Page 2 - 1960-07
P. 2
Pag. 2 îfRtiffifffB W>ÁtISMUlUI Nr. 1716
sxssse&sswxriv^y^x>j?&^-z!?^^.&?w!eiiímztji!fi!X3s&m
FRĂMÎNTÂRI Munca noastră n-a fost fără ecou Reduceri la
călătoriile pe C.F.R.
In vitrinele şcolii noastre au la aceasta şi altele de acest tip,
O ploaie rece şi deasă i-a fă unei soluţii, Dîrlea şi-a consul fost expuse recent unele din ce ce se dezvoltă .vertiginos. pentru turişti
cut să părăsească schelele şi le mai reuşite piese executate
să-şi caute un adăpost. De un tat tovarăşii de muncă, a discu de elevi la lucrările practice de Proî. LASCU TIT LIVIU La una din ultimele ore de Pe baza unei înţelegeri
de pînă atunci doar din cînd în atelier, sub conducerea profeso directorul Şcolii medii „H oria, diriginţie de la clasa a X l-a între Oficiul Naţional de
cînd mai auzeai cîte o vorbă şi tat cu ei. A luat aproape fiecare rului de cunoştinţe industriale, reală am avut ocazia să constat Turism Carpaţi şi Căile
asta în semn de chem are: mor Cipăianu Gheorghe. Cloşca şi Crişan“— Alba Iulia că munca depusă de noi n-a ră Ferate Romîne s-a stabi
tar... cărămidă... acum cu toţii fază de lucru în parte şi a stu mas fără ecou. lit să se acorde o redu
deveniră mai vorbăreţi. Aici se pot vedea scule de levilor din clasele a CXI-a pe cere de 50 la sută ia că
diat-o. Studiind felul cum sînt lăcătuşerie ca : dălţi, ciocane, e- tot parcursul anului la între — Sînt convins că drumul lătoriile pe C. F. R. pen
— Afurisită ploaie, zise unul. chere, compase de grosime, com- prinderea „Ardealul“. De aseme spre o înaltă calificare treca tru turiştii individuali ca
— Incai de n-ar ţine mult, repartizaţi oamenii pe locul de -v/vVT pase de interior, dornuri, ace nea, a organizat vizite în în- prin şcoala muncii, a declarat re iac excursii prin O.N.T.
complectă un altul. de trasat, şurubelniţe etc., o- treprinderi, întilniri între elevi Dorin Borza. Carpaţi, folosind servicii
muncă a văzut că zidarii sînt . !nfnumise fează biecte de uz curent ca bricege, şl muncitori, serbări şi întruniri le cabanelor turistice.
Ge-i drept, ploaia nu ţinu aparate de laborator, ca amper- tovărăşeşti comune, a strins şi — Vreau să învăţ întîi o me-
mult. Cînd stropii s-au mai ră prea înghesuiţi, au un front mic oraşul metru, reostat de pornire, elec mai mult legăturile cu între.- serie şi apoi să păşesc spre La cererea agenţiilor şi
rit oamenii au pornit iar pe tromagnet, aparat pentru de prinderea ce ne patronează. facultate, i-a răspuns colegul filialelor O.N.T.-Carpaţi, a-
schele la treabă. De altfel cu de lucru. Atunci a propus să se Vulcan, „oraşul pensio monstrarea dilatării corpurilor, său Nicolae Cricovean. genţîile de voiaj C.F.R. şi
toţii au hotărît să lucreze fără narilor“ de odinioară, azi transformator de tensiune, mo Ajutată d'e Comitetul raional unele staţii autorizate eli
timpi morţi. treacă la organizarea zidarilor oraş al muncii creatoare, toare electrice, turbine, sonerii de partid, şcoala noastră a or •Am Îndrăgit cercetările cu berează bilete cu 50 la su
îşi schimbă înfăţişarea de la şi altele. ganizat o excursie la minele ocazia practicii la întreprinde tă reducere pe C.F.R. a-
Numai Damian Dîrlea, un om în două echipe şi fiecare să lu o zi la alta, devenind tot „Haneş“ şi sîntem în curs de rea „Ardealul“ şi de aceea vreau celor turişti care efectuea
cu faţa aspră, bătută de vînt şi mai frumos. La acţiunile Am răsfoit cataloagele şi am organizare a unei mari excursii să mă fac geolog, a completat ză excursii cu itinerarîul
arsă de soare nu scosese de azi creze la cîte un bloc. Alunea de înfrumuseţare a stră constatat cu bucurie că toţi cei prin ţară, în care timp de două Ion Roşu, secretarul organiza şi programul stabilit de
dimineaţă nici o vorbă în plus, zilor şi cartierelor, parti Care au lucrat aceste obiecte au săptămîni, vom parcurge 1.850 ţiei U.T.M. pe clasă. comun acord cu O.N.T.-
în afară de cîteva instrucţiuni organizată astfel a fost mai cipă numeroşi cetăţeni. trecut cu succes anul şcolar. Am km. şi vom vizita obiectivele in Carpaţi. Biletele trebuie
pe care ţinuse să le dea ortaci stat de vorbă cu micii construc dustriale şi marile şantiere ale Asemenea acestor elevi au vizate la cabana unde tu
lor din brigadă. spornică. Rezultatul: la un etaj Mobilizaţi de tov. Ioan tori : construcţiei socialiste din Ar vorbit Teodor Danciu, Eugenia ristul a fost cazat indife
Toma, deputat şi Florica deal, Moldova, Dobrogea, Bucu Borza, Silvia Preja şi alţii. De rent de durată sau unde a
Ge-i drept, treaba mergea bi al unui bloc cu 24 apartamente Iiamus, membră a comi — îmi place lăcătuşeria ! — reşti şi Valea Prahovei. aceea mi s-a părut cit se poate servit masa. Ele sînt va
ne. Lucrările erau exact pe gra tetului de cetăţeni, nume mi-a declarat loan Sima. de firesc ropotul1zglobiu de a- labile pe termen de maxi
fic. Nici în urmă dar nici în zidăria a fost terminată com roşi locuitori ai oraşului In orele de diriginţie, la ore plauze care a însoţit îndemnul mum 30 de zile de la data
avans. Gă treaba’ mergea bine au participat la lucrările — Nici n-am crezut că din le de curs, în adunările orga adresat de tov. Ştefan Bourea- plecării, turistul avînd
era şi părerea altora din echipă. plect în 4 zile, adică cu mai de amenajare a zonelor mina mea plăpîndă să poată ieşi nizaţiilor de tineret şi la şedin nu, prim-secretar al Comitetului dreptul la cîte o întreru
verzi pe străzile Ciobani aşa ceva — mi-a mărturisit ţele cu părinţii, le-am vorbit cu raional de partid, absolvenţilor pere de 3 zile atît Ia du- J
— Ge, nea Damian, nu-i trea bine de două zile mai repede. lor, Dorobanţi, Intre Adela Negruţac. căldură elevilor şi părinţilor la ultima noastră masă comu cere cît şi la întoarcere !
bă bună să faci în 6-7 zile zidă blocuri, parcul I. V. Stalin despre importanţa şi foloasele nă, de a se dărui muncii, de a în staţiile C.F.R. care de
ria la un etaj ? Dar cînd con Aşa s-au construit blocurile nr. — Am lucrat şi suplimentar fiecărei munci în parte. Am se pune în slujba patriei, de a servesc cabanele turistice.
struiam un bloc de primăvara etc. Zone verzi au fost a- In atelierul şcolii cu îngăduin căutat să canalizăm gusturile şi contribui la înfăptuirea măreţe
pînă toamna era mai bine ? 113, 114, 116, din cvartalul menajate şi pe străzile ţa tovarăşului maistru, s-a des preocupările elevilor spre ace lor idealuri şi măsuri preconi
tăinuit Paul Trandaf. le sectoare ale economiei unde zate de partid.
— Nu-i vorba de asta, răs Poşta nouă din Hunedoara. Decebal şi Gh. Gheorghîu- ei ar fi cei mai potriviţi.
punse Damian Dîrlea. Eu cred Dej, unde cea mai mare — Vreau să-mi însuşesc bine Sîntem recunoscători partidu
că putem face un etaj de zidă ... De cîteva săptămîni briga contribuţie au adus-o de mecanica, în care găsesc mari La apariţia proiectului de Di lui care a orientat paşii tinere
rie în şi mai puţine zile. putata Valeria Jura, S. So- satisfacţii, a conchis Constan rective ale celui de-al Ill-lea tului pe drumul unei vieţi ade
da lui Damian Dîrlea a trecut lomon şi Petru Stoica. tin Cibu... Congres al P.M.R. le-am arătat vărate şi sîntem convinşi că,
... Ideea scurtării timpului lă S-au evidenţiat de aseme elevilor importanţa pe care o perseverînd în aplicarea directi
zidăria unui etaj nu l-a1 slăbit să lucreze la un alt lanţ de nea cetăţenii Gheorghe Muncind pentru traducerea în acordă partidul creşterii cadre velor sale, vom da patriei de
de loc pe comunistul Damian Rusu, Alexandru Rădules- viaţă a sarcinilor trasate de lor de muncitori, tehnicieni şi pe băncile şcolii adevăraţi cons
Dîrlea. Pornise de la un singur blocuri cu 32 apartamente. S-a cu, Mihai Olaru, E. Pardos partid, şcoala noastră a creat cu ingineri in toate ramurile in tructori. Am păşit pe un drum
lucru care-i dădea speranţe. 'A' mijloace proprii, numai în dustriei şi i-am făcut să înţe bun şi nu ne vom abate din
început să facă aprovizionarea făcut doar zidăria la parter la şi alţii. cursul acestui an, ’două ateliere leagă că în alegerea meseriei cale.
cu cărămidă pentru ziua urmă N. ROVENŢA şcoală, pe care le-am înzestrat trebuie să** se îmbine armonios
toare imediat după terminarea' primul bloc. Lucrarea a durat cu toate cele de cuviinţă; a idealurile personale cu necesită
schimbului din ziua’ respectivă. Examen de c alificare trimis elevii să facă practica în ţile sociale. Am condus de ase
Asta a însemnat circa o oră 6 zile şi jumătate. Damian Dîr producţie în răstimpul celor menea elevii să viziteze expozi
cîştigată zilnic, timp în care In zilele de 21-23 iunie, două săptămîni de la sfîrşitul ţia şcolii de meserii din loca
lea nu-i însă mulţumit. Este con. la clubul cooperaţiei meş litate, îndemnîndu-i să se în
putea lucra din plin. teşugăreşti din Alba Iuiia anului de învăţămînt şi a or drepte cu încredere spre scoa-
Rezultatele de pînă acum nu-1 vins că timpul de lucru poate a avut loc un examen pen
tru calificarea ucenicilor în ganizat instruirea practică a e-
mulţumeau însă pe Damian Dîr- fi scurtat. Soluţia 'a1 găsit-o. Se meseria de croitorie băr
leă'. De cînd lucrează" el pe şan bătească şi de damă.
tierul noului oraş muncitoresc poate scurta timpul de montare
din Hunedoara s-au făcut mul Cele mai bune rezultate,
te lucruri bune. Unele la care a fâşiilor de prefabricate pentru atît la partea teoretică cit
oamenii nici nu sperau. Atunci şi în lucrările practice,
oare în brigada lui nu se ma* planşeu. Un calcul făcut a ară
putea face nimic pentru scurta le-au obţinut ucenicii Cor
rea termenului de construcţie a tat că cele 160 fâşii necesare nel Roşu, 'Gheorghe Hene-
unui b lo c’ ! urnii planşeu pot fi montate cu găr, Silvia Crişan şi Flo
Preocupai mereu de găsirea
ajutorul macaralei într-o singu renţa Ionescu.
ră zi. In felul acesta noul front MARIA BOLDURA
de lucru pentru zidărie va fi
deschis mai devreme şi lucrările
de zidărie executate deci în ter
men mult mal scurt, în circa
cinci-cinci zile şi jumătate.
... La construcţiile unde lu
crează brigada condusă de co
munistul Damian Dîrlea, blocuri Biblioteca Institutului
le cresc văzînd cu ochi. De la o In cadrul revoluţiei culturale >e şi ştiinţifice constituie o altă
ce se desfăşoară în prezent in mură importantă în preocupă-
zi la alta cresc etajele. Şi oda ţara noastră, asistăm la o dez ile bibliotecii institutului.
tă cu ele şi oamenii. Necalifi-
caţii din echipă, cu ajutorul to
varăşilor lor învaţă tainele me
seriei de zidar. Aşa este în bri voltare deosebită a ştiinţei, teli- In primul rînd, fiecare disci-
gada comunistului Damian Dîr Oglindă a măreţelor realizări ale poporului nicii şi culturii in toate ramuri iină primeşte materialul de
sovietic, constructor al comunismului le ei. Ritmul de dezvoltare a bedalitate apărut în ţara noas
lea. Fiecare este preocupat să culturii impune şi bibliotecilor tă. Aceasta o dovedeşte fondul
de toate categoriile o activita 6lor peste 75.000 de exemplare
facă azi mai mult, mai bine ca te la un nivel corespunzător.
é care dispune biblioteca in
ieri, să realizeze ceea ce par Acest lucru se dovedeşte pe ţezent. Totodată, pentru fle-
deplin şi la biblioteca Institu are catedră s-au făcut abona
tidul le-a ceru t: construcţii ief ( Urmare din pag. l-a) şi alte aparate, vestite în lumea în tului de mine „Gh. Gheorghiu- mente la revistele romîneşti de
treagă prin originalitatea şi eficacita Dej“ din Petroşani, unde preo sţecialitate.
tine, bune şi în termen scurt. a rachetei cosmice care a devenit sa cuparea de bază o constituie a- Nu lipseşte nici posibilitatea
telit al Soarelui, prima planetă arti tea lor. sigurarea în condiţii cît mai d a ţine cadrele didactice şi
Pentru aceasta zidarii se frămîn- ficială a sistemului solar. Şi apoi, ma O m are anim aţie este întotdeauna şi satisfăcătoare a pregătirii pro sudenţii la curent cu progrese-
cheta fanioanelor ca re au poposit pe fesionale a studenţilor. U ştiinţei miniere din Uniunea
tă continuu să găsească noi so Lună. Vizitatorii admiră îndelung ge în faţa standurilor cu produse de larg Sovietică şi celelalte ţări. in
niul creator al oam enilor de ştiinţă şi consum : ţesături felurite, blănuri, arti Ţinînă seama de vastitatea abst sens, sînt puse la dispo-
luţii de muncă. tehnicienilor sovietici şi se gîndesc cole de tiz casn ic (ap a ra te electrice, studiului mineritului şi de ne ziie 250 abonamente la revis
la... viitoarele rachete ce-şi vor lua zbo aparate de radio, televizoare, m agneto- voia aprofundării lui zi de zi, tee de specialitate.
V. FURIR rul de pe teritoriul sovietic. (O garan foane etc), reţin minute în şir atenţia biblioteca a aplicat sistemul
ţie în acest sens ne-o oferă Comuni numeroşilor vizitatori. Apoi, pe pla împrumutului cărţilor la ăomi. Materialul documentar poate
me \ Brigada de mo catul publicat recent în ziare care a- tourile special instalate afară, în jurul ciliu, pe un termen de un an ficonsultat de către cadrele di-
zaicari condusă de rată că în viitorul apropiat Uniunea clădirii sînt expuse numeroase maşini universitar. ăbtice într-o sală specială, cu
Constantin Păsă- Sovietică va experim enta noi tipuri agricole, autocam ioane, utilaj minier, cdăiţii optime de studiu.
de puternice rachete purtătoare cu mai şi petrolifer. Lim uzina „C eaika" de o Pregătirea Ideologică a stu
relu, de la grupul multe trepte). construcţie aerodinamică elegantă, e denţilor este îndrumată de că Cercetătorii bibliografiei noi
4 al I.C.S. Hune întotdeauna un punct de atracţie pen tre catedra de ştiinţe sociale, slt sprijiniţi prin informările
doara, s-a angajai Trecem apoi prin sectorul industriei tru vizitatori. Alături de aceasta sînt printr-o tematică 'săptămînală, biliografice date în toate pro-
ca in cinslea ce optice, unde produce o impresie deo expuse ultimele modele de automobile însoţită de bibliografia cores blmele, care constituie su-
lui de-al Ill-lea sebită aparatul de filmat care realizea „ZIL 111", „V olga", şi „M oskvici", mo punzătoare, pregătită din timp. biet de preocupare în cadrul
Congres al partidu ză 25.000 de imagini pe secundă (4 tociclete, două elicoptere care efectuea La biblioteca literară, studenţii pinului de învăţămînt şi ăe
lui să lermine lu km. de peliculă), m aşina autom ată de ză demonstraţii de zbor. I pot împrumuta cele mai varia cecetare ştiinţifică.
crările la 164 de gravat „E.V .A .-2" pentru confecţiona te cărţi de beletristică.
apartamente cu 7 rea clişeelor de pe originale în alb- Şi astfel, pe nesimţite, ai ajuns la E. MOCANU
zile înainte de ter negru în 8-10 minute, la scara 1/1 etc. capătul expoziţiei. O expoziţie care ’ bibliotecar, Institutul de mine
men. Noile aparta La standul medical, vizitatorii se o- este o oglindă vie a forţei gigantice de
mente, dale recent presc minute în şir în faţa mesei de care dispune economia Uniunii Sovie
t.n folosinţă in o- operaţii din plexiglas şl oţel crom at, tice, o imagine elocventă a progrese
raşul Hunedoara, ale cărei m işcări sînt com andate prin lor mari obţinute de către poporul so
sint şi rodul mun butoane (unică în felul ei în lumea vietic, sub conducerea Partidului Co
cii acestei brigăzi munist, pe drumul glorios al construi
fruntaşe. rii societăţii comuniste — vis de aur
In clişeu: Mem întreagă). Reţin de asemenea atenţia al omenirii. 'Ş Sprijinirea activităţii diăacti- !Gh. Gheorghiu-Dej“--P e tro şa n i
brii brigăzii.
XXX
Un succes al artiştilor amatori voioşia generală a culegătorilor. ranţei. Cu ajutorul unei intrigi atingă cu consecvenţă valoarea caPIşta Buţî, Tudor Munteartu
In acest timp, Sandu, un tînăr pe care o face Fany prin inter artistică a momentului din ac
Jna Lugojana din sat, discuta cu moş Toma mediul lui Tony, se încearcă tul al Ill-lea, cînd adevărate şi ion Costin.
şi Ana despre o invenţie de a să se arunce pe muncitori vina lacrimi au curs pe faţa expre !Spectacolul în general este
lui, care va uşura munca ţă că au stricat teascurile. San sivă a frumoasei îndrăgită de
ranilor la strînsul strugurilor. du e arestat dar Iancu demas toţi. Bologh Alexandru, mun buf. El mai poate fi îmbunătăţit.
Apar apoi Măriţi şi Nazarie, în că mîrşăvia şi în bucuria între
veşnică contradicţie; ei repre gului sat poliţiştii se retrag în- citor, se integrează cu succes i)e pild'ă, momentul sosirii
zintă partea „intelectualităţii“ frînţi. Iancu înţelege dragos în cîntăreţul Iancu, exprimînd
ingîmfate şi copoii lui Pfitzner, tea dintre Ana şi Sandu şi continuu bucuria de a trăi în mncitorilor trebuie să exprime
intriganta Fany şi tontul Tony. pleacă spunînd ţăranilor şi mijlocul sătenilor ' şi optimis
Cînd1 contele ar fi vrut să-i muncitorilor că ya veni o viaţă mul zilelor ce vor urma1. Vigu- rni multă bucurie din partea
audă cîntînd şi dansînd in cin mai bună. rozitatea şi dragostea Sinceră a
Ceea ce caracterizează viaţa tatorilor, sînt ridiculizaţi şi su maţiile profesorului Petre Drâ- stea sosirii lui, ţăranii îl iau în lui Sandu este bine înţeleasă de oapeţilor. Este bine să se stu-
social-economică de la sfîrşitul puşi unui interogatoriu social. goiescu făcute în raportul pre Muzica Iui Filaret Barbu, in către Virgil Pîrvu, funcţionar,
secolului al X lX-lea în Austro- Ei sînt puşi în faţa tăriei mora zentat la stagiul Internaţional rîs. spirată din folclor, este uşor îndeosebi atunci cînd află că dipe şi mai mult rolul lui Ră-
Ungaria este creşterea mişcă le a maselor prin acţiunile sus U.N.E.S.C.O. consacrat proble Lui Tony îi place de Ana, dar înţeleasă, contribuind la contu Ana iubeşte pe Iancu şi cînd eâ
rii muncitoreşti. Burghezia, ca ţinute de tînărul ţăran Sandu, mei „Accesul muncitorilor la rarea personajelor şi a acţiu va rămîne cu ei. In rolul lui zu| în sensul unei exprimări şi
o pătură mai neinsemnată, ac Moş Toma, paznicul viei, Tancu cultură“ că: „Producţia, viaţa de niciodată nu va ajunge să o nii. Ea este cu atît mai valo Moş Toma, inginerul Zoltan Pi-
ţionează în alianţă cu aristro- Nica Iancovici, cîntăreţ al po toate zilele cu imperativele ei, îmbrăţişeze, ea respingîndu-1 cu roasă, cu cît se încheagă într-o roş se dovedeşte un bun inter viociuni mai naturale în aceste
craţia pe baza unei legi electo porului, Ana Lugojana, Monţiu îl atrag pe muncitor şi pe ţă silă şi mîndrie. La apariţia tî- unitate perfectă cu conţinutul pret, accentuind cu destulă tă
rale care slujea interesele lor. Tochera, Szabo, Kăzuş şi alţi ran spre şcoală şi cultură, spre nărului Iancu, toţi culegătorii prozodic... rie pe sfătoşenie, dar măi ales inprejurări.
Muncitorii, uniţi în sindicate şi muncitori. tehnică şi ştiinţă...“ şi că ,,... pro ascultă cîntecul frumos „Ana pe tipul omului şugubăţ.
organizaţii meşteşugăreşti, luptă cesul de instrucţie şi culturali Lugojana“, întreaga atmosferă Artiştii amatori din Orăştie [forul, în. totalitatea lui, tre-
pentru a obţine drepturi mai Ansamblul d'e cor, balet şi zare a maselor largi duce ne transformîndu-se în cîntec şi sub' conducerea dirijorului Ion Cuplul Măriţi-Nazarie, în in
mari, pentru o viaţă mai bu muzică al Casei raionale de cul mijlocit la crearea unei noi Popa, un animator şi susţină terpretarea tov. Doina David, btie să participe la acţiunea
nă, cerînd şi rezolvarea proble tură din Orăştie a pregătit de-a mentalităţi etice şi cetăţeneşti“. joc. tor al muncii de educaţie ar funcţionară şi Ion Iliescu, pro
mei ţărăneşti şi naţionale. lungul a şase luni opereta „Ana Ingîmfata Fany află de dra tistică, au reuşit să transmită fesor, este bine ales. Ingîmfa- opretei, prin joc de scenă mai
Lugojana“. La început, unii — Inţelegînd că opereta „Ana cu mult succes ideea operetei. rea, prostia şi naivitatea sînt bi
In aceste condiţii se petrece puţini, ce-i drept — au privit Lugojana“ are o tematică cu gostea lui Iancu faţă de Ana La realizarea spectacolului au ne realizate de Ion doina, pro accentuat şi mima tuturora. In
acţiunea operetei „Ana Lugo cu neîncredere includerea aces conţinut progresist şi o muzică şi cu ajutorul lui Tony încear contribuit în mare măsură tov. fesor, în rolul lui Tony. Acest spnele cînd corul (oamenii din
jana“ — muzica de Filaret tei operete în repertoriul casei pentru mase şi că reflectă as că să-l îndepărteze pe cîntăreţ Cornelia Secărea, regizoare şi personaj va trebui să aibă gri
Barbu şi libretul de Alexandru de cultură. Poate gîndeau că la piraţiile, vigoarea, încrederea de frumoasa satului şi să-l Maria Barbu, maestră coregra jă pentru a nu depăşi limitele să) pleacă la muncă, ieşirea nu
Şahighian, Vasile Timus şi Pe casele raionale de cultură din în viitor a poporului muncitor atragă spre ea. Aceasta se în- fă, precum şi decorurile semna unei exagerări permise.
tre Andreescu. Autorii, inţele- regiune nu se poate interpreta din vremurile trecute şi că a- tîmplă în ajunul zilei de 1 Mai, te de Manole Secui. trebuie să se facă în două părţi,
gînd că în acea perioadă miş cu amatorii o operetă, şi mai cestea sînt exprimate într-un cînd vin cîţiva muncitori de Ia Bine au mai interpretat Cor
carea muncitorească din Banat ales „Ana Lugojana“, care che limbaj muzical folcloric, colec oraş să petreacă cu ţăranii Ca să relevăm din cei care nelia Căstăianu (Fany), Vlad ci într-o singură parte, expri-
are un caracter mai dezvoltat, ma la rampă un număr de 120 tivul de muncă al Casei raio muncitori. au susţinut spectacolul, lista lor Vaier, (Pfintzer), Bubu Sehiller mnd astfel şi o unitate de ac-
şi-au plasat acţiunea în satul de oameni. nale de cultură din Orăştie s-a nu s-ar opri pînă la 120 — adi (Havaşi, şeful siguranţei) Petru
Viişoara, de lîngă Lugoj. orientat bine, cînd a ales a- Ana cere sfatul lui Sandu, un că toţi. Fiecare dintre ei are Almăşan, (Szabo) şi alţii. ţiine a lor. 1
Regizarea operetei într-ade- ceastă operetă. bun prieten al ei, dar care o părticica de muncă în realiza
Conflictul operetei opune pe văr cere multă pricepere şi iubeşte. Boierul a cerut-o de rea acestui eveniment cultural- Relevăm contribuţia corului, Aceste scăderi şi cele semna
ţăranii muncitori de pe moşia timp, iar din partea artiştilor ¦& nevastă, dar ea iubeşte’ pe al artistic din Orăştie. în care am putut auzi cîntăreţi late pe parcurs nu umbresc va
contelui Vertherhazi, burgheziei amatori eforturi susţinute. Acţiunea operetei este inspi tul. Sandu crede că pe el îl iu ca Maria Loiş, Sofica Andrei, loarea realizării colectivului de
ingîmfate, încrezute în forţe ce rată din naşterea cîntecului beşte, dar Ana îi spune că pe Danciu Voichiţa, profesoară, Doina Popa, Victoria Buciuman,
se dovedesc prea slabe. Admi Toate aceste condiţii s-au popular „Ana Lugojana“, care Iancu. a adus în scenă o Ană plină de Nicolae Gheorghe, Ilie Poenaru, la Casa de cultură din Orăştie
nistratorul arogant Pfintzer, cu înmănunchiat în realizarea u- a fost cules şi armonizat de talent muzical, de sensibilitate Ion Oprea, Petru Pricăjan şi al
fiii săi, intriganta Fany şi ton nui spectacol bun, viu aplaudai Ion Vidu şi cîntat de bănăţea Sărbătorirea zilei de 1 Mai melodică. La proză trebuia să ţii, precum şi a orchestranţilor Ia a cărui succes a contribuit
de către muncitori cu ţăranii şi atenţia de care s-a bucurat
tul Tony, inspectorul de jan şi primit cu căldură de public. nul Tancu Nica Iancovici. la un loc, atrage atenţia Sigu
din partea Comitetului raional
darmi Havaşi, Măriţi, Nazarie Artiştii 'amatori de la Orăştie Pe moşia contelui Vertlîer-
de partid şi a Comitetului exe
şi alţi reprezentanţi ai exploa au confirmat în practică afir hazy culesul viei este în toi, în cutiv al Sfatului popular raio
nal.
Prezentarea acestei operete la
numai cîteva zile după premie
ra pe regiune cu piesa „Surori
le Boga“ de H. Lovinescu de
monstrează că la Orăştie viaţa
cultural-artistică are un mers
progresiv şi răspundă unor ne
cesităţi de prim ordin — cultu
ralizarea maselor.
E. USKAR
metodist principal
Ia C asa regională a creaţiei populare
