Page 17 - 1960-07

In fruntea lupteiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UNIŢI-VA!
imulsocialismului
Amil XII Nr. 1720
lupta pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid
Se dezvoltă iniţiativa
e©a®©&®®®®©©®©®ss©®.®a@®©®©®©@@©©©s!©se©®®s©®©s®©©©©g)®8©®®©@©©@9
creatoare a maselor
©©®»®©s©ffl®s©®©@©®mîS'j0©©©0ffl@s©©®©@®3ee&@sffi®@©®©
In aceste zile, în întreprinde­ tente, comunistul Francisc Vai- ririi greutăţii şarjelor, întreţine­
rile din regiunea noastră se
desfăşoară o însufleţită întrece­
re socialistă pentru înfăptuirea
hotărîrilor Congresului al III-
lea al partidului. Succesele grăi­
toare dobîndite în această en­
tuziastă întrecere, oglindesc ho-
tărîrea fermă a oamenilor mun­
cii din regiunea noastră de a în-
iptui neabătut sarcinile trasate
de partid. In focul întrecerii au
apărut o serie de iniţiative va­
loroase care se extind pe zi ce
trece şi care contribuie la rea­
lizarea angajamentelor sporite
pe care şi le-au luat colective­
le de muncitori, ingineri şi teh­
nicieni.
,,Zilnic o înaintare de La începutul lunii aprilie, o-
cel pujin 4 metri a
Raportul tovarăşului Gheor- ţiativă. Ei au hotărît să produ­
ghe Gheorghiu-f)ej la cel de-al
fll-lea Congres al partidului a
pus şi în faţa minerilor de la
Ghelar sarcini deosebit de im­
portante în direcţia sporirii con­
tinue a cantităţii de minereuri de
fier extras. Pentru a da viaţă
acestei sarcini, minerii şi-au în­
dreptat în special atenţia asu- . gajamentului luat, oţelarii au
pra lucrărilor de deschidere a desfăşurat o susţinută activita­
noi abataie.
Analizînd posibilităţile exis- de încărcare a cuptoarelor, mă­
Supraveghind cu ’atenţie 'instalaţiile -
staţiei, electricianul Traian Stan de la
Termocentrala din Gurabarza contri­
buie ia buna funcţionare a agregatelor
şi deci la depăşirea planului de produc­
ţie al secţiei in care lucrează.
—O -
O dihnă
instructiva
Clubul m uncitoresc al Sindicatelor
din Deva oferă, prin program ul său
bogat, un minunat prilej de odihnă in­
structivă pentru oam enii m uncii din
localitate.
In cursul lunii curente, conferinţele
ce vor avea loc vor populariza sarci­
nile izvorîte din Documentele celui de-al
111-lea C ongres al P.M .R. De asem e­
nea, se vor ţine conferinţe instructive ca
„Preţul de cost şi căile de reducere a
lui“, „Cum va arăta oraşul Deva şi re­
giunea H u nedoara la siîrşitul anului
1965“, „Ştiinţă şi religie“ şi altele.
Vor mai avea loc în cursul acestei
luni şi două seri de odihnă pentru
m uncitorii de la întreprinderea „1
M ai“ şi I.G.R.A., precum şi un proces
literar după romanul „Ana K arcnina“,
şi o seară literară organizată în cola­
borare cu A .R .L.U .S. şi Biblioteca cen­
trală regională pe tem a: „Eroi ai con­
strucţiei desfăşurate a comunismului,
oglindiţi în literatu ră“.
In colaborare cu Comitetul orăşenesc
U.T.M. se va organiza un frumos pro­
gram de activitate cultural-artistică
pentru elevii şi studenţii veniţi . în va­
canţă.
Miercuri 6 iulie 1960
da, a pornit iniţiativa „Zilnic o
înaintare de cel puţin 4 m.I.“,ini­ tatele nu s-au lăsat aşteptate.
ţiativă care a găsit un Târg e-
cou în rîndul minerilor. Ince-
pînd din ziua de 1 iulie şi pînă
în prezent, brigada comunistului
Francisc Vaida s-a menţinut
peste limita celor 4 metri, vite­
ză de înaintare încă neîntîfnită
Ia mina Ghelar.
Nicolae Ţiţeica, îoan Tamaş
şi Irimia Bordeanu, din briga­
da comunistului Francisc Vai­
da, au adus un aport deosebit
la aplicarea acestei inţiative şi
la obţinerea realizării amintite.
Cu aceleaşi cuploare“ *
o|el mai mu II
ţelarii de Ia cuptorul nr. 2 al
noii oţelării Martin din Hune­
doara au pornit o valoroasă ini­
că cel puţin 000 kg. oţel peste
plan pe fiecare m.p. vatră cup­
tor şi zi calendaristică. Iniţia­
tiva a fost îmbrăţişată şi de co­
lectivele de oţeluri de la cup­
toarele nr. 1 şi 3.
Pentru a putea da viaţă an-
te în vederea reducerii duratei
care colectiviştii şi ţăranii
I muncitori le fac în vederea re­
coltării la timp şi fără pierderi
zm
F R Í Z O R U L u'VNyV'S
încă de pe vremea cină
urma cursurile şcolii elemen­
tare din Cugir, Emil Stroe îşi
pusese în gînd să înveţe o
meserie, li plăcea nespus de
mult să se afle în atelier, să
mînuiască cu pricepere maşi­
nile. De multe ori pîndea ora
cină ieşeau muncitorii din
uzină privindu-i cu atenţie
şi admiraţie. Cu atîta sa­
tisfacţie se alegea în vremea
aceea. Dar iată că într-o bu­
nă zi a sosit timpul să-şi va­
dă visul împlinit. Emil a
răsfoit din nou cărţile pen­
tru a se prezenta la exame­
nul de admitere la şcoala
profesională de ucenici. Ştia
că aici se cere multă carte
dat fiind faptul că uzina are
nevoie de muncitori pricepuţi,
înainte ăe examene nu se
hotărise încă ce anume m e­ tar.
serie să înveţe deoarece nici
nu ştia prea bine cum arată Emil. Cel mai mult se inte­
maşinile. Era însă sigur că
va reuşi la examen. Se pre­
gătise cu răbdare şi conştiin­
ciozitate.
Cină a păşit pentru întîia
dată pragul uzinei, Emil a
fost deosebit ăe fericit. Ajuns
în secţie totul l-a impresio­
nat. Cel mai mult însă l-a
atras freza. A stat lingă ma­
şină, a studiat-o vreme înde­
rii corecte a vetrelor. Şi rezul­
Atît în luna mai cît şi în luna
iunie au fost obţinuţi indici de
utilizare ai cuptoarelor mult
mai mari decît cei planificaţi.
In luna iunie, bunăoară, desfă-
şurînd larg întrecerea socialistă
în cinstea Congresului, oţelarii
de la cuptorul nr. 2 au produs
850 kg. oţel peste plan pe fie­
care m.p. vatră şi zi calenda­
ristică, cei de la cuptorul nr. 1,
1240 kg., iar cei de Ia cuptorul
nr. 3, 770 kg. oţel peste plan pe
unitatea de suprafaţă.
Datorită acestui fapt, colecti­
vul secţiei a elaborat în afara
prevederilor planului, mai bine
de 6.000 tone oţel. In mod deo­
sebit s-au evidenţiat echipele
conduse de prim-topitorii Paul
Orelt, iulian Ispas, Mihai Brîn-
zei, Teodor Karamalis, Constan­
tin Enache şi alţii.
Din materiale locale
Constructorii noului oraş mun­
citoresc din, Călan, în dorinţa
de a reduce cît mai mult preţul
de cost al construcţiilor au tre­
cut la căutarea unor noi rezer­
ve care să ducă la înlocuirea
materialelor scumpe cu altele
mai ieftine. Rodul acestor cău­
tări s-a concretizat în iniţiativa
de a confecţiona pe şantier tu­
burile pentru canalizare.
Pentru aceasta, ei au impro­
vizat o platformă de prefabri­
cate pe malul Streiului şi au
trecut Ia folosirea agregatelor
de Strei. In prezent, echipa lui
Szabo Alexandru confecţionează
aceste tuburi pe şantier din ma­
teriale locale, ceea ce duce fa re­
ducerea preţului de cost al tu­
burilor cu circa 30 Ia sută.
sgfyirms campamei cie varaa '
¦O«Sx vV.
«fP-JT>
Cu fiecare zi ce trece, cîmpul
capătă tot mai mult culoarea
aurului iar grînele, date in pîrg,
cer secerătorilor să intre în
lanuri.
Pe lingă celelalte pregătiri pe
lungată, a mai întrebat des­
pre felul cum funcţionează
această maşină apoi a holă-
r î t : „frezor mă fac“.
La uzină a muncit cu mul­
tă ambiţie să prindă tainele
meseriei de ferzor. Uneori
rămînea în atelier peste ore­
le ăs serviciu să dezlege,
rostul unor lucruri neînţe­
lese suficient. După termi­
narea şcolii profesionale ăe
ucenici Emil a fost reparti­
zat să lucreze ca frezor, la
sculârie. De atunci au trecut
opt ani ăe zile. Datorită lu­
crărilor de calitate executa­
te, frecventei regulate la
serviciu ca şi modestia ăe
care dă dovadă şi-a atras
simpatia întregului colectiv.
Din această cauză utemiştit
din secţie l-au ales ca secre­
Şi alţi ochi îl priveau pe
resa ăe el 1Maria, tot munci­
toare în uzină, care-l îndră­
gise pe flăcău. Cei doi tineri }
s-au împrietenit repede. Ş
Emil însă a mai întirziat cu
căsătoria pe motiv că nu
era gata încă casa cea nouă.
Frezorul Emil Stroe fiind me­
reu fruntaş .în producţie, a.
V. A.
(Continuare in pag. 2-a)
/vW W VA' 'v / W S / V / V / W \ Z V mul lor şi colectiviştilor.
4 pagini 20 bani
KADAR EMERIC
este unul din forjorii fruntaşi
în întrecerea pe profesii de la
U.M. Cugir. El îşi depăşeşte
planul lunar cu peste 40 la sută lae Gheorghiu, F lam er A rtur şi Gheor-
şi lucrează cu rebutul sub pro­ glie Secaş.
centul admis.
r$?-:
»D u p ă 4 z i l e d e î n t r e c e r e instructori, ei vor petrece 18
----- :----------------------- ;----------------- 2 2 /e in staţiunea Vasile Roai- pentru asigurarea animalelor cu
Colectivul de furnalişti al tă.
uzinei „Victoria“ din Călău a
obţinut in acest an succese
deosebite în sporirea indice­
lui de utilizare a volumului
util al furnalelor, respectiv a
producţiei, de fontă. După ce
au încheiat luna iunie cu a-
proape 3.300 tone fontă pes­
te plan, furnaliştii au pornit
la muncă hotărîţi să obţină
rezultate din ce în ce mai
frumoase.
Hotărîrea lor începe 'să
prindă viaţă. In cursul dimi­
neţii de 'ieri a fost elaborată
cea de-a 400-a tonă fontă
peste planul la si al lunii
curente.
S»re litoral
Din gara oraşului Deva au
plecat ieri spre litoralul Mu­
rii Negre un grup de 500 pio­
nieri şi şcolari din regiunea
noastră.
însoţiţi de 25 profesori şi
w \ rurgic din Hunedoara. Sîde- j> lapte-ceară a bobului, fn această însilezare, Pînă în prezent, în
.*>«e»O-O «&¦¦«, oj®>.<3-<><î- *1
a păioaselor, formaţiile cultural-;
artistice — prin programele lori
— îşi aduc şi ele contribuţia laţ
sprijinirea campaniei de varăT
P re g ă tirl Sa c o le c tiv ă ? vim libertate“. Spectacolele
Seara, după terminarea lucru-<
lui, pe membrii brigăzii artişti-
ce de agitaţie de la gospodăria
agricolă colectivă din Berthelot
îi poţi vedea de mai multe ori
pe săptămînă îndeptindu-se că­
tre căminul cultural unde au
loc repetiţii. Ei pregătesc un nou
program legat de sarcinile mari
din campania agricolă de vară.
Pe baza experienţei din anii
trecuţi, programul brigăzii vor.
beşte despre fruntaşi, criticînd
în acelaşi timp pe cei delăsători
în muncă.
Tot aici, în fiecare zi de
marţi şi joi, au loc seri cultura­ fost înscrise ca m em bri cotizanţi ai
le. In fata colectiviştilor se vor­ S.R .S.C .
beşte despre importanţa recol­
tării la timp şi fără pierderi.
Aceeaşi temă o au-fşi jurnalele
vorbite organizate de către tova­
răşii Nicolae Ciobanu, directo­
rul căminului cultural şi Paul
Tîrlea, profesor la şcoala de 7
ani.
C o n trib u ţn ia ta b e re i
Cei peste 90 de pionieri şi
şcolari aflaţi în tabăra regiona­
lă de la Peşteana, au pregătit
zilele acestea un frumos pro­
gram artistic pe care l-au pre­
zentat cu prilejul deschiderii
festive a taberei.
Pionierii şi şcolarii din acea­
stă tabără au hotărit ca în cele
21 de zile cît vor sta aici, să se
deplaseze la căminele culturale
ori la sediile gospodăriilor agri­
cole colective din Sarmizegetusa,
Breazova, Peşteana, Peşteniţaşi
Demsuş şi să prezinte progra­
pentru economii
In lunile ianuarie şi februarie în
secţia de croit a fabricii „Simion Băr-
nuţiu“-Sebeş — secţie unde sînt cele
mai mari posibilităţi pentru realizarea
de economii — m unca politică era slab
organizată. Din această cauză secţia
lucra în pierdere.
O rganizaţia' de bază a analizat
situaţia şi a trecut la organizarea mai
temeinică a muncii politice. De ase­
menea, a îndrumat propagandistul
¦cercului de econom ie concretă să in­
siste mai mult, cu prilejul discuţiilor
în cerc, asupra im portanţei ce o pre­
zintă economiile. S-au repartizat sar­
cini concrete membrilor şi candidaţilor
de partid pentru a desfăşura o in­
tensă muncă politică, iar agitaţia vi­
zuală a fost legată m ai sirîn s de
problemele producţiei.
M ăsurile luate au făcut ca în scurt
timp să existe o m ai m are preocupare
din partea colectivului secţiei pentru
realizarea de economii. S-a organizat
întrecerea pe profesii. In perioada pre­
m ergătoare C ongresului al IlI-lea al
partidului, întrecerea socialistă a cu­
noscut un nou avînt. Harnicul colec­
tiv de aici a realizat o economie d:
6.260 dm.p. policlorură de vinii ; 390
dm.p. crom sport (piele pentru m ingi);
790 dm.p. piele. Planul de producţie
pe luna iunie a fost îndeplinit pe fa­
brică în proporţie de 115,1 la sută.
In fruntea luptei pentru dobîndirea
acestor, rezultate s-au situat comuniştii
Ioan Zaharic, Nicolae Limbean, Nico­
F. DRĂGAN
In e x c u r s ie
însoţiţi de profesorii ăiri-
ginţi Gheorghe Manciu şi-Eu­
genia Popa, un grup de 85
de elevi de la Şcoala medie
„Avram iancu“ din Brad, sub
îndrumarea tov. prof. Gheor-
ghe Muscă, au plecat intr-o
excursie de 15 sile prin ţa­
ră. Ei vor vizita fabrici, uzi­
ne, monumente istorice. de
artă, muzee etc. din Oradea,
Cluj, Vatra Dornei, Bicaz,
Iaşi, Galaţi. Constanţa, Efo­
rie. Vasile Boaită. Bucureşti,
Sinaia, Oraşul Sîalin, Sibiu
etc.
In mijlocul
sîderiir.©işis5or
'Membrii ansamblului de
cîntece şi dansuri al C.C.S.,
care a prezentat spectacole
în mai multe centre din re­
giunea noastră, au vizitat ieri.
dimineaţă Combinatul side-
rrurgiştii au făcut oaspeţilor io \
caldă primire.
In cursul după-amiezii an­
samblul a prezentat în faţa
oamenilor muncii din Hune­
doara spectacolele „Bucuria
vieţii“ şi „Te cîntăm, te slă­
s-au bucurat de un frumos
succes.
F ru n ţi în munca de culturalizare
Colectivul de profesori,. învăţători şi
educatoare din com una Cristur, raio­
nul H unedoara, se num ără printre cele
mai active colective din raion în a c ­
ţiunea de culturalizare a oamenilor
muncii.
Astfel în m unca S.R .S .C . s-au evi­
denţiat atît prin ţinerea unui m are nu­
m ăr de conferinţe cît şi prin faptul că
toate cadrele didactice din localitate au
Comuniştii Gavrilă Poran şi Leon Isailă sînt laboranţi la
Uzina metalurgico-chimicâ-Zlatna. Ei execută analize ăe bună
calitate şi fără pierderi de materiale.
Iatâ-i, in fotografia de mai sus, în timpul efectuării unor
analize.
PENTRU IN SiLO ZA REA FU R A JELO R
Să se
spaţiile necesare
O ^arcină deosebit de impor­
tantă care stă în fa{a oamenilor
muncii din agricultură, sarcină
izvorîtă din lucrările plenarei
C.C. a! P.M.R. din 3— 5 decem­
brie 1959 si ale celui de-al III-
lea Congres al P.M.R. este dez­
voltarea rapidă a creşterii ani­
malelor şi sporirea productivi­
tăţii lor.
Este bine cunoscut că duce­
rea la bun sfîrşit a acestor sar­
cini nu este posibilă fără asi­
gurarea unei baze furajere în­
destulătoare atît din punct de
vedere cantitativ cît şi a! con­
ţinutului în substanţe nutritive.
Prin măsurile ce trebuie luate
o puternică bază furajeră, ne
prim plan se situează folosirea
în hrana animalelor a nutreţu­
lui însilozat şi mai aies a po­
rumbului însilozat care Trebuie
să constituie furajul de bază
pentru sporirea producţiei de
lapte.
In acest an, în comparaţie cu
anii trecuţi muncitorii din
G.A.S., colectiviştii şi întovără­
şit» convinşi de avantajele pe
care Ie aduce nutreţul însilozat
au cultivat porumb pentru siloz
pe o suprafaţă de peste 5.000
hectare. Fiind semănat la timp
pe un teren bine pregătit şi a-
cordîndu-i-se aceeaşi atenţie ca
şi porumbului pentru boabe, po­
rumbul pentru siloz promi­
te la hectar o produc­
ţie de peste 40.000 kg.
Deci de pe întreaga suprafaţă se
vor recolta peste 200.000 tone
furaj care trebuie însilozat în­
tr-o perioadă foarte scurtă. Con­
ţinutul maxim în substanţe nu­
tritive al porumbului pentru în­
silozat este în faza de coacere pentru asigurarea spaţiilor de
fază 100 kg. nutreţ conţine 25
kg. unităţi nutritive faţă de nu­
mai 20 kg. în faza de lapţe. A-
vînd în vedere acest lucru este
uşor de înţeles de ce se impune
recoltarea porumbului pentru si­
loz numai în faza de coacere
lupte-ceară. Recoltarea mai tim­ G.A.C. şi- consiliile G.A.S. au
purie sau întîrzierea ei astfel în-
cît să depăşească faza de coa­
cere lapte-ceară produce pierderi
De m enţionat este m unca depusă de
tovarăşul Victor M arx, directorul Scolii
de 7 ani din localitate, care răspunde
întotdeauna la sarcinile trasate, consti­
tuind un exemplu atît pentru directorii
de şcoli din celelalte comune cît şi pen­
tru toţi intelectualii chemaţi să sprijine desfăşurare a ei trebuie asigu­
munca S.R.S.G.
IONELA ALEXANDRESCU
corespondentă
-S®89S*
19G>-
însemnate de unităţi nutritive şi
scade valoarea furajului. Dar
respectarea acestor indicaţii a-
trage după sine o serie de greu­
tăţi. Una dintre acestea este a-
sigurarea spaţiului pentru însi­
lozat. Intrucît cantitatea ce tre­
buie însilozată în acest an este
mare - - peste 120.000 tone în
G.A.C. şi 20.000 în G.A.S. —
trebuie ca de pe acum să se
treacă Ia construirea silozurilor
necesare. Se cere acest lucru de­
oarece porumbul pentru însilo-
zat trebuie recoltat repede, iar
această perioadă de recoltare
coincide cu efectuarea altor lu­
crări agricole. Braţele de mun­
că vor fi suprasolicitate în acea
perioadă şi însilozarea porumbu­
lui va îi întîrziată..
Organizaţiile de bază din gos­
podăriile agricole colective şi din
G.A.S. trebuie să îndrume pe
colectivişti şi pe muncitori ca
în aceste zife — pînă la înce­
perea secerişului griului — să
treacă de urgenţă la săparea
gropilor pentru siloz. La con­
struirea silozurilor trebuie să se
aibă în vedere să nu se chel­
tuiască prea mult, cheltuieli care
ar ridica preţul de cost al fura­
jului. E bine să se construiască
silozuri simple cum sînt tran­
şeele săpate în pămînt la o a-
dîncime de 2 metri, cu lăţimea
la fund de cîte 2—3 metri, la
suprafaţă de 3—4 metri. Dacă
sînt posibilităţi fundul şi pere­
ţii laterali să se căptuşească cu
piatră sau cărămidă.
Din constatările făcute pe te­
ren rezultă că în nici unul din
raioane nu a existat pînă în
prezent o preocupare susţinută
regiune s-a asigurat abia 20
la sută din spaţiile necesare.
Este foarte puţin faţă de posi­
bilităţile care există în momen­
tul de faţă în gospodăriile agri­
cole de stat şi colective.
Consiliile de conducere ale
sarcina să formeze echipe per­
manente care să lucreze la să­
patul gropilor. La lucru trebuie
să fie mobilizaţi toţi colectiviştii
şi lucrătorii din G.A.S. ca pînă
la începerea secerişului griului
să fie asigurate toate spaţiile
necesare însilozării celor peste
200.000 tone furaj. Nu e admis
ca gospodăriile agricole colecti­
ve să amine săpatul gropilor pî­
nă în preajma însilozării, deoa­
rece atunci nu vor reuşi să facă
faţă tuturor lucrărilor agricole,
însilozarea e o lucrare care tre­
buie să decurgă rapid şi buna
rată de pe acum.
<XX> OOO OOO
Pe strada Mihai!
Em inescu din ora­
şul Deva, cu cîfva
timp în urm ă au
fost date în folosin­
ţă încă două blocuri
cu un total de 12
apartam ente.
In clişeu : Blocu­
rile din strada Mi-
hail Em inescu din
Deva.
OOV OOP CKfo