Page 19 - 1960-07
P. 19
Nr. 1720 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
ţ3^EEOTa53SB2SBSaa
Pe teme tehnice TEIA CRÂ M E EXTERME
Sistem modem de susţinere s abatajelor frontale D eclaraţia guvernului Represiunile
R. D. G e rm a n e antipopulare
In minele din Valea jiului o aiM Esj din japonia
In raportul prezentat la cel Ing. IOAN POPESCU G.S. cu care am fost dotaţi de PU BU CA TE BERLIN (Agerpres), —- La opiniei publice mondiale. Con TOKIO (Agerpres). TASS ak
de-al Ili-lea Congres al parti şeful serviciului tehnic al Combinatului curînd. Berlin a fost dată publicităţii siliul de Miniştri al R. D. Ger nuntă : In Japonia guvernul con-:
tinuă represaliile la adresa par
dului, tovarăşul Gh. Gheorghiu- carbonifer Valea Jiului Pe baza unui studiu prelimi declaraţia Consiliului de Miniştri mane salută acţiunile întreprinse ticipanţilor la lupta împotriva
Dej a subliniat în mod deosebit nar, acest tip de stîlpi s-a do tratatului militar japono-ameri-.
care să poată prelua presiunile vedit a fi cel mai corespunză AW AAA ¦WVNAA al R. D. Germane în legătură de guvernul sovietic care au can.
necesitatea creşterii productivită statice şi dinamice care au loc tor în abatajele unde tăierea cu întreruperea tratativelor pen drept scop transpunerea proble
ţii muncii în abatajele minelor în abataje. cărbunelui se face mecanizat cu G estionar La 4 iulie direcţia poliţiei din
mutarea transportorului prin îm tru dezarmare de la Geneva. mei dezarmării generale şi to Prefectura Guma a arestat 19
din Valea Jiului, pe seama in Pînă în prezent s-au folosit pingere, domeniul de aplicare sancţionat Consiliul de Miniştri al R. D. tale spre examinare Adunării .feroviari membri ai Sindicatului
troducerii tehnicii noi şi a me la susţinerea abatajelor frontale fiind în straiele subţiri unde în naţional al muncitorilor şi func-:
todelor de exploatare corespun stîlpi metalici cu fricţiune, care clinarea nu depăşeşte 25 de gra La rubrica „Din scrisori Germane este întrutotul de acord Generale a O.N.U. ţionarilor de la căile ferate do
zătoare condiţiilor de zăcămînt. au dat rezultate superioare sus de, iar grosimea stratului nu le sosite la redacţie“, pu Consiliul de Miniştri al R. D. stat pentru că au participat la
Paralel cu aceasta una din sar ţinerii în lemn, contribuind tot- prezintă variaţiuni mai mari de blicată în ziarul „Drumul cu aprecierea făcută de guver greva generală din 4 iunie.
cinile de bază care stă în faţa 8 grade. socialismului“ nr. 1685, a nul Uniunii Sovietice în nota Germane consideră de asemenea
colectivelor de muncă din Va apărut o notă din care re- sa din 27 iunie 1960, asupra si că reâpec-tînd principiul repre In legătură cu represiunile ile-,
lea Jiului este reducerea consu Pe baza acestui nou tip de ) zulta că la prăvălia sătea gale. sindicatul a adresat un pro-
mului specific de lemn de mină, susţinere, în straturile subţiri scă din Livadea, raionul tuaţiei din Comitetul celor 10 zentării pe bază de paritate a test administraţiei căilor ferate
care în anul 1965 va trebui să (15 şi 18) de la mina Lupeni Haţeg, din neglijenţa ges de stat.
scadă la 35 m.c. la mia de tone se va putea obţine o creştere tionarului Iancu Ungur pentru dezarmare.' Continuarea ţărilor socialiste şi occidentale
însemnată a productivităţii mun şcolarii nu se puteau apro Cîteva mii de feroviari, lucră-:
cărbune extras. „Pe baza însuşirii unor cii, reducîndu-se cu cel puţin viziona cu rechizite, aces participării statelor socialiste la la tratativele cu privire la de
In trimestrul II din acest an, cunoştinţe multilaterale în 75 la sută timpii de montare şi tea lipsind cu totul din pră lucrările acestui comitet ar fi zarmare ar trebui atrase un nu
domeniul realizărilor teh demontare a stîlpilor faţă de cei vălie. contribuit la sabotarea dezarmă
datorită preocupării permanente nicii şi ştiinţei, cadrele de cu fricţiune, unde aceste operaţii rii de.către cercurile dominante măr de^ alte state, fapt care ar
partid şi de stat pot şi tre reprezintă 16— 18 la sută din Uniunea Raională a coo din S.U.A. şi la dezinformarea’ fi folositor pentru obţinerea u-
a colectivelor de conducere, con buie să conducă acţiunea timpul total de lucru. perativelor de consum Ha nor rezultate pozitive.
diţiile de lucru în abataje au de perfecţionare a procese ţeg ne comunică că critica
fost mult îmbunătăţite avînd ca lor de producţie, pentru Presiunile în abataj vor fi ^ fiind justă a luat de îndată :a ct
rezultat creşterea productivităţii continua creştere a înzes mult micşorate, întrucît ele se \ măsuri pentru aproviziona-
muncii cu 14 la sută în abata trării tehnice a muncii şi repartizează uniform pe toţi stîl S rea prăvăliei cu rechizite, Poporul englez cere lichidarea tori de la telecomunicaţii şi pro
jele frontale, cu 7 la sută în a- realizarea treptată a me- pii şi astfel fisurarea tavanului ^ iar gestionarului îancu Un fesori au organizat la 4 iulie un
batajele cameră şi cu 9 la sută va fi evitată Totodată stîlpii gur i-a fost aplicată o a-
în total abataje, faţă de realiză canizării şi automatizării i care se încarcă cu presiuni peste mendă de 150 lei, pentru bazelor militare americane din Anglia nou miting şi demonstraţii de
rile anului 1959. Cu toate a- j 20 de tone, printr-un ventil care nerespectarea planului de protest la Tokio împotriva re
proceselor de producţie“. ! funcţionează automat, se scot de aprovizionare.
cestea productivitatea muncii în sub presiune, deci nu se degra LONDRA (Agerpres). — Con rale şi controlate a armamente presiunilor guvernului faţă do
abatajele frontale obţinută pînă ( Din Hotărirea Comi \ dează prin flambaj. C h ita n fr cu huchsc participanţii mişcării întregului
în prezent este cu 30 la sută siliul general al Comitetului en lor“. popor pentru lichidarea tratatu
mai mică ca cea obţinută în a- tetului Central al Partidu Paralel cu avantajele tehnice glez pentru apărarea păcii a a- „Sintem convinşi că bazele a- lui militar cu S .U .A ,'
batajele cameră. Gum însă 40 pe care le oferă stîlpii hidraulici doptat o rezoluţie în care se
ia sută din totalul producţiei lui Muncitoresc Rominşi faţă de cei cu fricţiune, aceştia spune; „Zădărnicirea lucrărilor mericane din Anglia nu numai —o —
Văii Jiului se extrage din aba mai permit îmbunătăţirea siste că nu servesc apărării poporului
taje frontale, se pune în mod a Consiliului de Miniştri mului de organizare a muncii în Comiteiului celor 10 state pentru CAIRO (Agerpres). TASS a-
deosebit problema sporirii pro abataj, ca urmare a îmbunătăţi dezarmare, la scurtă vreme după nostru, ci implică o primejdie iiunţă : In comunicatul înaltului
ductivităţii muncii în aceste aba al R.P. Romine cu pri rii condiţiilor de lucru. Astfel, zădărnicirea conferinţei la nivel permanentă pentru existenţa în comandament al Armatei de eli
se poate menţine un culoar ne înalt de la Paris, dovedeşte că berare naţională din Algeria cu
taje pe seama mecanizării tăie vire la ridicarea nivelului armat în frontul de lucru, pen puterile occidentale nu intenţio săşi a ţării noastre, se spune în privire la operaţiunile militare
rii şi încărcării cărbunelui, re tru efectuarea operaţiilor de tă nează' să întreprindă nici un fel continuare în rezoluţie, şi che
tehnic al producţiei. ) iere cu maşinile si mutarea me măm poporul englez să averti n , Algeria în intervalul 25—
ducerii volumului de muncă au canică a transportorului. De a- de acţiuni consirudive pentru zeze pe americani asupra nece 3G iunie, dat publicităţii la Cai
xiliară la operaţia de armare, odată din plin la reducerea con semenea, se poate efectua ope înfăptuirea unei reduceri _gene- sităţii de a părăsi teritoriul An ro, se spune că unităţile Armatei
sumului specific de lemn de mi raţia de răpire si în schimbul do gliei“. de eliberare naţională an desfă-
montare şi răpire. nă la 18—20 m.c. la mia de tăiere, lucru care nu se poate şurat operaţii ofensive împotriva
Mecanizarea operaţiilor de tone cărbune extras. Gu toate face în cazul stîlpilor cu fric Sub acest titlu, în ziarul Lideruî Uniunii democrate a Ciprului a 40 de poziţii fortificate fran
acestea consumul de lemn în ţiune. „Drumul socialismului“ nr. despre acordul anglo-cîpriot ceze.
bază în abatajele frontale este 1684 a apărut o scrisoare
dictată în primul rînd de posi minele din Valea Jiului unde Toate acestea vor duce la cre critică la adresa secţiei fi LONDRA (A gerpres) TASS anunţă: ceste milioane decît preţul celor o sulă
bilitatea menţinerii în abataj a şterea vitezei de avansare în a- nanciare a raionului Oră-
culoarelor libere pentru depla s-a introdus armarea abataje bataje, la sporirea productivităţii ştie, ai cărei salariaţi l-au Ziarul „Ethnikl“ a publicat un articol mile pătrate de pămînt cipriot (pus In cursul luptelor 689 soldaţi
sarea maşinilor tăietoare şi în lor frontale cu stîlpi metalici cu muncii, la reducerea continuă a purtat, fără nici un rost, al liderului Uniunii Democrate a Cipru la dispoziţia Angliei pentru baze mi şi ofiţeri francezi au iest ucişi,
al doilea rînd. de proprietăţile fricţiune este mart. Acest lucru consumului specific de lemn de pe drumuri pe tov, Mihai lui, Ioannis Kleridis, în care se spune litare. N .R.) şi al altor înlesniri fă 524 au fost răniţi, 59 avioane
mină si la extragerea unor can Maniu din Şibot. pretin că acordul dintre Anglia şi Cipru cu cute englezilor ?. au fost distruse, 18 doborîte, a
fi.zico-mecani.ee a cărbunelui se datoreşte faptului că stîlpii zi zîndu-i să achite a doua privire la instalarea în insula Cipru fost provocată deraierea unui
(duritate, rezistenţă la tăiere cu fricţiune cedează sub presiuni tităţi tot niai mari de cărbune s oară o sumă de bani pe a bazelor militare engleze constituie Milioanele sînt o sumă considera
etc.). neuniforme, lucru care face ca cQcsifioabil. $ care acesta o depusese din pentru poporul cipriot o „condam nare bilă. Noi însă nu dorim să fim vîn- eşalon militar francez. 47 sol
unii dintre ei să nu preia sar ( timp şi pentru care i s-a pe viaţă la pierderea libertăţii politi duţi. Păm întul părinţilor noştri nu daţi ai armatei franceze au tre
Crearea de spaţii libere în a- cini, iar alţii să se încarce cu ? eliberat chitanţa respectivă. c e “. In acest articol al lui Kleridis poate fi vîndut“. cut ele partea Aripatei de elibe
sarcini mult mai mari decît au rare naţională.
batajele frontale pentru folosi fost proiectaţi, fapt ce duce la } Răspunzînd criticii făcu- transm is de corespondentul din Nico
rea din plin a maşinilor de tă ? te prin ziar. Comitetul exe- rffifît
degradarea stîlpilor înainte de 1 cutiv al Sfatului popular
iai. se poale obţine pe seama' a fi amortizaţi, deci la un con sia al agenţiei Reuter, se spune în Avioanele de sp ion aj „ U-2i( continuă
extinderii susţinerilor metalice sum suplimentar de lemn. raional Orăştie, arată că a- con tin u are: „Şi aşa, Ciprul va fi pro să zboare deasupra ţărilor
<•ceasta a fost justă. Datorită clam at în curînd Republică indepen din Orientul A propiat
cu elemente de rezistenţă cores Aceste inconveniente sînt total ţi neglijenţei operatoarei de dentă. A ceasta este o iluzie to ta lă ..
remediate prin susţinerea aba ^ rol. Cornelia Bodişteanu. în timp ce popoarele africane înregis
punzătoare şi uşor de montat, tajelor cu stîlpi hidraulici tip ş şi a inspectorului de sec-
\ tor, Lăpuşnel, chitanţa pri
trează succese în lupta lor pentru in CAIRO (A gerpres) TASS an u n ţă: rii. In com unicatul agenţiei, însă se
vitoare la achitarea sumei La 4 iulie toate ziarele din Cairo au subliniază că avioanele de acest tip
de 210 lei nu a fost opera dependenţă, noi, populaţia Ciprului, sub publicat un scurt comunicat al agen dintre care unul a fost doborît la 1 M ai
tă. fapt pentru care timp denumirea înşelătoare de republică in ţiei M EN în legătură cu faptul că la deasupra teritoriului sovietic în regiunea
de aproape 5 ani tov. Mihai dependentă sîntem condam naţi pe via 2 iulie pe aeroportul din K artum a a te
Maniu a fost purtat pe dru ţă la pierderea libertăţii politice“.
muri. Referindu-se la ajutorul financiar a- rizat forţat un avion am erican de tip Sverdlovsk, sînt folosite de Statele
In urma cercetărilor fă- cord at de A nglia noii republici, Kle- „ U -2 ". Ziarele nu publică în legătură U nite pentru zboruri de spionaj dea
ş cute, Comitetul executiv al ridis s c r i e : „Ce altceva înseam nă a- cu ace asta nici un fel de com enta- supra teritoriilor altor ţări.
\S Sfatului popular raional O- acroKaniTKîJUEEnass!
j răştie a dispus darea în
BĂILE TERMALE Cooperativa „Progresul—Deva“
^ scădere a sumei şi a luat
V A JA DE JO S Sediu! central strada „Br. Petru Ciroza“ nr. 2
> măsuri de sancţionare a
• Raionul Brad IE W IE € I1J Y Ă:
) inspectorului de sector şi a
Regiunea Hunedoara v k Jliie m ri d e e e ş ta m ţii u e m i-
< operatoarei de rol.
anunţă că de la data de fjte lli h l f a i e f i i d i n m e t a le . ţire~
1 iulie a. c., funcţionează
cu băi la vane şi bazine ţw -a ie, e a M a te fla ta t, e lit a -
îrţchise, ştrand şi heliotera-
pie, asigurînd cazare şi ta lu l, ia a le ile fa l d u i it fa d a
masă la preţuri convena
bile. Vizitatorii urmează să
prezinte dovezi de salari
zare.
IRecent a fost dată In funcţiune la 'Hunedoara o nouă sec m ppaemmt de ^;—11—•/—i/— ' r ,,2 3 c A a g .u iL 1 a f . 4 „
ţie : distileria de gudroane. La înălţarea acestei construcţii un T
mare aport l-au adus cadrele tehnice. Prezentăm în clişeul de 'Jhv Cooperativa „Progresul“ Alba iulia •Butoaie sfisi Semn de stejar, fag, brad;
faţă cîţiva din inginerii şi tehnî denii constructori fruntaşi (in
rinăul de s u s ) : ştefan Prică, inginer, Iosif Bocan, tehnician, 7 IU LIE 1960 Sediul central str. Simion Bărnuţiu 3 eă2l şi putini, gu materialul clientului
Nicolae Bratu, m aistru; (în rîndul de jo s ): inginerii Petru Execută pentru deservirea populaţiei sau al cooperativei.
Mişca, Alexandru Ciorogaru, Virginia Bărbulescu, Gheorghe PROGRAMUL I ; 7,15 Jocuri
^ Grigoriţă. populare romîneşti; 7,30 Sfa PLATA PRIM VIRAMENT SAU NUMERAR.
tul medicului: Transpiraţia ex
cesivă ; 8,30 Muzică uşoară; 9,05 prin centrele saie : EXECUŢIE IREPROŞABILĂ.
Muzică de cameră de Schumann;
In tim p u l 9.30 Drumeţii veseli (reluare); Uf fneolf©iîîiiîie comenzi penfru barhafî, fe întreprinderea da Gospodărie orăşenească^
va ca n te i 10,15 Din cintecele şi dansurile mei şi c o p ii; Haţeg, str. Uzinei nr. 1, telefon 68
popoarelor; 10,40 „Numai zim-
Deşi in perioada actuală se 7 IU LIE 1960 bet, numai cîntec“ — muzică IU D iferite modele şi c u lo r i; EXECUTĂ
află în vacanţă, elevii şcolii de DEVA: Lumină în întuneric; uşoară; 11,03 Cîntăreţi din ţări !!i Reparaţii şi încaput& ri;
7 ani din Stremţ, raionul Alba, Prima melodie ; ALBA IULIA : prietene ; 11,30 Almanah ştiinţi §! Lucrări de cojosăn'e ; pentru sectorul socialist şi particulari
continuă cu rezultate bune ac Valurile Dunării; Soarta unui fic (reluare) ; 12,30 Muzică dis j§§ Lu cră ri de cu reiărie ;
ţiunea de colectare a noi can om ; BRAD : Vremea ghioceilor; tractivă de compozitori sovie !!f Comenzi şi reparafiuni de m&rochinarie ; LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII ^
tităţi de fier vechi necesar oţe- HAŢEG: Ultima primăvară; tici ; 14,00 Program emjs de !§§ Vopsitul hainelor de piele, a p a n to filo r TENCUIELI ŞI ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI.
lăriilor. HUNEDOARA: Pudriera vorbi studioul regional Craiova ; 14,30
toare : ILIA : Mama vitregă ; Concert de prînz ; 15,10 Cu cin- şi a poşetelor ; Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate.
Aşa se face că, în zilele tre ORAŞTIE: Ultima noapte pe tecul şi jocul pe meleagurile pa In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re->
cute, elevii au predat Î.C.M.- Titanic: Thereze Raquin ; PE trie i; 16,45 Vorbeşte Moscova!; Garantăm caîitatea lucrărilor noastre
ului 330 kg. fontă, 400 kg. fier TROŞANI: De sîmbătă pînă 17.30 Tinereţea ne e dragă (re .clam e etc., cu materialul clientului sau cu materialul întreprin->
şi 200 kg. tablă. S-au evidenţiat luni; Furtuna : SEBEŞ : Despre luare) ; 18,30 Solişti şi formaţii aftmmJ U J U J ( J ~—J —J u j 1_J X »__ r U ( derii, atît pentru comenzi locale cit şi pentru comenzi din re- ţ
elevii din clasele a IV-a, a V-a prietenul meu ; SIMERIA : Bă artistice de amatori ; 19,05 Tri
şi a Vi-a. ieţii noştri; LONEA: Dimineaţa buna Radio ; 19,20 Muzică uşoa >
mohorîtă; TEIUŞ : Inimă de ră de Gelu Solomonescu şi Ba-
-O - m am ă; ZLATNA: Pe ţărmuri mon Tavernier; 21,25 Lectură
îndepărtate; APOLDUL DE din volumul „ora 6“ de Nicolae
Succese în munca SU S: Viaţa e în mîinile tale. T ic; 21,40 Muzică uşoară; 22,00 ! USinn iunea Raională a Cooperativelor ik Oonsum AZW W V,1
cu cartea Muzică populară rom înească;
m i m s im m tim o d k 22,45 Muzică uşoară ; .HAŢEG, REGIUNEA HUNEDOARA
Colectivul bibliotecii raionale PENTRU 24 ORE PROGRAMUL I I ; 14,07 „Por desface prin magazinele sale
Vreme nestabilă cu cerul variabil mai tativul melodiilor“ — muzică u-
din Alba Iulia a reuşit să în mult noros. Izolat vor căd ea ploi sla şo a ră ; 14,30 Muzică populară din oraş>> s» i raion
scrie, pînă la data de 2 iulie be. Tem peratura în uşoară creştere; va romînească; 15,00 „De toate,
a.c., un număr de 2.362 cititori, oscila ziua între 23 şi 27 grade iar pentru toţi“ (reluare) ; 16,30 PRODUSE INDUSTRIALE — ŢESĂTURI DE MĂTASE,
ceea ce reprezintă 6/,5 la sută noaptea între 10 şi 15 grade. Vînt Solişti instrumentişti de muzică
potrivit cu intensificări din sectorul populară romînească; 17,35 BUMBAC SI IN — IM PRIMEURI — STOFE ÎNCĂLTĂ-
din totalul planificat pentru a- vest şi nord-vest. „Vechi maeştri ai muzicii italie
cest an. Numărul cărţilor citite ne“ ; 18,05 Muzică populară din M1NTE CONFECŢII SI GALANTERIE — ARTICOLE E-
pînă la aceeaşi dată se ridică PENTRU URMĂTOARELE Muntenia; 19,00 Să învăţăm
la 35.631 volume. 3 ZILE limba rusă cîntînd: „O seară LECTR1CE RADIO MAŞINI DE CUSUT BICICLE-
în port“ de Scloviov Sedoi ;
Pe lîngă aceste rezultate, bi Vreme schimbătoare cu temperatura 19.30 Gospodari, iniţiative, rea TE ŞI MOTOCICLETE ETC. In magazinele de produse ali
în creştere. lizări ; 19,45 Concert popular;
blioteca raională din Alba Iu 20.30 Tineri scriitori la micro- mentare se găsesc tot felul de produse alimentare, dulciuri şi
lia a organizat 10 seri literare, fon. produse zaharoase.
10 expoziţii de cărţi, o consfă
MAŞINI ŞI UNELTE AGRICOLE, P IE SE DE SCHhMB - CU
tuire în cinstea _ce1ui de-al III-
lea Congres al P.M.R., un foto PREŢURI REDUSE
montaj, recenzii şi alte forme VIZITAŢI RESTAURANTELE Ş I BUFETELE DIN RAIONUL
IIATEG !
ale muncii cu cartea.
PETRU TOMA
„ , ' ' corespondent
"¦•A.* ' __ -J
