B răila, utilată cu maşini
la nivelul tehnicii moderne şi unde pro­
cesul de producţie este complect me­
canizat, se realizează un indice de fo­
losire a masei lemnoase de aproape
2 ori mai mare decîl la celelate unităţi
de prelucrare a lemnului.
Creşterea nivelului tehnic al produc­
ţiei s-a obţinut şi prin introducerea
sau extinderea unor noi procedee teh­
nologice în întreprinderile industriale.
Astfel, în industria petrolieră s-au in­
trodus forajul cu turbina, fisurarea hi­
draulică, desalinarea electrică, ş a . ;
|n industria constructoare de maşini
— turnarea în forme întărite cu bioxid
de carbon, sudura autom ată sub flux,
căiirea prin curenţi de înaltă frecven­
ţă, precum şi alte procedee tehnologi­
ce avansate, care au dus la creşterea
productivităţii muncii, îmbunătăţirea
calităţii producţiei şi la economii ma­
teriale şi băneşti.
Introducerea tehnicii noi în ram urile
economiei naţionale a dus de asemenea
la valorificarea superioară a materiilor
prime, m aterialelor şi combustibilului.
Toate acestea demonstrează că
acolo unde procesul de producţie se
bazează pe realizările actuale ale ştiin­
ţei şi tehnicii, nivelul productivităţii
muncii este superior, iar preţul de
cost pe unitatea de produs este mult
mai redus fală de locurile de produc­
ţie unde tehnica nouă nu a fost încă
introdusă.
L a ridicarea nivelului tehnic de
producţie, o contribuţie însemnată o are
industria constructoare de maşini a
ţării noastre, care a reuşit să satisfacă
din punct de vedere al volumului şi al
sortimentelor cea mai nare parte a
necesităţilor economiei naţionale, în
plină dezvoltare. în anii 1950-1959 s-an
fabricat peste 500 tipuri de m aşini şi
instalaţii noi, multe dintre acestea
fiind de nivel tehnic ridicat c a :
instalaţii de foraj, tractoare, strunguri,
nave maritime şi fluviale, furbo-su-
flante, utilaj minier, maşini şi apa­
rate electrice şi altele.
De asemenea se află în curs de asi­
m ilare In vederea fabricării de serie
locotnotiva Diesel-electrică de 2.100
(3.P., cargoul de 4.500 tone, noi tipuri
de m otoare Diesel, precum şi alte noi
tipuri de maşini, agregate şi utilaje.
P rogrese im portante s-au obţinut şi
în celelalte ram uri industriale. Astfel,
în industria chimică s-au construit şi
sînt în construcţie o serie de obiective
industriale de mare capacitate pentru
valorificarea superioară a resurselor
de m aterii prime din ţară (g a z metan,
produse petroliere, sare, stuf) prin fa­
bricarea de cauciuc sintetic, îngrăşă­
minte chimice, detergenţi, m ase plas­
tice, fibre şi fire sintetice efc.
Creşterea producţiei şl a nivelului
tehnic au determinat creşterea expor­
tului de produse industriale în perioa­
da 1950-1959 de 2,5 o r i; exportul de
maşini şi utilaje a crescut în această
perioadă de aproape 9 ori, iar cel de
produse chimice de 2,4 ori.
Progresul tehnic. în toate ramurile
economiei naţionale se înfăptuieşte pe
baza traducerii în viaţă a hotărîrilor
Partidului M uncitoresc Romîn şi gu­
vernului Republicii Populare Romîne
cu privire Ia Industrializarea socialistă
a ţării.
Succesele obţinute în domeniul ri­
dicării nivelului tehnic al producţiei şi
al îmbunătăţirii calităţii produselor se
datoresc muncii entuziaste a maselor
de muncitori, ingineri şi tehnicieni, mo­
bilizaţi de organele şi organizaţiile de
partid pentru introducerea în produc-'
ţie a celor mai noi cuceriri ale tehnicii
şi ştiinţei, pentru folosirea deplină a
capacităţilor de producţie, pentru or­
gan izarea superioară a producţiei, în
vederea ridicării necontenite a produc­
tivităţii muncii şi scăderii preţului de
cost, creşterii acumulărilor socialiste,
dezvoltării continue a economiei naţio­
nale şl ridicării buneistdri a oameni­
lor muncii.
Ajutorul multilateral acordat ţării
noastre de către U niunea Sovietică şi
colaborarea cu celelalte ţări ale lagă­
rului socialist au avut un rol impor­
tant în creşterea nivelului tehnic al
producţiei.
In domeniul ridicării nivelului teh­
nic al producţiei mai există însă o
serie de lipsuri, în urtele cazuri rezul­
tatele obţinute nefiind pe m ăsura po­
sibilităţilor create.
Astfel, menţinerea în producţie a
m aşin ilor învechite, ca şi lipsa de
preocupare a unor beneficiari şi cons­
tructori de a pune în fabricaţie utilaje
cu indici ridicaţi şi de a m oderniza pro­
dusele existente, precum şi insuficienta
docum entare şi dezvoltare a serviciilor de
proiectare, insuficienta pregătire teh­
nologică a fabricaţiei, ca şi lipsa de
standuri de probă, au dus la execu­
tarea unor produse industriale cu ca ­
racteristici tehnice depăşite în com p a­
raţie cu nivelul tehnicii moderne, g a ­
barite şi greutăţi specifice prea m ari
şi consum uri ridicate de m aterii prime,
metal, combustibil.
Deficienţe se constată şi în ceea ce
priveşte pregătirea tehnologică a fa­
bricaţiei unor produse noi. De multe
ori s-a trecut la fabricaţia în serie a
unor produse ale căror prototipuri nu
erau om ologate în prealabil, sau nu a-
veait pregătite docum entaţia şi echipa­
mentul tehnologic necesar, ca, de e-
xemplu, troleibusul ’fabricat de uzinele
„Tudor Vladim irescu“ şi tram vaiul
„V -53“ pus în fabricaţie la uzinele
„Electroputere“ Graiova. Aceasfa se da-
foreşfe îndeosebi faptului că activi­
tatea serviciilor constructorului şef,
tehnologului şef şi a atelierelor de
prototipuri şi de sculărie din unele
întreprinderi nu s-a ridicat la nivelul
cerut de actuala dezvoltare a tehnicii
producţiei.
M inisterul Industriei Grele nu s-a
preocupat în mod corespu nzător de
problemele de organizare, de asigu ra­
rea cu cadre calificate şi dezvoltarea
birourilor de proiectare ale construc­
torului şef şi a birourilor de pregătire
tehnologica din uzine. De asem enea
nu a dotat întreprinderile cu suficiente
standuri de probă, ceea ce creează di­
ficultăţi în asigurarea controlului c a ­
racteristicilor tehnice ale produselor
respective.
Deficienţele se datoresc şi faptului
câ unii beneficiari nu cunosc şi nu
studiază realizările pc tărîm mondial
în privinţa utilajelor, m aşinilor şi in­
stalaţiilor specifice ramurii lor, accep-
tind sau chiar cerînd punerea in fa­
bricaţie a unor tipuri de maşini de­
păşite de realizările tehnicii moderne.
De asem enea, unii beneficiari nu
studiază din timp necesităţile pe care
Ic au şi prezintă cereri urgente dc
iabrieaţic a unor utilaje şl — ca ur­
mare — termenele acordate întreprin­
derilor producătoare sînt prea scurte
şi nu permit respectarea tuturor con­
diţiilor de pregătire. Astfel, din cauza
termenului scurt dc asim ilare, o serie
dc maşini agricole ca sem ănătoarea
de porumb, grapa cu colţi reglabili şi
altele au fost puse în fabricaţie fără o
pregătire corespunzătoare.
n O T A lIR G A
A sem enea lipsuri au făcut c a în u-
nele cazuri să se fabrice produse de
calitate inferioară, cu durabilitatea re­
dusă, ceea ce a dus la risipă de m a­
teriale şi de manoperă şi a făcut ne­
cesare, pentru satisfacerea aceloraşi ce­
rinţe, can tităţi m ai m ari de astfel de
produse.
¦ Au existat şl m al există lipsuri şi
In privinţa stabilirii proceselor tehno­
logice şi alegerii instalaţiilor la noile
secţii şi întreprinderi. In unele cazuri
s-au construit şi pus în funcţiune in­
stalaţii scumpe, fără ca procesul teh­
nologic şi utilajele respective să fi
fost experim entate şi omologate, ceea
ce â dus la dificultăţi de exploatare,
la produse de calitate inferioară şi, ca
urmare, la preţuri de cost ridicate. Ast­
fel, defecţiunile instalaţiei pentru de-
cuprarea cenuşelor de pirită de la Uzi­
nele „P. Pon!"-V alea Călugărească se
datoresc faptului că aceasta a fost pro­
iectată şi executată înainte ca proce­
sul tehnologic să fie om ologat.
La introducerea şi dezvoltarea tehni­
cii noi în econom ia naţională o con­
tribuţie însem nată revine activităţii de
cercetări tehnico-ştiinţiîice desfăşurate
în întreprinderi şi institutele de cerce­
tări şi proiectări.
Partidul şi guvernul au asigurat an
de an pentru activitatea de cerceta­
re ştiinţifică o bază m aterială din ce
In ce m ai larg ă .
In ultimii 10 ani a fost cheltuită
din bugetul de stat pentru cercetările
ştiinţifice sum a de 6 m iliarde lei.
Datorită condiţiilor create de regi­
mul dem ocrat-popular, activitatea de
cercetare ştiinţifică din ţara noastră
a obţinut în ultim ii ani rezultate îm-‘
bucurătoare.
Oamenii de ştiinţă au elaborat so­
luţii practice în domeniul m oderniză­
rii proceselor tehnologice, îm bunătă­
ţirii calităţii producţiei, contribuind
astfel la creşterea producţiei, a produc­
tivităţii muncii şi la reducerea chel­
tuielilor de producţie.
S -a elaborat de către Cenirul de
cercetări m etalurgice al Academiei
R.P. Romîne procedeul pentru fabrica-'
rea cărăm izilor refractare forsteritice.
Prin introducerea în producţie a me­
todei pentru dezbismtitizarea plumbu­
lui, elaborată de Institutul de cerce­
tări metalurgice, s-au realizat eco;
nomii anuale de circa 30 milioane lei.
Cu toate realizările obţinute, activita­ cu maşini de înaltă productivitate, în-
tea ştiinţifică desfăşurată atît la A ca­
demia R.P. Romîne cît şi la institutele
de cercetări ale m inisterelor nu este
la nivelul eforturilor m ateriale făcute
de stalul nostru dem ocrat-popular şi
la nivelul cerinţelor construcţiei so­
cialiste.
Principalele forţe ştiinţifice din ţara
noastră sînt orientate înfr-o măsură
insuficientă spre rezolvarea probleme­
lor actuale ale industriei, agriculturii,
transporturilor şi construcţiilor.
M inisterele utilizează în mod nesa­
tisfăcător institutele de cercetări ştiin­
ţifice pentru rezolvarea unor probleme
importante ale introducerii tehnicii noi
în producţie, pentru elaborarea de m a­
şini, utilaje şi agregate de m are pro­
ductivitate şi pentru îm bunătăţirea pro­
ceselor tehnologice.
Faptul că activitatea institutelor de
cercetări nu este întotdeauna orientată
spre rezolvarea problemelor celor mai
importante ale producţiei, iar unele stu­
dii şi cercetări nu sînt legate de ne­
voile reale ale producţiei este oglindit
de numărul redus al soluţiilor aplicate
în p ra ctică ; pe de altă parte, acolo
unde soluţiile date. de cercetarea ştiin­
ţifică s-au dovedit eficace, nu întot­
deauna a existat o preocupare suficien­
tă pentru generalizarea aplicării lof.
Astfel, Institutul de cercetări pentru
m ecanizarea şi electrificarea agricul­
turii a studiat tehnologia de reparaţie
a tractorului I.A.R. care nu se mai
produce de mulţi ani, iar tractoarele
de acest tip existente pe teren sînt
scoase treptat din uz. Institutul de e-
nergetică al Academiei R .P. Romîne
s-a preocupat de studiul energiei so­
lare, problemă care în condiţiile actu a­
le nu prezintă urgenţă pentru econo­
mia ţării noastre.
L a M inisterul Industriei Grele, în
decurs de doi ani, din 70 soluţii ob­
ţinute de Institutul de cercetări m eta­
lurgice s-au aplicat în producţie nu­
mai 31, iar din cele 114 soluţii date
de Instituiul de cercetări electrotehnice
au fost utilizate doar 43.
Unele departamente, direcţii generale
şi întreprinderi subapreciază problemele
progresului tehnic, studiază în mod
nesatisfâcăfor realizările obţinufe în a-
ceastă privinţă în străinătate. Se în-
fîmplă cazuri cînd se cheltuiesc bani
şi m ateriale şi sc pierde timp preţios
pentru cercetarea unor probleme teh-
nico-şfiintificc care în străinătate au
fost rezolvate şi aplicate. Astfel de
cazuri au fosf ccrce lirile efectuate la
Institutul dc cercetări chimice şi în-
sliluful dc cercetări miniere pentru pră-
jirea în pat fluidizat a piritelor să­
race — a cărei rezolvare a fost ob-
mtu'Mffz w oci'âl t sm u l u i
\7
ţinută din U .R .S.S., prin colaborare teh- şi productivităţii muncii, reducerea con­
nico-ştiinţifică — sau cercetările exe- . sumului de materii prime, m ateriale,
cutate la Institutul de cercetări electro­ combustibil şi îm bunătăţirea calităţii.
tehnice, pentru stabilirea tehnologiei
fabricării acumulatorilor alcalini, care sebi m ecanizarea treptată a lucrărilor
ar fi putut fi obţinută din ţările prie­ grele şi cu volum m are de
tene, unde a fost deja rezolvată.
Paralelism ele în cercetare şi lipsa a cărbunelui şi m inereurilor, din
de profilare a unităţilor de cercetare
ştiinţifică au dus la irosire de fonduri
şi de timp, la risipirea pe un front
larg a cadrelor de cercetători şi, ca
urmare, la o slabă eficienţă a cercetă­
rilor ştiinţifice.
Astfel, Institutul de studii şi cercetări treprinderi şi transporturile între ope­
hidrotehnice studiază probleme de hi­
draulică paralel cu întreprinderea de
cercetări şi studii energetice din cadrul
Ministerului Industriei Grele. Tot pentru
cercetări în domeniul hidrotehnicii exis­
tă o secţie în cadrul Institutului de
mecanică aplicată al Academiei R. P.
Rom îne. Gu cercetările în domeniul
feritelor se ocupă în prezent trei in­
stitute de cercetări. Cercetări în do­
meniul m etalu rgiei se efectuează Ia
Institutul de cercetări m etalurgice al
Ministerului Industriei Grele cît şi la
centrul de cercetări m etalurgice al A-
cademiei R. P. Romîne.
Propaganda tehnico-ştiinţifică şi sis­
temul de informare asupra realizărilor
tehnico-ştiinţifice din ţară şi străinătate
nu sînt organizate la nivelul actual
cerut de introducerea tehnicii noi în
toate ramurile economiei naţionale. în­
treprinderile folosesc prea puţin docu­
mentarea tehnică. Unele reviste ştiin­
ţifice şi tehnice se ocupă prea puţin
de problemele actuale ale progresului
tehnic, dau puţine soluţii practice şi
în mică măsură fac cunoscute reali­
zările noi în ştiinţă şi tehnică.
O frînă în introducerea tehnicii noi
o constituie m enţinerea în mod nejus-
tlfîcat în procesul de producţie a unor
maşini şi utilaje cu caracteristici în­
vechite şi cu randam ent de lucru scă­
zut. In loc să fie m odernizate sau în­
locuite cu tipuri noi, de m are randa­
ment, aceste m aşini sînt folosite în
continuare în producţie, ceea ce pro­
voacă cheltuieli nejustificate eu între­
ţinerea lor, menţine un nivel scăzut
al productivităţii muncii şi al calităţii
produselor şi un preţ de cost ridicat
al producţiei.
L a m enţinerea în producţie a unor
utilaje, maşini şi agregate cu caracte­
ristici tehnice mult depăşite astăzi,
contribuie şi m entalitatea unor cadre
din economie, care în loc să lupte pen­
tru modernizarea acestora şi înzestra­
rea tehnică a procesului de producţie
lăturînd tot ceea ce e depăşit de cu­
ceririle ştiinţei şi tehnicii, au o atitu­
dine conservatoare, transferă utilaje
vechi de la o întreprindere la alta, efec­
tuează numeroase reparaţii capitale
neeconomicoase, provocînd astfel pa­
gube economiei naţionale.
M inisterele şi departamentele nu stu­
diază în mod sistem atic realizările
întreprinderilor iruntaşe, ale inovato­
rilor, în privinţa m odernizării utilaju­
lui de producţie, a perfecţionării pro­
ceselor tehnologice şi nu se ocupă în
mod satisfăcător de extinderea largă
a experienţei dobîndite în această pri­
vinţă în fabrici, uzine şi pe şantiere.
In multe cazuri propuneri valoroase
ale inovatorilor în producţie nu capătă
sprijinul cuvenit din partea conducăto­
rilor întreprinderilor şi în ministere.
Există' o răm înere în urm ă şi în ce
priveşte introducerea m ecanizării şi, în­
deosebi a au tom atizării proceselor de
producţie. O serie de lu crări grele şi
cu volum m are de muncă precum şi
transportul intern din întreprinderi, -ca ­
re reprezintă o pondere însem nată în
cheltuielile de producţie, sînt încă slab
m ecanizate. Din această cauză, în u-
nele ramuri, influenţa m ecanizării şi
automaiizării asupra creşterii produc­
tivităţii m uncii şi reducerii preţului de
cost este încă neînsemnată.
Printre cauzele care au dus Ia ivi­
rea deficienţelor enum erate a fost şi
lipsa de urm ărire a felului cum se rea­
lizează sarcinile puse de partid şi gu­
vern privind introducerea şi extinderea
tehnicii noi, precum şi unele lipsuri
ale sistemului de cointeresare a cadre­
lor în introducerea tehnicii noi.
* scop esfe necesară îm bunătăţirea coor­
Construirea economiei socialiste este
de neconceput fără realizarea unui
înalt nivel al productivităţii muncii.
Factorul cel mai important care deter­
mină creşterea productivităţii muncii
este nivelul tehnic al m ijloacelor de
producţie cu care este înzestrată eco­
nomia naţională.
Căile principale ale progresului teh­
nic sînt m ecanizarea, modernizarea
şi autom atizarea com plexă a procese­
lor de producţie acolo unde se justi­
fică din punct de vedere economic.
Acţiunea de extindere a mecanizării şi
autom atizării producţiei va trebui să
fie intensificată, orientindu-se spre a-
celc ram uri în care se poate obţine
cea mai m are eficacitate economică,
concretizată prin creşterea producţiei
Este necesar să se continue îndeo­
m uncă din industria extractivă,
exploatările forestiere şl din con­
strucţii, precum şi la lucrările
de încărcări şi descărcări în transpor­
turi.
O mai mare atenţie să se acorde
mecanizării muncilor auxiliare, mai a-
les în transporturile interne din în­
raţii, în toate ramurile de producţie şi
în special în industriile prelu crătoare.
Să se introducă şi să se extindă
treptat autom atizarea instalaţiilor in­
dustriale şi în special a acelora cu
procese continue de fabricaţie cum sînt
agregatele siderurgice, anumite insta­
laţii din industria chim ică,alim entară,
m ateriale de construcţii, centrale termo
şi hidroelectrice.
In industriile prelucrătoare trebuie
să se introducă în mod treptat şi pe
bază de plan tehnic maşini automate
individuale şi linii autom ate. între­
prinderile şi secţiile din industria cons­
tructoare de maşini, importante pentru
producţia de serie şi înzesirarea altor
ram uri cu ag re g ate şi utilaje, să fie
dotate, pe bază de plan, cu m aşini-unel-
te cu program , m aşini de copiat elec­
tronice, linii automate şi semiautomate
pentru producţia de elemente de m a­
şini şi piese de m are serie.
De asemenea este necesar să se în­
ceapă studierea şi introducerea apli­
caţiilor chiberneticii prin folosirea ma­
şinilor electronice de calcul sau a al­
tor sisteme de program are electronică,
pentru autom atizarea complexă a unor
procese de producţie — de exemplu
la rafinării, instalaţii ale industriei chi­ cetările tehnico-ştiinţifice ale ministe­
mice, măşini-urtelte — sau pentru au­
tom atizarea unor lucrări de calcule e-
conomice şi statistice.
O preocupare de seam ă trebuie să
o constituie introducerea şi extinderea
pe scară largă a procedeelor tehnolo­
gice moderne, de înaltă productivitate,
cu flux continuu de producţie, cu fo­
losirea param etrilor înalţi.
Este necesar să se dea o atenţie deo­
sebită asimilării de nof m ateriale care
sînt necesare dezvoltării diferitelor ra­
muri şi care vor permite elim inarea
sau reducerea unor importuri, crea­
rea de noi posibilităţi de export, fa­
bricarea de produse cu caracteristici
superioare, înlocuirea unor materiale
deficitare etc.
Pentru asigurarea progresului teh­
nic în toate ram urile economiei naţio­
nale, un rol deosebit de important re­
vine industriei constructoare de maşini.
De calitatea maşinilor, utilajelor şi
instalaţiilor produse în ţară depinde
fn cea m ai m are m ăsu ră nivelul teh­
nic al proceselor de fabricaţie, atît în
întreprinderile noi cît şi în cele exis­
tente care vor fi reutilate şi m oder­
nizate.
Pentru a-şi putea îndeplini acest
rol, industria constructoare de maşini
va trebui să modernizeze maşinile şi
utilajele răm ase în urm ă, spre a se
ajunge la caracteristici constructive şi
funcţionale superioare, la o durată
de funcţionare şi o siguranţă de ex­
ploatare corespunzătoare nivelului teh­
nicii m ondiale; să asimileze şl să
producă maşini, utilaje şi instalaţii noi; nivel tehnic realizate în alte ţări.
să utilizeze materiale cu caracteristici
superioare (oţeluri rezistente la coro­
ziune şi la temperaturi înalte, m ateriale
sinterizafe, materiale plastice, cera­
mice etc.).
Cercetările ştiinţifice din domeniul
tehnicii vor trebui să se axeze pe re­
zolvarea problemelor prevăzute în pla­
nul de stat şi care sînt strîns legate
de sarcinile econom ice şi tehnice, tra ­
sate diferitelor ram uri ale economiei
naţionale.
In vederea sporirii eficienţei muncii
de cercetare şi pentru a se evita iro­
sirea cadrelor de cercetare, va trebui
să se pornească de la rezultatele atinse
în alte ţări şi să se folosească în m ai
mare m ăsură colaborarea tehnico-ştiin-
ţifică cu ţările prietene. In acelaşi
donării cercetărilor efectuate de insti­
tutele Academiei R .P . Romîne, institu­
tele departam entale şi în cadrul învă-
ţămîntului superior, pentru lichidarea
paralelism elor inutile în cercetări. Se
va acorda o atenţie deosebită aplicării
neîntîrziate în practică a rezultatelor
cercetărilor încheiate.
¦{<
Realizarea sarcinilor trasate de cel
de-al III-lea Congres al Partidului
M uncitoresc Romîn pentru dezvoltarea
economiei naţionale în perioada 1960-
1965 necesită intensificarea introducerii
tehnicii noi — sarcină de cea mai m a­
re importanţă pentru industrializarea
socialistă a ţării — în vederea reali­
zării unei productivităţi înalte a mun­
cii şi reducerii continue a preţului de
cost, precum şi creării condiţiilor ne­
cesare unei activităţi susţinute a mun­
citorilor, inginerilor şi tehnicienilor,
pentru ridicarea permanentă a nivelu­
lui tehnic şi calităţii producţiei.
HOTĂRĂSC
1. — Se înfiinţează Comitetul pen­
tru tehnica nouă de pe lingă Consi­
liul de M iniştri al Republicii Popu­
lare Romîne, în scopul îndrumării, co­
ordonării şi controlului activităţii le­
gate de introducerea şi extinderea teh­
nicii noi şi pentru asigu rarea îndepli­
nirii directivelor şi hotărîrilor P arti­
dului M uncitoresc Romîn şi ale gu­
vernului Republicii Populare Romîne în
acest domeniu.
2. — Comitetul pentrit tehnica nouă
are urm ătoarele atrlbuţiunl:
a ) pregăteşte şi supune spre apro-,
bare Consiliului de Miniştri propuneri
asupra principalelor direcţii de dez­
voltare a tehnicii în toate ramurile
economiei naţionale în concordanţă cu
sarcinile de dezvoltare curentă şi de
perspectivă a econom iei;
b) avizează introducerea în produc­
ţie a celor mai noi procedee tehnice
şi controlează activitatea ministerelor
şi a celorlalte organe centrale, a in­
stitutelor de cercetări ştiinţifice şi teh­
nice privind introducerea în economia
naţională a tehnicii înaintate, modul
cum respectă hotârîrile partidului şi
guvernului în domeniul tehnicii noi,
precum şi felul cum se folosesc fon­
durile destinate cercetărilor tehnico-
ştiinţifice ;
c) avizează planurile anuale şi de
perspectivă privind asim ilarea de noi
m aşini şi utilaje, de introducere a pro­
cedeelor tehnologice avan sate şi de
intensificare a mecanizării şi automa­
tizării proceselor de producţie;
dt avizează planurile privind cer­
relor, ale Academ iei R. P. Romîne şi
celorlalte organe centrale, urmărind ca
tematica cercetărilor să corespundă
sarcinilor trasate de partid şi guvern
cu privire la dezvoltarea economiei
naţionale şi la introducerea tehnicii
noi, şi ca cercetările să înceapă de la
nivelul atins în alte ţări, pentru a nu
se irosi fonduri materiale şi timp cu
probleme rezolvate. Analizează modul
în care se aplică în producţie cerce­
tările încheiate şi eficacitatea econo­
mică a acestora şi asigură ca activi­
tatea de cercetare tehnico-ştiinţifică
A). Alegerea tipurilor de produse
care urmează a fi fabricate
şi a celor care vor fi importate
3. — Produsele de serie precum şi
unicatele importante pentru economia
naţională vor ti însuşite în fabricaţie
numai după întocmirea prealabilă a
unor studii tehnico-economice com ­
plecte.
Aceste produse de serie sau unicate
trebuie să corespunoă caracteristicilor
tehnice ale produselor similare de înalt
Nomenclatorul acestor produse va
fi întocm it de ministere şi celelalte or­
gane centrale, avizat de Comitetul
pentru tehnica nouă şi aprobat de Con­
siliul de Miniştri.
4. — Studiul tehnico-economic va
fi în to cm it:
— de către ministerul sau organul
central producător, pentru agregatele,
maşinile, utilajele, aparatele şi pro­
dusele care au o utilizare generală,
precum şi pentru produsele la care a-
cesta este şi beneficiar principal;
— de către ministerul sau organul
central beneficiar cu avizul ministe­
rului producător pentru agregatele, m a­
şinile, utilajele, aparatele şi produsele
specifice ramurii respective;
Studiul tehnico-econom ic va fi av i­
zat de Consiliul tehnico-ştiinţific al
ministerului său organului central care
l-a întocm it şi aprobat de către mi­
nistru.
La avizarea studiilor tehnico-econo­
mice privind produsele pentru export
şi principalele bunuri de consum , la
şedinţele consiliilor tehnico-ştiinţifice
ale ministerelor vor participa şi repre­
zentanţi ai Ministerului Comerţului
pentru a contribui la asigu rarea pro­
ducerii de către industrie a produselor
de calitate corespunzătoare atît pentru
export cît şi pentru consumul intern.
P en tru produsele ce se propun a ii
incluse în planul tehnic de stat, stu­
diile tehnico-econom ice vor fi aprobate
de către Com itetul pentru tehnica nouă.
5. — Studiul tehnico-econom ic va
cuprinde analiza necesităţilor interne
şi a posibilităţilor de export pe o pe­
rioadă de circa 5 ani, caracteristicile
tehnice şi de exploatare în com paraţie
cu performanţele produselor similare
din ţările industriale avansate, baza
de materii prime necesare, analiza po­
sibilităţilor tehnologice de fabricaţie,
B). Respectarea disciplinei
tehnologice şi îmbunătăţirea calităţii
produselor
8. — A sim ilarea şi fabricarea .ma­
şinilor şi utilajelor noi de serie, pre­
cum şi a unicatelor importante se va
face numai cu aprobarea Consiliului dc
Miniştri. Nomenclatorul produselor ca-
^ re intră în aceste prevederi se va în­
tocmi de către Comitetul pentru teh­
Nr. 1719
IN A C EST SC O P, CO M ITETUL
CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCI­
TORESC ROMIN ŞI CO N SILIUL DE
MINIŞTRI AL REPU BLICII PO PU­
LARE ROMINE
să fie subordonată intereselor actuale
ale economiei naţionale în introduce­
rea tehnicii noi în toate ram urile de
producţie;
e) întocmeşte şi prezintă Consiliului
de M iniştri propuneri de m ăsuri în
vederea stimulării introducerii tehnicii
noi şi de creştere a eficacităţii eco­
nomice a cercetărilor tehnico-ştiinţi­
fice ;
f) avizează introducerea în fabricaţie
a noilor tipuri de m aşini, instalaţii şi
utilaje, precum şi încetarea fabricării
tipurilor învechite; în acest scop, mi­
nisterele şi celelalte organe centrale
sînt obligate să prezinte Comitetului
pentru tehnica nouă studii tehnico-
econom ice;
g ) avizează tipurile şi m ărcile m a­
şinilor şl utilajelor, precum şi indicii
tehnico-economici ai instalaţiilor com­
plexe ce urm ează a fi im p o rta te ;
h) avizează din punct de vedere al
caracteristicilor tehnico-cconomice m a­
şinile şi instalaţiile com plexe fabri­
cate în ţară propuse pentru e x p o rt;
i) ajută ministerele în privinţa a c­
tivităţii de unificare şi tipizare a ele­
m entelor de m aşini şi a subansatnblelor
în vederea asigu rării interşanjabilităţii
acestora şi pentru dezvoltarea produc­
ţiei de m aşini, utilaje şi in stalaţii;
j) avizează propunerile m inisterelor
şi celorlalte organe centrale privind
profilarea întreprinderilor. Controlează
modul cum ministerele înfăptuiesc coo­
perarea între întreprinderi;
k) întocmeşte propuneri pentru îm­
bunătăţirea stimulării inovatorilor şi
inventatorilor şi pentru generalizarea
invenţiilor şi inovaţiilor.
l) îndrumează activitatea de strîn-
gere a m aterialelor de documentare
şi informare asupra dezvoltării ştiinţei
şi tehnicii din ţară şi stră in ă ta te ;
m ) analizează modul în care minis­
terele se preocupă de înlocuirea m a­
şinilor şi' utilajelor cu uzură fizică şl
morală avansată, care au un randa­
ment scăzut, menţin un preţ de cost
ridicat şi dau o producţie de calitate
s l a b ă ',
n) controlează şi îndrumează activi*
' tatea Direcţiei generale pentru ener­
gie, metrologie, standarde şi invenţii.
preţul de cost estim at al producţiei
curente, precum şi alte date din care
să rezulte necesitatea, oportunitatea,
urgenţa şi rentabilitatea asimilării pro­
dusului respectiv.
Studiul tehnico-economic va cuprinde
pentru maşini, utilaje, aparate — te­
ma de proiectare, iar pentru m ateriale
— fie tem a de cercetare, fie reţeta de
fabricaţie.
6. — Ţinînd seam a că modernizarea
produselor constituie o sarcină perma­
nentă a tuturor întreprinderilor şi mi­
nisterelor, produsele aflate în fabrica­
ţie curentă vor ti revizuite din punct
de vedere al caracteristicilor tehnico-
economice, al consumului de materiale
şi m anoperă şi al durabilităţii lor,
pentru a fi aduse la nivelul tehnicii
a v an sate; propunerile de modernizare
vor fi făcute de asem enea pe bază de
studii tehnico-economice.
Comitetul de stat al planificării, Co­
mitetul pentru tehnica nouă, ministe­
rele şi organele centrale vor prevedea
în plan m ijloacele m ateriale necesare
pentru realizarea acestei acţiuni.
Pentru prima etapă, ministerele şi ce­
lelalte organe centrale vor prezenta Co­
mitetului -pentru tehnica nouă un pro­
gram de modernizări ale produselor
în urm ătorii 2 ani, arătînd concret în
ce to n stă m odernizarea, calculul teh­
nico-economic şi planul lucrărilor. Mi­
nisterele şi celelalte organe centrale
vor comunica sem estrial Comitetului
pentru tehnica nouă şi Comitetului de
stat al Planificării rezultatele obţinute
şi prevederile pentru viitor.
7. — M inisterele şi celelalte organe
centrale vor importa maşini, instalaţii
tehnologice şi alte produse importante
numai pe baza unor studii com parative
a produselor sim ilare din diferite
ţări, din punct de vedere al caracte­
risticilor tehnice, al comportării lor
în exploatare şi al preţului de cost,
astfel ca acestea Să fie la nivelul teh­
nic cel mai înalt, de cea m ai bună ca ­
litate şi cu eficienţă economică ma*
xim a.
nica nouă, în colaborare cu Comitetul
de Stat al Planificării, pe baza propu­
nerilor m inisterelor — şi se va apro­
ba de către Consiliul de Miniştri.
9. — M inisterele şi celelalte organe
'(Continuare in pag. 3-a)