Page 18 - 1960-07
P. 18
P agr. 2 VRU MUL :SOCIALISMULUI Nr. î720
După patru luni de î ntrecere (.T&çfljLifiajult ţtâif i mIMa® i KkMitmMilCta
tliaerefm lial
(f-'M ^ Prin răspunsul dat chemării Ia tate. S-a ajuns astfel la o redu cost este lăudabil. Aruncînd însă
întrecere lansată de colectivele cere considerabilă a consumului o privire asupra situaţiei consu H u n ed oara
PRIN CITEVA GOSPODARI celor 19 întreprinderi fruntaşe de material lemnos şi !a o îm murilor de materiale se poate
AGRICOLE COLECTIVE din ţară în cinstea cehii de-a! bunătăţire simţitoare a calităţii observa că în toată perioada de Utemiştii de la laminorul de
iiî-lea Congres a! partidului, minereului. care ne ocupăm, consumul spe 800 mm, încadraţi în brigăzi de
Cu cîteva luni In urmă colec afirmă preşedintele gospodăriei hectare 18 capete vaci de lapte, minerii din Teliuc s-au angajat cific planificat de material ex muncă patriotică, s.au anga
tiviştii din Clinic au lansat o agricole colective din Bobîlna, 100 capete ovine, 45 capete por să realizeze pînă ia finele anu Pentru exemplificare este des ploziv a fost cu muit depăşit. jat să cc'lecteze în acest an can
chemare la întrecere pentru tovarăşul Gheorghe Faur, fer cine din care 8 scroafe fătătoa lui 1960 o economie la preţul tul să arătăm că în primele 5 Deci o importantă rezervă inter titatea de 1.000 tone fier vechi
dezvoltarea sectorului zootehnic ma de porci abia din anul a- re şi 200 bucăţi păsări la suta de cost în valoare de cel puţin luni ale anului consumul speci nă a rămas neîolosită. pentru oţelârii. Muncind cu
în toate gospodăriile agricole cesta începe să se dezvolte. de hectare cultivate cu plante 650.000 lei. La sfîrşitul primelor fic de lemn de mină a fost redus abnegaţie tinerii laminatorl au
colective din regiunea noastră. Prevederile planului de produc cerealiere. îndrumat de orga 5 luni de activitate economia sub planificat, iar bonificaţiile Desigur că depăşirea consu reuşit să colecteze numai în pri
La chemarea la întrecere au ţie cît şi angajamentul luat în nizaţia de bază din gospodărie, realizată de ei depăşea deja su primite pentru calitate s-au ri mului de exploziv provine în cea ma jumătate a acestui an 1.450
răspuns majoritatea gospodării răspunsul la chemare vor fi însă consiliul de conducere a acordat ma de 700.000 lei. Succesul a dicat la suma de peste 200.000 mai mare parte dintr-o puşcare tone de fier vechi, depăşindu-şi
lor colective; ele s-au angajat cu siguranţă îndeplinite. Plnă atenţia cuvenită dezvoltării creş fost obţinut pe seama îmbunătă lei. iraţională, atît în subteran, cît astfel angajamentul luat.
să îndeplinească şi să depăşea la sfîrşitul anului colectiviştii terii animalelor. Din credite a- ţirii calităţii minereului, redu şl în carieră. In subteran, se în-
scă cifrele prevăzute în che din Bobîlna vor deţine 83 cape cordate de către stat, colectiviş cerii consumului de material Totodată a fost organizată o tîmplă deseori că şefii de echipă Tinerii din această secţie au
mare. te porcine dintre care 40 scroafe tii din Dobra au cumpărat 22 lemnos şi reducerii cheltuielilor vie agitaţie vizuală şi scrisă. să puste cu un număr mai mare participat şi la alte acţiuni de
fătătoare. vaci, 100 oi şi 14 stupi astfel de întreţinere a utilajelor. Numeroasele panouri şi lozinci de găuri decît cel necesar. A- muncă patriotică. Cele mai bu
Din constatările făcute de noi, că în momentul de faţă deţine expuse în incinta întreprinderii oeasta, din comoditate, pentru ne rezultate le-a obţinut briga
reiese că toţi colectiviştii sînt Odată cu sporirea numărului 36 vaci de lapte şi 10 viţele, 240 In primul rînd trebuie menţio au ţinut mereu trează atenţia a îărîm.a mai tare roca şi a face da de muncă patriotică condu
preocupaţi de dezvoltarea sec de animale colectiviştii au acor oi şi 14 scrofiţe de prăsilă. La mai uşoară încărcarea. In carie să de tov. Ioan Ionescu. Efec-
torului zootehnic, de sporirea dat o atenţie deosebită rasei şi suta de hectare teren arabil re nat faptul că în scopul îndepli oamenilor asupra angajamente ră, tot din comoditate, bulgării tuînd peste 100 ore de muncă
producţiei de lapte şi de asigu sporirii productivităţii. Vacile vin 21 vaci de lapte. lor luate în întrecerea socialistă mari sînt puşcaţi deseori cu în 170 de tineri au primit insigna
rarea bazei furajere. Tnsufleţiţi pe care le-au cumpărat sînt nirii angajamentului, comitetul cărcătură exterioară (burată cu de brigadier al muncii patrioti
in muncă de către măreţele toate din rase superioare, foar Dacă în ceea ce priveşte în în cinstea Congresului partidu lut). Ori, la o asemenea puşcare, ce. Tovarăşul Ioan Ionescu, drept
sarcini trasate de cel de-a! III- te productive. In prezent G.A.C. cărcătura de vaci şi oi angaja de partid a desfăşurat o însufle lui. Articolele apărute la gazetele răsplată pentru munca depusă
lea Congres al P.M.R. colecti din Bobîlna deţine vaci care mentul a fost depăşit nu la fel de perete au scos în evidenţă as se consumă de circa 4—6 ori
viştii din regiunea noastră a- dau zilnic peste 18 litri de lapte. se prezintă situaţia cu ferma ţită muncă politică de masă. Se mai mult exploziv decît la puş
cordă o atenţie din ce în ce mai In medie producţia zilnică de de porci. Cele 14 scrofiţe de pră pecte pozitive şi negative legate
mare dezvoltării sectorului zoo lapte pe cap de vacă furajată silă sînt prea puţine faţă de cretarii organizaţiilor de bază, de îmbunătăţirea calităţii mine carea în găuri de mină.
tehnic. depăşeşte 12 litri. Sub îndru posibilităţile care există la reului şi reducerea preţului de
marea brigadierului zootehnic, G.A.C. din Dobra. agitatorii şi membrii activului cost. Cel de-al IlI-lea Congres al
La G . Â. C. Bobîlna Gheorghe Ormindean, îngrijito-
rii-mulgători îşi dau tot inte Organizaţia de bază şi consi fără de partid au fost instruiţi Tot în scopul realizării anga partidului a stabilit ca îp peri în calitate de conducător al bri
în c a r c a fu w de bovin e resul să obţină o producţie de liul de conducere trebuie să a-
lapte tot mai mare. Ei aplică nalizeze temeinic situaţia şi cît periodic şi fa timp cu cele mai jamentelor luate în cinstea celui oada 1960— 1965 să se realizeze găzii de muncă patriotică din
a io sf realizai® o hrânire şi un muls raţional mai urgent să procure numărul acute probleme aîe producţiei, de-al Ill-iea Congres al parti
şi o îngrijire corespunzătoare necesar de scroafe. o economie la preţul de cost şi schimbul lui Eugen Păcurarii,
Gospodăria agricolă colecti a adăposturilor animalelor. La accentul punîndu-se în mod deo dului a fost organizată o largă
vă din Bobîlna este o unitate G.A.C. Bobîlna nu se pierde din La G.A.C. Dobra, animalele cheltuieli de circulaţie în va a fost trimis de către organiza
tîn ă ră : abia a împlinit un an vedere asigurarea bazei furaje sînt foarte bine întreţinute. Sub sebit pe problema reducerii pre întrecere socialistă înfre brigăzi, loare de 80—82 miliarde lei, ţia U.T.M. într-o excursie de 20
de existenţă. Dar deşi timpul e re — principalul mijloc pentru supravegherea tovarăşului Va- sectoare şi pe profesii. Printre faţă de anul 1959. Această eco de zile în R.P. Bulgaria.
scurt el e foarte bogat în rea sporirea producţiei de lapte — sile Bara, responsabil de fer ţului de cost. Aceştia, la rîndul
lizări. Preocupîndu-se zi de zi colectiviştii vor însiloza peste mă, animalele sînt scoase la principalele obiective ale acestei nomie, în mare parte va trebui V. FANE
de obţinerea unor venituri din 1.200 tone furaje, sfeclă de pe păşune după un anumit orar, lor, au dus în masa de munci întreceri sînt sporirea producti să se obţină pe seama reducerii corespondent
ce în ce mai mari colectiviştii 5 hectare iar fînul va fi asigu sînt hrănite suplimentar cu con
de aici au dezvoltat toate ra rat cu trifoi şi lucerna. Pentru centrate şi sînt mulse la ace tori cuvîntul partidului, însufle- vităţii muncii, îmbunătăţirea ca consumurilor specifice de materii Si m eri a
murile de producţie printre ca complectarea păşunii, colecti leaşi ore. Cu o astfel de îngri lităţii minereurilor şi reducerea prime şi materiale.
re şi creşterea animalelor. Dacă viştii din Bobîlna vor însămân jire raţională producţia de ţindu-i şi arătîndu-le căile prin
la înfiinţare, gospodăria colec ţa porumb pentru masă verde lapte va depăşi 2.500 litri mai consumurilof de materiale. Ur In faţa colectivului de muncă Brigăzile utemiste de muncă
tivă din Bobîlna nu deţinea pe 10 hectare. îngrijind tot mai ales că sînt vaci care dau 20 care pot obţine rezultatele cele
decît 50 vaci de iapte şi 65 boi atent animalele, colectiviştii din litri lapte zilnic. Se vor putea mărită şi îndrumată îndeaproa al 1. M. Teliuc stă deci sarcina patriotică din Simeria, partici
de muncă acum ea deţine 80 ca Bobîlna vor reuşi să obţină pro astfel vinde pe bază de con mai bune. Numeroşi agitatori ca
pete vaci de lapte, 47 capete ti ducţii de lapte şi carne tot mai tract peste 90.000 litri lapte. pe ea a dus la obţinerea unor de a depune toate eforturile pă cu entuziasm la executarea
neret bovin din care 30 ju- mari şi-şi vor respecta angaja Dobrescu Pantelimon, de la sec
ninci, 450 oi şi 20 scroafe fă- mentul de a vinde statului pe ? torul Pădurea oraşului, ing. A- rezultate cît se poate ele bune în pentru a realiza economii şi Ia a diferite lucrări de Interes
tătoare. bază de contract 50.000 litri Din constatările făcute vizi- unele direcţii. Aşa, de pildă, co consumul de material exploziv. obştesc şi în mod deosebit la
lapte. 5.000 kg. brînză .şi peste tînd mai multe gospodării co lexandru Molea, de la sectorul lectivul sectorului HI a ajuns să Posibilităţi există. Va trebui doar colectarea de fier vechi. Intr-o
După cum reiese’ din aceste 7.000 kg. carne. lective din regiunea noastră ca sub îndrumarea comitetului de perioadă scurtă de timp tinerii
cifre "colectiviştii din Bobîlna printre care cele din Deva, Sînt- I, ing. Valentin Cătană, de la lucreze cu toate brigăzile peste partid să se desfăşoare o susţi din oraş au colectat şi predat
au realizat la 100 de hectare Şl !a G .4 .C . din D obra andrei, Petreşti, Beriu, Gîrbo- plan, sporind astfel considerabil nută muncă politică de masă şi I.C.M. 559.410 kg. fier vechi şi
încărcătura de vaci de lapte cît va şi altele rezultă că întrece staţia de sortare şi alţii au or în această direcţie, să se studieze 10.517 kg. bronz şi cupru.
şi numărul de oi. Cu creşterea se dezvolt® s e d a m ! rea socialistă pentru dezvolta productivitatea m uncii; la secto în amănunţime cei mai judicios
porcilor se prezintă în momen rea sectorului zootehnic se des ganizat convorbiri în care au rul I, pe lîngă sporirea producti mod de amplasare a încărcături Tinerii din acest oraş au pres
zootehnie făşoară cu însufleţire, colecti lor, în funcţie de condiţiile de ză tat pînă acum 36.099 ore de
tul de faţă mai slab. După cum viştii fiind preocupaţi zi de zi arătat muncitorilor importanţa vităţii muncii, s-a ajuns şi la o cământ. muncă patriotică şi au executat
La chemarea la întrecere lan de a crea animalelor condiţii şi
sată de colectiviştii din Cîlnic mai bune, de a le hrăni şi mai îmbunătăţirii calităţii minereului, folosire mai raţională a utilaje lucrări nefinanţate în valoare
au răspuns şi colectiviştii din bine pentru a obţine producţii lor, şi deci, Ia reducerea simţi de 72.198 lei. De asemenea, prin
Dobra. raionul Ilia. Ei s-au an cît mai ridicate. reducerii consumurilor specifice
gajat să realizeze la suta de toare a cheltuielilor de reparaţii Procedînd astfel, minerii din activitatea brigăzilor utemiste
î. COSTEA şi întreţinerii în bune condiţiuni
i— IF IR! IE şi a consumului de energie. Teliuc vor contribui astfel în mal de producţie s-au realizat
m iu a utilajului. •k
* mare măsură Ia îndeplinirea sar 402.550 lei economii la preţul
El face parte ăintr-o brigadă Ca urmare, în abatajele din Faptul că minerii din Teliuc
> (Urmare din pag. l-a) de calitate şi din altă. briga cinilor stabilite de Congres. de cost. Se evidenţiază prin
dă -de muncă patriotică, in subteran şî în carieră s-a exfTns şi-au îndeplinit pînă în prezent ing. GH. COMŞUŢA munca depusă tinerii de la sec
realizat cîştiguri mari. Şi timpul liber, pe lingă alte ţiile cazangerie şi vagoane de
pentru a se alege cu ceva activităţi, participă: la repe puşcarea selectivă şi alegerea angajamentul anual Ia preţul de
a hotârlt să-şi construiască tiţiile formaţiei corale din
o casă frumoasă la Cugir. care face parte, merge la manuală a şistului, s-a ajuns la — := = 8 8 e « ~ i ~ - " ¦
Cină totul a fost gata Emil a spectacole, la intîlniri. spor
luat-o pe Maria de nevastă. tive. La locul, de muncă îm o folosire mai economicoasă a
părtăşeşte celor mai tineri
Multe lucruri frumoase se din experienţa sa, aşa cum materialului lemnos. La staţia
mai pot spune încă despre şi el a învăţat din experien
comunistul Emil Stroe, frezor ţa altora. de sortare, minereul a început
cu o înaltă calificare la uzi
nele metalurgice din Cugir. ' *VN/'.A/V\AA/'AAAAi n/V/W\^\J să fie separat de steril pe banda
S A / 'V 'V . de claubaj cu multă minuţiozi
la Atelierele C.F.R., Depoul de
locomotive ş.a.
FLORIAN URICAN
corespondent
P a ro şe n i
Cărţi apărate Şi brigăzile de muncă patrio
Secţia de ştiin tică ale tineretului de l~
ţe naturale a ex termocentrala din Paroşeni
J. W. G O ETK E : Suferinţele tînărului poziţiei şcola desfăşoară o muncă intensă,
W eriher re, deschisă de plină de avint. Un exem
In rom îneşte de AI. Piiilippide curînd la Deva, plu bun îl constituie brigă
Prefaţă de 2oe Dumitrescu-Buşulen- atrage în mod zile utemiste de muncă patrio-
ga („Biblioteca pentru toţi“ ) Ideosebit pe ti tică de la turbine, cazane şi ad
ministrativ care au colectat
164 pag. — 3 lei E.S.P.L.A . nerii vizitatori. cantitatea de 28.000 leg. fier
vechi. S-au evidenţiat tinerii
W ALT WHITMAN : Poeme In clişeu: un Sultana Mea, Ioan Mariş, Elena
grup de vizita Sicora, Ştefan Colţea, Szabo
Traducere şi prefaţă de Mihnea tori privind cu
mult interes şi Francisc, Mihai Popa, Florian
Gheorghiu. Cu o agendă şi o scur admiraţie expo
tă notiţă bio-bibliografică
272 pagi — 10 lei E.S.P.L.A .
G. C Ă L IN E S C U : Scrinul negru — natele micilor Paşca, Miron Bădiţă şi alţii.
rom an naturalişti.
858 pag. - 19,70 lei E .S .P .L .A . NICOLAE ROVENŢA
Z. STA NC U : Desculţ - nr. 28 şi 27 corespondent
652 pag. — 9 lei E.S.P.L.A .
FLO RIA N G R E C E A : Născut a doua
oară Concurs între
prietenii cărţii
160 pag. — 3,50 lei
Ed. Militară a M.F.A.
în cu rajată şi răspîndită în mod rezultatelor producţiei. A ceasta ţiuni elem entare legate de pre Duminică 3 iulie a.c„ la clu
organizat. fără să mai vorbim de faptul ţul de cost. In asem enea condi bul siderurg-iştiloi din O. M. s-a
că nu se urm ăreşte planul pe ţii nu este de m irare că m aiştrii desfăşurat faza orăşenească a
Lupta pentru reducerea conti fără să mai vorbim de faptul că Gare este cauza : pînă la finele Argum entarea depăşirii con parcurs, tehnicienii multumindu- nu-şi îndeplinesc rolul lor de concursului „Prieten al cărţii".
nuă a preţului de cost constituie pînă în prezent nu a obţinut nici lunii mai nu a existat o evidenţă sumurilor specifice datorită îm se doar cu lansarea lui, lucru m obilizatori ai m uncitorilor în La acest concurs organizat de
o sarcină econom ică centrală şi un leu beneficii. m im ară clară a consum urilor bunătăţirii calităţii produselor care a dus. la decontarea cu mari obţinerea de econom ii. Nici m un comitetul orăşenesc U.T.M. au
perm anentă a oam enilor muncii nu justifică nerealizarea sarcini- greutăţi a partizilor de lucru. citorii nu sînt atraşi la cunoaş participat peste 100 de concu
din ţara n oastră. Cauzele acestei depăşiri, des specifice pe categorii şi sortim en lt>r de plan. D acă cond u cerea fa De asem enea, slaba cooperare terea problemelor legate de lupta renţi din cadrul întreprinderi
tul de m are în raport cu valoarea te de produse, nepuiîndu-se ur bricii şi-ar fi îndreptat atenţia între servicii a făcut ca sarcinile pentru econom ii. Deşi în fabrică lor şi instituţiilor din oraşul
La chem area partidului, din producţiei globale, sînt explicate mări consum ul de m ateriale pe spre aceste lucruri, cu siguranţă de reducere a preţului de cost există un curs de minim tehnic, Hunedoara. Tema concursului a
g am a ine’p u izabiiă a rezervelor de către tovarăşul Victor Basso, partizi de lucru, acesta reparti- că depăşirea cheltuielilor la m a sa nu fie cunoscute de colectivul la el nu sînt înscrişi d ecît. 30 cuprins lucrări ale scriitorilor:
interne, oamenii muncii, cu ini directorul fabricii, în fel şi chip. zîndu-se pe global la sfîrşitul terialele directe s-ar fi redus fabricii. m u n cito ri şi m aiştri. P u tin i. 'A- Mihail Sadoveanu, 1. L. Cara-
ţiativa lor creatoare, au pus si F.l atribu ie d epăşirea preţului de lunii. considerabil. ceasta pentru că conducerea fa giale, N. Ostrovschi, sarcinile
pun mereu în valoare noi m ij bricii şi com itetul sindicatului Uniunii Tineretului Muncitor, ci
loace pentru reducerea preţului cost unor cauze obiective, inde După cum arată analiza fă Să vedem acum ce ne spune T o a te a cestea sîn t cauze do n-au m obilizat m uncitorii la a- tate din prevederile Directivelor
de cost. pendente de fabrică. cută de organizaţia de partid capitolul privind cheltuielile de care conducerea fabricii „Vidra“ cest curs. celui de-al 111-lea Congres al
Intr-adevăr, această întreprin din fabrică asupra preţului de întreţinere şi funcţionare a utila n-a ţinut cont şi nu a, luat m ă Partidului Muncitoresc Romîn,
Avîn'd la bază experienţa de cost, situaţia de mai sus a dăi jelor. Din nou argum entul „cau suri de îndreptare a situaţiei, Este^cunoscut rolul gazetei de referitoare Ia noile obiective in
anul trecut, colectivul fabricii dere, prin specificul ei, prim eşte nuit mult timp, deşi s-a trasat ze obiective“. D epăşirea cu pînă cînd în organizaţia de par perete în organizarea colectivelor dustriale ce se vor construi în
„V idra“-O râştie, răspunzînd che pieile de ovine, singura m aterie sarcină conducerii fabrici, în 49.000 lei a cheltuielilor p lan ifi tid. com uniştii, au luat m ăsuri de muncitori la rezolvarea celor oraşul Hunedoara. Concurenţii
m ării la întrecere lansată de cele prim ă, la un preţ Linie d ar de alte şedinţe anterioare să lichi ca te Ia a cest ca p ito l, sîn t co n si menite să curm e această stare mai im portante probleme ale au fost împărţiţi în trei grupe
19 întreprinderi fru ntaşe din ta calităţi şi mărimi diferite. A cea deze această deficientă. Incepînd producţiei. G azeta de perete din după pregătirea lor profesiona
ră, s-a a n g a ja t să realizeze în sta face ca la acelaşi cost al cu sfîrşitul lunii mai s-a trecut, derate ca norm ale, fireşti. De de lucruri. Ba mai mult, ea nici fabrică a scris ce-i drept des-
acest an econom ii în valoare de m ateriei prime să se obţină pro la întocm irea acestei evidente, aici, îm potriva penalizării de nu se situează pe o poziţie au nre preţul de cost. In articole se lă. Pe locul 1 la grupa l-a s-a
150.000 lei. In cinstea C ongre duse de calităţi şi sorturi dife ceea ce dă posibilitatea urm ăririi „num ai“ 30.000 Iei Ia energia tocritică faţă de lipsuri, cram po- coate citi im portanta preţului de clasat Cornel Moghioroşan, in
sului, colectivul şi-a m ajorat an rite, deci diferite şi ca preturi, consum urilor pe partizi de lu electrică în prim ele 5 luni, ca nîndu-se de aşa-zisele condiţii şi co st şi cîteva din căile pentru stalator la grupul IV construcţii
gajam entul cu încă 50.000 lei. fapt care dezavantajează oare cru şi cunoaşterii precise a lo urm are a pierderilor de tensiune cauze obiective, a căror obiec reducerea lui, însă concret, legat I.C.S.H. ; pe locul II Dumitru
E ste un an gajam en t frum os c a cum fabrica. Dar să fie oare nu cului unde trebuie acţionat pen din cauza transform atorului, con tivitate însă, este îndoielnică. de producţie, nim ic. Nu este de Oprea, elev la şcoala profesiona
re constituie contribuţia harnici mai aceasta cauza depăşirii pre tru îndreptarea situaţiei. m irare că cu astfel de articole lă, iar pe locul 111 s-au clasat
lor şi pricepuţilor biă.nari din O- ţului de c o s t? îm potriva afir ducerea n-a luat alte m ăsuri de Pentru oricine este clar că gazeta de perete este total lipsi următorii concurenţi: Gheorghe
r ă ş tie ja efortul general al po maţiei conducerii se ridică în R ezultatele obţinute de unii cît o sim plă sesizare la adresa soarta preţului de cost nu se ho tă de eficacitate. Mormoloc, strungar la laminorul
porului nostru în obţinerea de săşi cele 115.000 lei econom ii m uncitori fruntaşi ai fabricii în Direcţiei generale tutelare. R es tărăşte de către funcţionari în bi de 800 mm. din cadrul combi
cît mai m ulte econom ii. peste plan obţinute de colectivul econom isirea m aterialelor, ne a- tul de 19.000 lei sînt „explicate" rouri, ci nem ijlocit de călre oa Anul acesta este anul econo natului siderurgic Hunedoara,
fabricii în cursul anului trecut. rată că şi aici, consum ul specific prin gradul ridicat de uzură al menii muncii în procesul de pro m iilor. O am enii m uncii din ţara Dumitru Şchiopu, muncitor con
D acă pînă în prezent m unci S-au schim bat cumva condiţiile? este o noţiune relativă, că noate m aşinilor care necesită multe re ducţie. In fabrica „V idra“ la noastră sînt hotărîţi să răspun structor si Emii Moldovan, elev
torii şi tehnicienii acestei fabrici fi redus continu u, fără a dăuna paraţii. locurile de m uncă, vedem lozinci dă m arelui evenim ent din viaţa la şcoala profesională.
au raportat partidului realizări Analizînd situaţia de fant a calităţii produselor. La analiza m obilizatoare, care cheam ă la poporului nostru — Congresul
frum oase în producţie, ca depă preţului de cost, pe primele 5 Iată numai două aspecte ale reducerea preţului de cost, indi- al IlI-lea al partidului — cu cît La grupa 11-a pe locul I s-a
şirea cu 18 la sută a planului luni ale anului, vedem că lu rea preţului de cost în org an i depăşirii cheltuielilor de produc cîndu-se în general căile pentru m ai m ulte economii. In fata co clasat Cornel Staicheci, elev la
producţiei globale, sporirea pro crurile nu pledează întrutotul în ţie, asupra cărora s-ar fi putut aceasta. Dar este destul numai lectivului fabricii „Vidra" se ri şcoala profesională, pe locul il
ductivităţii m uncii cu 4 la sută favoarea nsa-ziselor condiţii si zaţia ne partid s-a mai consta acţiona cu hotărîre. Dar aici atît ? dică firesc întrebarea : Pe cînd Ion Calopschi, muncitor con
si îm bunătăţirea indicelui de ca cauze obiective cu care condu tat că econom iile făcute nu s-au rolul principal nu-1 are doar co n lichidarea deficienţelor si obţi- structor, iar pe locul III Andrei
litate cu 2,5 la sută, nu acelaşi cerea fabricii încearcă să justi evidenţiat, nu s-au stim ulat e- ducerea fabricii, ci întreg perso Pentru a lupta pentru redu nera de econom ii la preţul de
lucru se poate spune şi despre fice depăşirea preţului de cost. fcrturile m uncitorilor, lucru care nalul tehnic. Tot din analiza pre cerea preţului' de cost oamenii cost ? Feld, tehnician dentar ia spita
econom ii. Pe lîngă faptul că nu Astfel, la m aterialele directe — a dus la d escu rajarea unora din ţului de cost observăm că slaba
s-a realizat inimic din a n g a ja bananii, acizi, coloranţi de tot tre ei. Este o situaţie intolerabilă preocupare a tehnicienilor în trebuie să ştie ce este preţul de H arnicii şi pricepuţii blănari lul unificat. In grupa 111-a pe
mentul luat, fabrica „Vidra“-0 - urm ărirea partizi lor de lucru în cost, ce im portanţă are, care de la „V idra“ O răştie. a căror
răsfie, num ai în prim ele 5 luni sînt căile pentru reducerea lui. faim ă a trecut hotarele ţării vor locul I s-a clasat Radu Străin,
ale anului, a depăşit preţul de trebui să dea produse nu numai
cost al producţiei cu 111.000 lei, procesul de fabricaţie, a făcut Numai aşa lupta lor are efica 'm ulte sl de calitate, ci şi la un medic pediatru, la spitalul uni
preţ de cost cît mai redus. ficat Hunedoara.
ca la sfîrşitul lunii februarie să citate. La fabrica „V idra“ însă,
L. ViŞKÎ Primii clasaţi în aceste trr-i
telul — a căror greutate sp eci . şi vine în con trad icţie cu ind ica existe în procesul de producţie m aiştrii, aceşti conducători di
grupe vor reprezenta oraşul Hu
fică în preţul de cost este de a- ţiile partidului nostru care ne circa 14.000 piei fără fişe de par recţi ai producţiei, nu cunosc
nedoara Ia faza regională a a-
proape 6 ia sută, în prim ele 5 învaţă că orice iniţiativă valo tidă pe tipuri şi categorii, acea sarcin ile ce le revin în lupta
cestui concurs ce va avea loc
luni s-au făcut cheltuieli supli roasă îndreptată spre reducerea sta ducîncl la d eficien te.în p ro pentru reducerea preţului de cost în oraşul Deva.
m entare de peste 30.000 lei. cheltuielilor de producţie trebuie cesul de fab ricaţie şi urm ărirea iar unii dintre ei nu cunosc n o
