Page 16 - 1960-07

r
T

Pag. r4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1719

Lansarea unei rachete
balistice în U.R.S.S.

MOSCOVA 4 (Agerpres). — După aterizare, starea anima­

TASS anunţă: In Uniunea So­ lelor este bună. Clinele „Otvaj-
vietică a îost lansată jn luna naia“ a făcut pentru a 5-a oară
iunie o nouă rachetă balistică o călătorie în Cosmos.
cu o singură treaptă pentru cer­ Programul de cercetări a fost
cetarea păturilor superioare ale îndeplinit întocmai.
Au fost obţinute date ştiinţi­
atmosferei şi a spaţiului cosmic.
fice preţioase despre norii ioni­
Cuvîntarea luiN. laDeclaraţia C. C. Racheta a fost lansată cu suc­ zaţi, care se formează la o ma­
al P. C. ces. Ea a atins înălţimea sta­ re altitudine, compoziţia ionică
intî/nirea prietenească din Germania bilită de 208 km.
a atmosferei şi proprietăţile ei
In păturile superioare ale at­ electrice, radiaţiile Pămîntului şi
mosferei au îost ridicate apa­ ale Soarelui, precum şi noi date
rate de cercetări ştiinţifice care despre tonusul muscular al ani­
împreună cu sursele de alimen­
tare şi cu animalele de expe­ malelor în condiţiile lipsei de
gravitate.
rienţă (doi cîini şi un iepure
In prezent se analizează da­
de casă), au cîntărit în ţjptal
cu locuitorii BERLIN 4 (Agerpres). — 2.100 kg. tele măsurătorilor şi ale obser­
vaţiilor.
In declaraţia Comitetului Cen­
tral al Partidului Comunist din

lui Hruşciov n-ar fi putut să Germania făcută în legătură cu INCUBA: Oamenii muncii aprobă
participe la o asemenea confe­
VIENA 4 (Agerpres). — In de „german“. Ne este bine cu­ urmă şi că vom depăşi ţările rinţă ! Noi am publicat acest ra­ dezbaterile de politică, externă
port pentru ca americanii să nu din Bundestagul vest-german se
seara zilei de 2 iulie, în caste­ noscută fizionomia politică a a- cele mai dezvoltate ale occiden­ spună că noi nu răspîndim, în subliniază că programul de po­
tului capitalist din punctul de aşa fel îneît să audă şi surzii, litică externă a guvernului Ade­
lul Hofburg din Viena a avut cestor domni. vocea Americii. Cînd vocea ame­ nauer are scopuri agresive. In preluarea unor rafinării străine
vedere economic. ricană sună plăcut, ca de exem­ această declaraţie transmisă de
loc o întîlnire prietenească în­ Referindu-se la problemele in­ plu basul lui Paul Robeson sau postul de radio „Deutsche Frei- Mitinguri şi demonstraţii împotriva legii
tre N. S. Hruşciov şi locuitorii Pentru aceasta avem nevoie vocea lui Fulbright, atunci cînd heitssender 904“ Comitetul Cen­ americane asupra zahărului
ternaţionale actuale, N. S. Hruş­ de pace. ea ne este necesară acesta a luat o notă justă, ascul­ tral al Partidului Comunist din
capitalei Austriei, organizată de ciov a spus printre altele: pentru a construi societatea co­ tăm cu plăcere aceste voci. Insă Germania arată că în pofida
asociaţia „Austria—U .R.S.S.“. Astăzi întreaga lume ştie cum atunci cînd sîntem calomniaţi, voinţei membrilor şi activiştilor
nu sîntem, desigur, interesaţi în Partidului social-democrat din
Sala în care a avut loc reu­ a pregătit clica militaristă ame­ munistă. Iată de ce noi preţuim răspîndirea calomniei. Germania, politica conducători­
niunea, era arhiplină. Mii de ricană treptat, în mod perfid, foarte mult prietenia cu toate lor de dreapta a Partidului so­
vienezi au ascultat cuvîntările, Aş vrea să vorbesc în legătu­ cial-democrat din Germania a HAVANA 4 (Agerpres). — voluţia cubană şi de a îngehun-
aîlîndu-se în jurul megafoane­ torpilarea conferinţei la nivel popoarele, inclusiv cu poporul ră cu încă o problemă : de ce dus Ia capitularea totală a frac­ Ziarele care apar la Havana pu­ chia această ţară.
lor instalate în sălile vecine şi înalt. austriac, care tinde de aseme­ delegaţia noastră a refuzat să ţiunii social-democrate din Bun­ blică numeroase declaraţii ale
în piaţa din faţa castelului Hof­ nea spre pace. mai participe la lucrările Comi­ destag. organizaţiilor sindicale şi socia­ HAVANA 4 (Agerpres). —«
burg. A trecut mai bine de o lună tetului celor 10 pentru dezar­ le din ţară care aprobă acţiu­ După cum transmite corespon­
de la zădărnicirea conferinţei la Am vorbit de multe ori în mare. Răspunsul nostru Ia politica nile guvernului revoluţionar al dentul din Havana al agenţiei
I se dă cuvîntul lui N. S. nivel înalt. In luna care a tre­ cuvîntările mele, a spus în con­ lui Adenauer şi Strauss de in­ Cubei în legătură cu preluarea United Press International, po­
Hruşciov. Izbucnesc ovaţii, în cut, popoarele şi-au dat seama tinuare N. S. Hruşciov, despre Problema este următoarea : tensificare a provocărilor, se controlului la rafinăriile de pe­ porul Cubei a primit cu indig­
sală răsună puternice urale. şi mai bine care sînt deprinde­ necesitatea asigurării coexisten­ am mai spus că am prezentat spune în declaraţie, este unita­ trol ale societăţilor petrolifere. nare vestea adoptării de către
tei paşnice, indiferent pe ce ba­ propunerea cu privire la dezar­ tea de acţiune a clasei muncitoa­ Congresul S.U.A. a legii asupra
In cuvîntarea sa, N. S. Hruş­ rile rele ale cercurilor guver­ ză este construit sistemul de marea generală şi totală, cu pri­ re, unirea tuturor forţelor păcii Sindicatele petroliştilor, func­ zahărului, Care permite preşe­
ciov a spus printre altele: nante americane. Ştiţi că po­ vire la demobilizarea armatelor, din R.F. Germană, colaborarea ţionarilor bancari, învăţătorilor dintelui Eisenhower să reducă
porul japonez a trîntit cu zgo­ şi Ia distrugerea tuturor mijloa­ forţelor năcii din întreaga Ger­ şi o serie de alte sindicate au importurile de zahăr din Cuba.
Asociaţia dv., care acum cî- mot uşa casei sale în fata pre­ celor de ducere a războiului, a manie îndreptată împotriva pro­ publicat declaraţii în care spri­ In întreaga ţară au loc mitin­
tuturor tipurilor de arme. Sta­ vocărilor militarismului german, jină întrutotul guvernul Cas- guri şi demonstraţii împotriva
teva săptămâni şi-a sărbătorit şedintelui S.U.A. Pe tot întin­ stat al unui popor sau altul — tele occidentale au ridicat pro­ pentru lichidarea înarmărilor a- tro. „Patria sau moartea“, „Voia acestui act agresiv împotriva
jubileul de 15 ani, a realizat blema privind controlul asupra tomice din R.F. Germană, pen­ învinge“ — cu aceste lozinci se Cubei. Potrivit agenţiei, Uniu­
multe lapte frumoase şi nobile sul pămîntului s-a dezlănţuit capitalistă sau socialistă. înarmărilor, si nu distrugerea tru satisfacerea intereselor na­ Încheie declaraţiile majorităţii nea muncitorilor din industria
pentru întărirea prieteniei dintre furtuna indignării faţă de poli­ întreaga omenire trăieşte pe armamentului. Sîntem împotriva ţionale de pace ale poporului uniunilor sindicale. Federaţia zahărului, care cuprinde 500.000
popoarele sovietic şi austriac. tica de aventuri şi provocări. controlului fără dezarmare, sîn­ german. Naţională a muncitorilor din de membri, a condamnat aceas­
Niciodată încă prestigiul State­ bătrînul nostru glob pămîntesc. industria zahărului, care gru­ tă lege. Preşedintele Uniunii,
Relaţiile de prietenie dintre Intr-o oarecare măsură viaţa şi tem pentru control în condiţiile tF pează 500.000 de persoane, a a- Conrad Zecouer, a adresat che­
lor Unite nu a scăzut atît de doptat hotărîrea să organizeze marea la un miting de masă în
ţările şi popoarele ţării noastre jos ca în ultima vreme. Nicioda­ coexistenţa noastră pot fi com­ dezarmării! BERLIN 4 (Agerpres). — un mare miting în semn de a- faţa palatului prezidenţial. Nu­
au rădăcini adinei în trecut şi tă încă Washingtonul nu a fost Comitetul Central al Partidului probare a acţiunilor guvernului meroase mesaje de sprijin a gu­
tradiţii bune. parate cu cunoscuta legendă bi­ Garanţia împotriva primejdiei vernului Cubei au venit din
nevoit să plătească cu o aseme­ blică despre Arca lui Noe. Dacă Comunist din Germania a adre­ cuban. partea altor uniuni sindicale.
pe acest pămînt nu vom reuşi unui nou război poate exista nu­ Totodată, opinia pulbleă cu­
N. S. Hruşciov a evocat apoi nea umilire jocul său nesăbuit să trăim aşa cum au reuşit să sat un mesaj de salut Congre­ Ziarul cuban „El Mundo“, în-
numeroase pagini ale istoriei ca­ cu focul. mai cu o singură condiţie: tre­ bană, condamnă cu hotărîre pro­ tr-un articol publicat pe margi­
sului sindicatului vest-german al iectul de lege examinat în Con­ nea adoptării de către Congre­
re atestă acest lucru, precum şi Toţi cei tentaţi să se joace buie nu numai să fie stabilit sul S.U.A. a „Legii asupra zahă­
faptul că Uniunea Sovietică a cu focul, şi americanii şi cei de trăiască vieţuitoarele pe arca lui minerilor care se desfăşoară fa gresul S.U.A. prin oare se a- rului“, scrie că „încercările De­
controlul, ci şi distruse în mod Dortmund. cordă preşedintelui dreptul să partamentului de Stat de a dis­
fost întotdeauna un prieten cre­ Ia Bonn, şi alţii, trebuie să-şi Noe şi dacă vom începe să so­ reducă după bunul său plac sau truge Cuba sînt sortite eşecu­
dincios şi sincer al ooporului întipărească bine în minte a- obligatoriu arm ele,' stabilit un C.C. al P.C. din Germania a- chiar să suspende importul de lui, deoarece poporul cuban va
ceastă lecţie. îndeosebi cancela­ luţionăm pe calea războiului li­ zahăr din Cuba. Opinia publică
austriac. tigiul dintre state : unora nu le astfel de control îneît nimeni să dresează minerilor vest-germani cubană consideră că această fi de neclintit şi îşi va menţine
Bunele relaţii dintre popoare­ rul Adenauer ar trebui să re­ place socialismul, altora nu le acţiune a S.U.A. este o expresie
flecteze asupra înîrîngerilor su­ nu se poată înarma în ascuns. apelul de a se pronunţa pentru a noilor uneltiri ale Imperialiş­ calmul, oferind lumii un exem­
le noastre, a continuat N. S. tilor în scopul de a înăbuşi re-
Noi ne pronunţăm tocmai realizarea unui acord cu munci­ plu de felul cum o ţară mică,
Hruşciov, sînt, fireşte, şi via­ ferite de politica externă ame­ place capitalismul — atunci vom
pentru o asemenea dezarmare, torii din Republica Democrată ajutată de dreptate şi justeţea
bile pentru că armata sovietică ricană. Infrîngerea politicii ame­ distruge arca noastră — glo­
a venit în Austria ca o armată ricane este şi o înfrîngere a po­ a spus în încheiere N. S. Hruş­ Germană. cauzei sale poate să rîrirte u-
eliberatoare, pentru că ea a a- liticii d-lui Adenauer. bul pămîntesc. Zeci de milioane
jutat pe austrieci să învingă de oameni vor fi nimiciţi, iar ciov. Guvernul sovietic propune C.C. al P.C. din Germania nui colos“.
Cu toate că conferinţa la nivel sănătatea a milioane şi milioa­
mai grabnic calamităţile aduse înalt a eşuat, guvernul sovietic să fie distruse armele, să fie subliniază că sarcina minerilor — -Ţ -

de război. Uniunea Sovietică a îşi va baza şi pe viitor politica ne de oameni va fi zdruncinată, aruncate, de exemplu, în măre vest-germani este în momentul
îost călăuzită totdeauna de sen­ pe principiile coexistentei paş­ deoarece în urma căderii sub­
timente bune faţă de Austria, şi să se stabilească un control. de faţă lupta împotriva legilor
sentimente care s-au reflectat în nice şi va lupta pentru rezol­ stanţelor radioactive, organismul
lucruri mari şi mici — în aju­ oamenilor va fi infectat şi a- Sîntem gata să semnăm chiar şi excepţionale ale guvernului de
varea problemelor internaţionale ceştia nu vor mai fi oameni în
torarea vienezilor în perioada de arzătoare pe cale paşnică, pe astăzi un acord cu privire Ia Ia Bonn, împotriva crizei de des­
calea tratativelor. La începutul
foamete din anul 1945 şi în nă­ Iui iunie a.c.r Uniunea Sovieti­ deplinătatea facultăţilor lor, ci dezarmare. facere în industria cărbunelui,
zuinţa de a restabili integrita­ că a adus o nouă iniţiativă în invalizi. Trebuie să ţinem bine
tea şi independenţa statului aus­ Cuvîntarea' rostită de N. S. împotriva creşterii preţurilor etc.
triac, _ ce priveşte „problema probleme­ minte toate acestea şi să trăim Vincent Aurîot s-a reiras din Consiliul
lor“ — în domeniul problemei în pace. Hruşciov a îost în repetate rîn- In mesaj se cere anularea in­ Constituţional
Păşind pe calea neutralităţii şi dezarmării.
relaţiilor de prietenie cu Uniu­ Aş vrea să mă folosesc de în- duri aplaudată cu căldură de terzicerii Partidului comunist
nea Sovietică şi cu alte state, Propunerile sovietice nu s-au tîlnirea de astăzi cu dv. pentru cei prezenţi.
Republica Austria culege roadele bucurat în Comitetul celor 10 a mă referi la încă cîteva pro­ 3in Germania.
bogate ale acestei politici rezo­ bleme. Uneori sîntem întrebaţi
nabile. Austria nu participă la state pentru dezarmare de spri­ de ce în mai am plecat din Pa­ R ed u ceri de preturi PARIS 4 (Agerpres). — „Ne­ nal. După cum rezultă din scri­
blocuri militare. In oraşele şi jinul puterilor occidentale, care ris şi n-am vrut să participăm în R. D. G e rm a n ă
sub paravanul comitetului vor­ la conferinţa la nivel înalt îm­ dorind să rămîn neputincios şi soarea care a fost publicată de
satele din Austria domneşte pa­ beau desore tot ce vreţi, numai preună cu preşedintele Statelor BERLIN 4 (Agerpres). TASS anun­ ţurile se reduc cu 23,5 la sută. Tot­ mut faţă de atentatele la suver­ ziarul „Dépeché Du Midi“, a-
cea. despre acţiuni concrete în do­ Unite ale Americii! Aş vrea să ţă : La Berlin s-a dat publicităţii hotă-1 odată se reduc preţurile la o serie de ceastă hotărîre a fost luată de
meniul dezarmării — nu. Dacă vă rog, dragi prieteni, să citiţi rirea Consiliului de Miniştri al Repu­ produse textile. Puterea de cumpărare anitatea naţională, cu regret vă ei în semn de protest împotriva
Nu trebuie să ai o imaginaţie am fi continuat să participăm la materialele Comisiei pentru afa­ blicii Democrate Germane cu privire la a populaţiei va creşte în urma acestei fac cunoscut că nu voi mai par­
prea bogată pentru a-ţi imagina aceste discuţii sterile, nu am îi cerile externe a senatului S.U.A., reducerea începind din 4 iulie a.c. a reduceri de preţuri cu 370, milioane refuzului preşedintelui De Gaul­
ce pericole ar implica pentru făcut altceva, decît să contribuim publicate zilele trecute, şi rapor­ preţurilor cu amănuntul la confecţiile mărci anual. ticipa la şedinţele Consiliului le de a convoca parlamentul la
Austria cealaltă cale — calea la inducerea în eroare a opi­ tul preşedintelui acestei comisii, de lină şi lină artificială. In medie pre­ constituţional“ a arătat Vincent
includerii în grupări militare în­ niei publice mondiale. cererea unui mare grup de de­
chise, calea tolerării tendinţelor Auriol într-o scrisoare adresată putaţi, împotriva legilor antide­
agresive ale clicii militariste a- Noi insistăm şi pentru solu­ preşedintelui Consiliului Consti­
mericane şi ale revanşarzilor de ţionarea altei probleme — lichi­ tuţional. Prin aceasta fostul pre­ mocratice cu privire la şcoală
la Bonn. darea rămăşiţelor celui de-al doi­ pe care guvernul le-a strecurat
şedinte al Republicii Franceze, prin parlament, precum şi împo­
Sfîrşitul lipsit de glorie al a- lea război mondial şi încheierea dl. Fulbright. El a explicat ad­ Vincent Auriol, a făcut cunos­
vionului american de spionaj tratatului de pace cu Germania. triva procedurii de revizuire a
mirabil de ce, după cele ce s-au cută hotărîrea sa de a se re­ structurii comunităţii franceze.
doborît de glorioasele noastre Pentru dv., austriecii, această trage din Consiliul constituţio-
trupe de rachete, ammteşte oda­ întîmplat, Hruşciov nu a putut
tă mai mult ce primejdie ar pla­ problemă este cît se poate dc
na deasupra Austriei dacă ea uşor de înţeles. Doar dv. aţi să participe Ia conferinţă. Ful­
ar fi membră a unei grupări aşteptat timp de 10 ani încheie­ bright a spu s: Oricine în locul

rea tratatului de stat. In înche- I'

agresive. Gu atît mai mult cu ierea tratatului de pace cu Ger­ tuală din economia S.U.A. arată
mania este interesat şi poporul Situaţia economiei americane
cît, după cum este ştiut, impe­ austriac. Austria are frontieră din primele cinci luni ale anului SEM NE D E D E P R E S IU N E IN clar că în curînd va veni o ma­
rialiştii americani manifestă o curent, arată că Statele Unite re panică economică. De aseme­
deosebită lipsă de jenă faţă de cu Germania occidentală şi ori­ se află în faţa unui început de EC#M®M! U, A. nea, el a relevat probabilitatea
ţările mici. Ştiţi aceasta din pro­ ce fel de eventuale complicaţii
pria dv. experienţă. în situaţia din centrul Europei depresiune economică. ca S.U.A. să treacă pe la mijlo­
pot afecta şi Austria. După o scurtă pauză de nu­ cul anului 1961 printr-o criză
N. S. Hruşciov a relevat în economică, care, după toate
Poziţia noastră în problema mai doi ani, economiştii ame­ nii mai. La 28 iunie însă, agen­ peste 100.000 de muncitori au blul lor. Potrivit datelor statis­ simptomele actuale, ar putea îi
cuvîntarea sa meritele poporu­ ţia Associated Press, citînd sta­ fost concediaţi. tice, datoriile consumatorilor sub mult mai profundă decît cele din
lui austriac care, prin munca şi germană este cît se poate de ricani au început din nou să tisticile Institutului american al formă de credite şi ipoteci se
talentul său, a adus o contri­ clară. Noi propunem să se în­ folosească în comentariile lor fierului şi oţelului, a anunţat că Stocurile de oţel au depăşit ridică la 53 la sută din venitu­ ultimii 15 ani.
buţie însemnată la tezaurul ci­ cheie un tratat de pace cu cele despre perspectivele economiei „la sfîrşitul lunii iunie întreaga nivelul celor dinaintea grevei rile lor impozabile. Grupurile monopoliste ameri­
vilizaţiei mondiale. Austria a două state germane existente S.U.A. cuvinte c a : „Semirece- industrie siderurgică americană oţelarilor, iar cele din industria
dat omenirii poeţi inspiraţi, pic­ efectiv şi să se rezolve în legă­ siune, scăderea producţiei, stocu­ a lucrat în medie numai cu 54,8 de automobile au atins un ni­ Situaţia din agricultura S.U.A. cane folosesc acest început de
tori minunaţi, muzicieni geniali. tură cu aceasta şi problema Ber­ ri, micşorarea numărului comen­ la sută din capacitatea de pro­ vel record. Creşterea stocurilor este mult mai grea decît cea din
Cît de jalnici şi lipsiţi de însem­ linului occidental. zilor, concedieri etc.“. ducţie“. a avut un efect direct asupra sectoarele industriale. Milioane declin economic ca un pretext
comenzilor care, după cum re­ de mici fermieri au fost nevoiţi pentru intensificarea cursei înar­
nătate apar cei care vor să pu­ N. S. Hruşciov a vorbit în Realitatea este că de Ia sfîr­ După cum relatează ziarul a- latează ziarul „Wal Street Jour­ în ultimii ani să dea faliment
nă la îndoială specificul naţiunii şitul anului trecut pînă acum, merican „Wall Street Journal“, nal“, au scăzut mereu în ulti­ din cauza impozitelor şi concu­ mărilor, umflarea bugetului mi­
austriece! Dv. bănuiţi de cine continuare despre marile succe­ producţia multor sectoare in­ cel mai afectat centru siderur­ mele patru luni. Comenzile de renţei. In urma scăderii salarii­
se obţinute de Uniunea Sovie­ gic din Statele Unite este maşini-unelte considerate de e- lor muncitorilor agricoli, mulţi litar al S.U.A., mărirea impo­
vorbesc — de autorii diferitelor dustriale importante ale econo­ Youngstown, unde utilajul uzine­ zitelor percepute de la popu­
teorii revanşarde, care încearcă tică în toate domeniile. conomiştii americani ca „Baro­ dintre ei părăsesc satele plecînd laţie şi micşorarea ajutoarelor de
miei S.U.A. a scăzut continuu, lor este învechit. In acesţ oraş metrul“ economiei Statelor Uni­ Ia oraşe unde îngroaşă armata şomaj. Astfel, la începutul lu­
să desfiinţeze noţiunea de „aus­ Sintern convinşi, a spus N. S. stocurile au atins proporţii a- furnalele lucrează numai cu 22 te, au scăzut îi! luna iunie cu şomerilor.
triac“, îniocuind-o cu noţiunea la sută din capacitatea lor de peste 21 la sută faţă de luna nii iunie senatul S.U.A. a alo­
Hruşciov, că vom ajunge din larmante, comenzile au scăzut producţie — cel mai scăzut ni­ martie. Faţă de anul 1957, relatează cat cheltuielilor militare, pentru
şi ele, agricultura se află într-o vel de Ia criza de supraproduc­ ziarul vestgerman „Süddeutsche anul bugetar 1960— 1961 uriaşa
ţie din 1958 încoace. Numeroa­ In industria construcţiilor si­ Zeitung“, în anul 1959 venitu­ sumă de 4.510.000.000 dolari.
situaţie grea, iar mărfurile ame­ se uzine şi-au închis porţile. tuaţia este asemănătoare. Ea rile fermierilor americani au scă­
Multe furnale şi-au încetat pro­ şi-a redus producţia în luna iu­ zut cu 6.100.000.000 dolari, iar Săptămînalul „Business Week“
ricane pe pieţele internaţionale ducţia. nie cu peste 19 la sută faţă de
perioada corespunzătoare a anu- pentru anul 1960 se scontează a dezvăluit recent că contractele
Populaţia Maltei cere trebuie să facă faţă unei concu­ In ce priveşte industria au­ iiii trecut. o nouă reducere de 900.000.000
renţe mereu crescînde. tomobilelor situaţia este asemă­ dolari. militare încheiate de Ministerul
nătoare. Producţia şi desfacerea Toate acestea au avut re­ de Război al S.U.A. pentru se­
Cel mai serios ameninţate de pe piaţă a automobilelor sînt în percusiuni grave asupra mun­ Pe planul comerţului exterior, mestrul doi al anului curent se
citorilor americani. Astfel, regiu­ aceste simptome ale începutului
independenţă acest început de declin sînt sec­ declin. Producţia de automobile de depresiune se manifestă prin ridică la fabuloasa sumă de
toarele siderurgiei şi construcţii­ a scăzut în luna martie faţă de nile industriale cum ar fi P it­ aceea că pe piaţa internaţională 1.900.000. 000 dolari lunar, ceea
ianuarie cu 15 la sută, iar în tsburgh, Detroit, Birmingham şi mărfurile americane pot face fa­ ce constituie o creştere de
lor de automobile — industrii aprilie faţă de martie cu 11 la altele figurează în statisticile 300.000. 000 dolari faţă de luna
LONDRA 4 (Agerpres). — La pendenţă !“, „Afară cu asuprito­ de bază ale S.U.A. sută. Economiştii americani con­ Ministerului Muncii al S.U.A. tă din ce în ce mai greu concu­ martie a.c. şi de 500.000.000
După marea grevă a celor sideră că în semestrul doi al ca oraşe cu cel mai mare nu­ renţei mărfurilor vest-europene
2 iulie a avut loc un miting la rii !“. Liderul partidului la­ măr de şomeri. La Detroit peste dolari fată de luna septembrie
500.000 de oţelari care a durat anului curent producţia de auto­ 8 la sută din muncitori sînt şo­ şi japoneze. 1959.
La Valetta convocat de partidul burist din Malta, Mintoff, luînd 116 zile, marile monopoluri si­ meri. In unele centre industria­
laburist din 'Malta la care au cuvîntul la miting a cerut ca mobile va scădea faţă de primul le, procentul întrece chiar 25 la Analizînd situaţia din princi­ Guvernatorul statului New
participat 25.000 de oameni. In Anglia să organizeze în Malta derurgice au găsit momentul sută. York, Nelson Rockefeller a ce­
cadrul mitingului a fost adopta­ un referendum cu privire în pentru reducerea considerabilă semestru, cu peste 16 la sută. palele sectoare ale economiei a- rut recent senatului să mai alo­
tă o rezoluţie în care se spune problema independenţei. „In în­ a stocurilor lor, lucrînd totoda­ Continua creştere a număru­ mericane, un comentator al zia­
In centrele producătoare de au­ lui şomerilor a dus la rîndul ei rului „New York Post“ relatea­ ce încă 3.500.000.000 dolari chel­
tă cu aproape întreaga capaci­ la reducerea substanţială a ve­ ză că în ultimele cinci luni „s-au tuielilor militare pentru „stimu­
că poporul Maltei preferă să treaga lume, colonialismul este tate de producţie a furnalelor. tomobile, cum este de pildă De­ niturilor muncitorilor în ansam­ făcut primii paşi spre o depre­ larea“ producţiei de armament.
siune economică“, iar cunoscu­
sufere de foame, decît să ră- pe oale de dispariţie, a declarat Această revenire a îost totuşi troit, multe uzine lucrează nu­ tul economist american Lan- Este limpede cui folosesc a-
mînă în situaţia de colonie en­ el, în Malta trebuie să i se pu­ extrem de scurtă şi producţia a oham a subliniat că situaţia ac­
nă de asemenea capăt“. mai patru zile pe săptămînă şi ceste miliarde şi cine are de cîş-
gleză. început să scadă vertiginos. Ast­ tigat de pe urma lor în condi­
După cum transmite corespon­ Mintoff a condamnat planuri­ fel, folosirea capacităţii de pro­ ţiile unui început de depresiu­
le Angliei „de a-şi instala baze ne economică — în nici un caz
dentul din La Valetta al agen­ cu bombe cu hidrogen pe teri­ ducţie a uzinelor siderurgice s-a
ţiei Reuter, mitingul a decurs toriul coloniilor, inclusiv în muncitorul sau fermierul ameri­
sub lozincile! „Colonialism în­ redus de la 95 la sută cît era can.
în luna ianuarie a.c., la 85 la
sută la sfîrşitul lunii martie şi

seamnă robie!“, „Vrem inde­ Malta“. apoi la 61 la sută la sfîrşitul Iu-

R edacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T axa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P .T ţ.T Jt nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. - TiparulI r Întreprinderea P o lig rafică „1 M ai" — D eva.