Page 20 - 1960-07

Pagf. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1720

Vizifa iui N. S. Hruşciov în Austria xd X im e i© ş l i i i • jjü L r r u e ie ş t i r i • ju A tu n a le ş jU rx * ju IJiîa e l© ştL n L

Primire călduroasă
în oraşele si satele austriece

V IE N A — Trim isul special A- sărb ătoare fluturau mii de batiste şi

gerpres, Horia Liman transm ite: buchete de flori.

N. S. H ruşciov şi persoanele care îl în­ Ziua de luni a rezervat de la bun

soţesc au părăsit Viena duminică di­ început o surpriză plâoută locuitorilor

mineaţa îndreptîndu-se spre Ibbs-Per- din Linz. Dim ineaţa înainte de progra­ Conferinţa de presă Declaraţia guvernului L a n s a r e a ustei paasliefe sewlfaile©
senbeug, prim a escală în călătoria în mul oficial, N. S. H ruşciov a făcut o a lui Rajendra Prasad provizoriu al Republicii
care va străbate provinciile austriece. plimbare pe străzile centrale ale aces­ in p a r te a © © rtraia a
In această călătorie preşedintele Con­ tui frumos oraş austriac. Şeful guver­ de ia Taşkent Algeria
siliului de M iniştri al U .R .S.S., este nului sovietic a stat de vorbă cu lo­ MOSCOVA 5 (Agerpres). — atins suprafaţa apei în imedia­
însoţit de cancelarul federal J. Raab. cuitori ai oraşului, s-a interesat des­ TAŞKEN T 5 (A gerpres). — TASS anunţă: După cum s-a ta apropiere de punctul de că­
pre viaţa lor, a intrat în m agazine, a mai anunţat în intervalul din­ dere stabilit, situat la o distanţă
Salutat cu căldură de mii de oameni

— locuitori ai oraşului şi ai localită­ glum it cu cei pe care-i întîlnea. La T A S S a n u n ţă : L a 5 iu lie, după PARIS (Agerpres). — După De asemenea, declaraţia su­ tre 5 şi 31 iulie 1360 în uniunea de circa 13.000 km. de locul
ţilor din îm prejurim i — N. S. H ruş­ un moment dat, de N. S. H ruşciov şi o v iz ită de 15 zile. în U n iu n ea cum anunţă corespondentul din bliniază că „interpretarea dată Sovietică urmau să fie experi­ lansării. Navele speciale care se
Sovietică, preşedintele Republi­ Tunis al agenţiei France Presse, la Melun ultimei declaraţii a mentate noi tipuri de puternice aflau in partea centrală a Pa­
ciov şi persoanele care-1 însoţesc au de soţia sa s-a apropiat o femeie cu cii India, Rajendra Prasad. a guvernul provizoriu al Republi­ preşedintelui De Gaulie nu co­ rachete purtătoare cu mai mul­ cificului, înzestrate cu diferite
vizitat hidrocentrala de la Ibbs-Per- părul căru n t. E a a cunoscut fam ilia lui plecat spre patrie. cii Algeria a anunţat hotărîrea respunde nicidecum celei care te trepte, destinate cercetărilor aparate de măsurat, au efectuat
senbeug. N. S. H ruşciov în U niunea Sovietică sa de a nu trimite în Franţa o rezultă din înşişi termenii aces­ cosmice. toate măsurătorile prevăzute de
în jurul anului 1930. O fotografie în­ Cu prilejul unei conferinţe de delegaţie pentru a duce tratati­ tei declaraţii. Din această inter­ program şi au obţinut rezultate
Coloana de maşini, continuîndu-şi că­ presă care a avut loc la T aş­ ve cu reprezentanţi ai guvernu­ pretare reiese că prin interme­ In conformitate cu planul sta­ valoroase.
lui francez. In declaraţia gu­ diul unor formule noi se urmă­ bilit, la 5 iulie, a fost lansată
lătoria, se apropie de M authausen, fos­ gălbenită pe care această femeie o a- kent, R. P rasad , preşedintele vernului provizoriu al Republi­ reşte să se obţină capitularea una din aceste rachete. Lan­ In vederea acumulării mai de.
tul lagăr de concentrare hitlerist. rafă înfăţişează pe soţii Hruşciov şi R ep u b licii In d ia a d e cla ra t că cii Algeria se arată că la sfîrşi- noastră“. sarea rachetei a avut loc cu parte a datelor experimentale,
tul lunii iunie el a trimis în
M au th au sen : ziduri groase de pia­ fetiţa lor Rada în vîrstă de cinci arii. oam enii so v ietici d oresc pacea Franţa doi emisari pentru a In încheiere în declaraţie se precizie în timpul fixat. Zborul experienţele cu, puternicele ra­
cu popoarele Indiei. Despre a- pregăti vizita ia Paris a dele­ arată : „In împrejurările şi con­
tră cenuşie prevăzute cu sîrmă ghim­ intîlnirea este cu adevărat emoţionantă. ceasta voi povesti poporului gaţiei guvernului provizoriu al diţiile actuale sosirea în Franţa rachetei s-a desfăşurat întocmai chete balistice vor fi continua­
pată prin care străbatea curentul e- meu cînd mă voi întoarce în Republicii Algeria pentru a se a delegaţiei guvernului provi­ după programul stabilit. Mache­ te. Rachetele vor cădea în limi­
lectric, barăci fumurii, cam ere de tor­ Oaspeţii au plecat apoi cu autobu­ patrie, a declarat el. duce tratative cu guvernul fran­ zoriu al Republicii algeriene este
tură, crematorii. zele la Com binatul sideru rgic „V oest". cez in conformitate cu propu­ inoportună. Ea nu ar putea con­ ta ultimei trepte a rachetei, a- tele zonei anunţate In comuni­
cea mai m are întreprindere indus­ Preşedintele Indiei a subliniat nerea din 14 iunie 1960 a pre­ tribui in momentul de faţă la
N. S. H ruşciov şi persoanele care-1 trială din Austria. Directorul general că în U niunea Sovietică s-a rea­ şedintelui De Gaulie. soluţionarea problemei. Intîlni-
însoţesc s-au îndreptat spre grandio­ al uzinelor, ing. W alter Hitzinger, în- lizat. un m are progres. P retu ­ rea între cele două delegaţii nu
Tratativele duse de aceşti e- poate fi rodnică decit în măsu­
sul monument ridicat în m em oria ce­ ir-o scurtă alocuţiune, a arătat că uzi­ tind eni, a spus R . P ra sa d , a- misari între 25 şi 29 iunie la daptată pentru străbaterea pă­ catul agenţiei TASS din 29 iu­
tăţenilor sovietici care au organizat în nele din Linz primesc un mare aju­ ten ţia m i-a fost reţinu tă de fo ­ Melun, se spune in continuare ra în care condiţiile şi moda­ turilor dense ale atmosferei, a nie a.c.
rîndul deţinuţilor comitetul internaţio­ în declaraţie, au demonstrat că
nal din ilegalitate, precum şi evada­ tor prin legăturile existente între Aus­ losirea pe sca ră largă a m aşi­ guvernul francez intenţionează lităţile unei astfel de întîlniri nu r© s;
rea în m asă din lag ăr, iar în etapa să pună în mod unilateral con­
hotărîtoare — cînd SS-iştii înainte de tria şi Uniunea Sovietică. n ilor în diferite ram uri aie eco ­ diţii în legătură cu intîlnirea sînt impuse, şi rezultă dintr-un
a fugi din faţa trupelor aliate au vrut dintre delegaţiile algeriene şi
să distrugă tot ce era viu în lagăr — Miile de muncitori prezenţi au făcut nom iei n aţion ale. franceze. „Delegaţia algeriană — acord deliberat între' cele două R.S.F.S.R. a îijpepHnit înainte de termeiit
au creat aici o apărare proprie şi au se- arată în declaraţie — ar fi
salvat astfel viaţa a mii de oameni. înaltului oaspete sovietic o primire Sîn t uim itoare, de asemenea, lipsită de orice libertate com­ părţi. Dacă guvernul francez ar plănui semestrial ai producţiei globale
N. S. H ruşciov a depus coroan e la so­ patibilă cu demnitatea şi cali­
clul de gran it al monumentului, pre­ plină de dragoste şi căldură. De pe re z u lta te le în dom eniul în v ă ţă - tatea de negocieri“. lua în considerare acest prin­
cum şi la monumentul ridicat în me­ platformele furnalelor, la cocserie. la m întului, a spus el. Popoare, în
moria generalului D. M. Karbîşev. cipiu elementar, guvernul pro­ u - W '/ 'A .A A A y vW W V W V W W S,

Femei băfrîne cu ochii înlăcrim aţi, oţelărie au răsunat îndelung strigăte trecut înapoiate, au obţinut su c­ vizoriu al Republicii algeriene MOSCOVA 5 (Agerpres). peste 1.200.000 tone petrol.
fete tinere cu privirile limpezi ca seni­ de „Bravo“ şi „Să ne trăieşti, Hruş­ cese u riaşe în dom eniul în v a tă - TASS anunţă: R.S.F.S.R. a Aproape aceeaşi cantitate de
nul cerului, flăcăi cu chipurile hotărî- ciov I". i ar fi gata să trimită din nou îndeplinit înainte de termen, petrol a fost extrasă în tot
In a doua jum ătate a zilei, N. S. multului şi în această direcţie la 26 iunie, planul semestrial cursul anului 1913 pe tot cu­
ţara noastră are de învăţat de emisarii săi în Franţa“. al producţiei globale. Ziarul prinsul actualului teritoriu al
Hruşciov şi ceilalţi oaspeţi sovietici au ia Uniunea Sovietică. Sovietskaia Rossia“ comentînd R.S.F.S.R.
sosit în oraşul W els, unul din cele această victorie a oamenilor
mai importante centre agricole ale Răspunzînd la în treb ări, Ra- muncii din cea mai mare r e ­ Industria constructoare de
publică a Uniunii Sovietice, tractoare produce în 4 zile
Austriei. Lscuitorii Welsului care aş­ jendra P rasad a d eclarat că a- subliniază că ritmul progre­ 1.400 de maşini (in anul
teptau cu ore întregi înainte, sosirea cordă o m are însem nătate vizi­ 1928 industria R.S.F.S.R. a
te au ascu ltat em oţionaţi cuvintele lui oaspeţilor sovietici, l-au salu tat cu tei sa le în U n iu n ea S o v ie tic ă . sului acestei republici con­
N. S. H ruşciov „S ă nu uităm Alaut- căldură pe N. S. H ruşciov. După vizi­ In tre In d ia şi U .R .S .S ., a spus
hausenul". Şi din mii de piepturi a tarea Institutului zootehnic, N. S. Hruş­ ei, există n u m eroase puncte co ­ tinuă să crească.
răsu n at atunci un singur strigăt, ne­ ciov a primit în dar doi tăuraşi de m une, ceea ce co n stitu ie o b ază produs în tot cursul anului
Uniunea Sud-africană—t0ară în care îndeplinind cu 4 zile înain­
înduplecat, ca un legăm înt „Asta, nici­ rasă. pentru prietenie, şi pentru co la ­ domneşte nelegiuirea 1.100 tractoare).
te de termen planul stabilit
odată 1“. Părăsind Wels-ul, oaspeţii şi-au con­ borare pe plan econom ic şi mo­ Acum o zi este egală cu o
Pe locul unde se făcea apelul deţi­ tinuat drumul prin m inunata regiune ral. se obţine o mare cantitate
muntoasă Salzkam m ergut, făcînd un lună şi chiar cu un an în­
nuţilor, în faţa monumentului simbolic scurt popas în orăşelul balnear Bad- Am văzut că poporul sovietic de diferite produse Petroliş­
înălţat în am intirea tuturor victim elor Ischl, LONDRA 5 (Agerpres). — Co- trimişi la destinaţii necunoscu­ treg, subliniază ziarul. Aceas- >
lagărului de la M authausen — aproa­ nutreşte sentim ente de priete­ mentînd ştirile corespondentu­ te unde sînt întemniţaţi, sau la tii din R.S.F.S.R., de pildă, în
pe 123.000 — a avut Ioc apoi un mi­ Spre seară, oaspeţii au ajuns în n ie fa ţă de celela lte popoare, a. lui său din Johannesburg în le­ ferme ca „muncitori agricoli“, ta este o mărturie minunată }
ferm ecătorul oraş al Iui M ozart, la gătură cu represiunile împotri­ dar în realitate — la munca de timp de 4 zile extrag acum
ting. Salzburg, unde au fost întîmpinaji de d eclarat în încheiere preşedinte­ va populaţiei africane din Uniu­ robi. Aceşti oameni sînt lipsiţi a marii puteri a Uniunii So- <
Ministrul Afacerilor Interne al Aus­ o uriaşă mulţime entuziastă. le El este pătruns de o năzuin­ nea Sud-africană ziarul „Obser- de posibilitatea de a recurge la
ţă uriaşă spre pace şi dezar­ ver“ scrie : „Nu e de mirare că apărarea legii. După cum re­ vietice. ' $
triei, J. Afritsch, şi preşedintele consi­ m are. Uniunea Sud-africană este nu­ cunoaşte (ministrul Justiţiei al
liului naţional al Austriei, L. Figl, fost vw w

deţinut în acest lagăr, au evocat me­ Germ ania ©ecideratafl— mi l i t a r ă

moria celor care au ţinut aici sus Interviul acordat de Cyrus Eaton unui mită ţara în care domneşte ne­ Uniunii Sud-africane, au fost a- „sur. 8" a S. U. A .
steagul libertăţii şi demnităţii umane. legiuirea“. restaţi 8.600 de africani pe ca­
corespondent al ziaru'ui „•nfzvestia“ re autorităţile îi numesc „oa­ BONN 5 (A gerpres). — P o­ G erm ania occidentală în baza
Ir.tîmpinat cu vii aplauze, a luat cu- Guvernul Uniunii Sud-africa- meni de nimic“ asumîndu-şi ast­ trivit relatărilor agenţiei United m ilitară „n u m ăru l 1“ . Gu fo n ­
vîntul N. S. H ruşciov. MOSGOVA 5 (Agerpres). TASS a- faptul că mi-a fost decernat premiul ne, scrie corespondentul, a a- fel dreptul de a-i lipsi de li­ Press International, jum ătate
n u n ţă: Acum sarcina principală esie internaţional Lenin „Pentru întărirea restat mii de africani a căror bertate fără a-i judeca. din sum a de 24.421.000 dolari, durile alocate urmează să se
La plecare, convoiul a putut porni să nu stăm cu mîinile încrucişate, ci păcii între popoare“, a subliniat E a­ singură vină este că au fost gă­ alocată recent de senatul am e­ construiască mari baze m ilitare
cu greu atît de mulţi au fost acei să luptăm pentru pace şi tratative paş­ ton. Aceasta dovedeşte încă o dată că siţi într-o regiune urbană fără Adesea, rudele celor arestaţi rican pentru construirea diferite­ am ericane în diferite provincii
care voiau să-l vadă, să-i strîngă mină, nice, şi să nu întreprindem acţiuni gre­ Uniunea Sovietică năzuieşte în mod nu ştiu nimic despre soarta lor lor obiective m ilitare în alte din G erm ania occidentală. D u­
să-i spună din in im ă: „H ruşciov, to­ şite care ar putea duce la un război a avea un permis special, fără şi nici despre locul în care se ţări, urmează să fie alocată pă o declaraţie a cancelarului
varăşe I", încît şeful guvernului sovie­ distrugător. Astfel a declarat Gyrus sincer spre dezvoltarea legăturilor de află. Arestaţii sînt mutaţi din­ Germ aniei occidentale. Aceasta, Adenauer, aceşti bani prevăzuţi
tic abia a putut ajunge la autobuzul Eaton, laureat al premiului internaţio­ a avea de lucru, fără a avea un tr-un loc intr-altul cu cătuşe la după cum scrie agenţiile de pre­ iniţial pentru bazele am ericane
care avea să-l poarte prin satele însu­ nal Lenin „Pentru întărirea păcii între prietenie cu toţi acei care doresc în mîini şi la picioare. să, confirm ă intenţia cercurilor din Turcia, se vor scurge acum
fleţite, pe şoseaua înţesată de oameni popoare“ în interviul aco rd at co res­ domiciliu stabil sau suficiente în G erm ania occidentală pentru
pînă la Linz, unde alte mii de oa­ pondentului . ziarului „Izvestia“ la mod sincer pace, indiferent de convin­ m ilitariste am ericane de a tran s­ că „terenul aici este mai sigur“.
meni l-au întîm pinat ca pe un oaspete mijloace de existenţă. Arestaţii forma într-un viitor apropiat
mult aşteptat. gerile lor ideologice şi politice. sînt judecaţi de tribunale se­

crete din hotărîrea cărora ei sînt

De la podul de peste D unăre pînă Pugw ash. Sînt reprezentant şi adept al OaaQQOOaGOCKXSQ(XXXXX3GtaQQCXXXuL&Vi2U^ SÇOOOQQOOOOOOOCXXIOOQeCXXXX^iOaOOaKXXXXSQCOiXXXXXXJOOQOCQQÜUX^^

la „B alkhotel“ în balcoanele blocuri­ sistem ului cap italist, a spus în conti­

lor, de pe terase, pe străzile înţesate cfe nuare Gyrus Eaton, dar doresc în mod /Viaţa politică din Statele Unite masă a membrilor de rînd ai
femei şi bărbaţi, îm brăcaţi în haine de sincer pace şi înţelegere între toate po­ acestui partid, nu opun republi­
poarele şi în primul rînd între popoa­ sub semnul campanie canilor un program extern mult
- 0- rele S.U.A. şi Uniunii Sovietice. schimbat. Ei încearcă să-i con­
Din patru în patru ani alegă­ cadrul congreselor celor două lor vitale ale oamenilor muncii privind „amestecul statului în vingă pe alegători că „pot să
Conferinţa naţională Potrivit celor declarate de Gyrus ducă politica de pe poziţii de
a Partidului Comunist Eaton, el este. profund im presionat de forţă“ cu mai mult succes şi cu
dragostea poporului sovietic faţă de mai puţine eşecuri decît rivalii
din Cehoslovacia patrie. A ceastă dragoste, a subliniat el,

PRAGA 5 (Agerpres). — stă la baza devotamentului poporului torii americani sînt chemaţi în partide drept reprezentanţi la din America, aceştia1 neputînd activitatea întreprinderilor par­ lor din partidul republican. Mai
sovietic faţă dc cauza păcii. postul de preşedinte. După des­ alege în adevăratul înţeles al ticulare“. Apare evident faptul mult chiar, ei îl critică pe Eisen­
După cum anunţă Ceteka, Ia faţa urnelor pentru a se pro­ făşurarea congreselor, centrul cuvîntului, deoarece politica aşa- hower pentru că acesta ar des­
5 iulie s-a deschis la Fraga con­ Sînt îneîntat de oam enii sovietici şi nunţa in favoarea unuia din de greutate al campaniei elec­ numită „bipartită“ din S.U.A., că Nixon şi alţi lideri republi­ făşura, chipurile, într-un ritm
ferinţa naţională a Partidului de succesele lor, a spus în continuare candidaţii propuşi pentru func­ torale se deplasează pe lupta mult trîmbiţată în ultima vre­ cani îşi imaginau că presupusa prea lent... cursa înarmări­
Comunist dm Cehoslovacia. La Gyrus Eaton. Pot spune că cunosc şi ţia de preşedinte ai Statelor dintre partide, care pun în ac­ me, nu dă posibilitate cetăţe­ dragoste de pace afişată în ulti­ lor. In aceste împrejurări, fi­
această conferinţă va fi dezbă­ înţeleg sentimentele şi starea lor de Unite — fie candidatul partidu­ ţiune întregul lor arsenal de mij­ nilor americani de a-şi alege pe ma vreme (fireşte înainte de reşte, critica vehementă pe ca
tut proiectul noii constituţii so­ spirit. Poporul sovietic este un popor lui republican, fie cel din par­ loace specifice partidelor bur­ adevăraţii lor reprezentanţi, ca­ demascarea acţiunii de spionaj re democratul Adlai Stevenson
cialiste şi proiectul celui de-af mare şi el vrea pace. Poporul S.U.A. tea partidului democrat, partide gheze, pentru obţinerea victo­ re să Ie apere interesele. Dim­ întreprinsă de avionul „U-2“ a făcut-o politicii guvernului
III-lea plan cincinal de dezvol­ doreşte de asemenea în mod sincer care domină viaţa politică in­ riei finale — postul şi fotoliul potrivă, aceia care au ajuns în deasupra teritoriului U.R.S.S.) îi Eisenhower a stîrnit furia reac­
tare a economiei naţionale şi pace. D ar e! poate fi uşor dirijat pe ternă americană. Deşi sînt con­ prezidenţial de la Casa Albă. In ultimii ani la înaltul post de scuteşte de emoţii şi că pot să ţionarilor din amîndouă parti­
o cale greşită. Este necesar ca în ac­ vinşi că, în general, schimbă­ momentul de faţă nu este în­ preşedinte al S.U.A. (atît Tru­ „dea lovitura“ şi în unele proble­ dele, care au încercat pe loc
culturii Cehoslovaciei. ţiunile lor oamenii de stat ai tuturor rile ce au loc odată cu alegerea cheiată încă prima etapă, deoa­ man cit şi Eisenhower) nu nu­ me interne. Evenimentele petre­ să-l reducă la tăcere pe Steven­
fn cursul primei zile a lucră­ ţărilor să se călăuzească nu după sta­ unui nou preşedinte nu sînt rece congresele partidelor de­ mai că au călcat în picioare cute în ultima vreme pe arena son, calificîndu-1 drept „trădă­
rea de spirit şi sentimentele m omen­ niciodată esenţiale, alegătorii îşi mocrat şi republican se vor în­ interesele oamenilor muncii, dar internaţională au schimbat însă tor“, „împăciuitorist“ etc.
rilor, Antonin Novotny, prim- tului, ci după răspunderea permanentă fac totuşi datoria şi de voie, de truni la n iulie, la Los Ange- au fost şi protagoniştii unei po­ multe. Torpilarea conferinţei la
secretar al Comitetului Centra! pe care o au faţă de popoarele tuturor nevoie, îşi dau voturile lor unuia los, şi respectiv, 25 iulie la Chi­ litici contrare spiritului păcii şi nivel înalt de către guvernul Acum, înainte de desemnarea
al Partidului Comunist din Ce­ ţărilor care năzuiesc spre menţinerea dintre candidaţi. Potrivit unei cago. La cîteva zile după aceste colaborării internaţionale, fapt Eisenhower, „afacerea U-2“, ză­ concretă a viitorilor candi­
hoslovacia, a prezentat raportul păcii. tradiţii mai vechi, alegerile au două date vor fi cunoscuţi can­ ce s-a' manifestat cu deosebită dărnicirea tratativelor de la Ge­ daţi la postul de preşedinte al
loc în S.U.A. „în cea dinţii didaţii celor două partide la acuitate în ultimele acţiuni ale neva în problema dezarmării — Statelor Unite pentru o viitoa­
cu privire la rezultatele dezbate­ Sînt profund recunoscător pentru marţi de după prima zi de luni postul de preşedinte pe urmă­ guvernului american, care a la care şi-au adus din plin con­ re perioadă de patru ani, se ri­
rii proiectului noii constituţii şi din luna noiembrie a anului bi­ torii 4 ani, urmînd ca în pe­ torpilat atît conferinţa la nivel tribuţia reprezentanţii ameri­ dică unele întrebări fireşti, le­
unele probleme fundamentale sect“, ceea ce corespunde în a- rioada care mai rămîne pînă la înalt de la Paris cît şi tratati­ cani — iată tot atîtea eveni­ gitime : vor fi propuşi oare oa-:
privind ce! de-a! 111-lea plan cest an zilei de 8 noiembrie. Aşa­ 8 noiembrie, aceştia, sprijiniţi vele din cadrul Comitetului ce­ mente care constituie un sem­ meni capabili să facă faţă sar­
dar, la 8 noiembrie poporul a- de către partidele lor, să-şi lor zece, d'e la Geneva. . Tocmai nal de alarmă pentru alegă­ cinilor istorice care stau în fa­
cincinal. merican va trebui să-şi aleagă „convingă“ alegătorii să le a- de aceea, alegătorii americani torii americani, că problemele ţa Statelor Unite ? Va ajunge
pe noul preşedinte. La aceste discută cu mult interes proble­ politicii externe, departe de â oare preşedinte un politician
In Coreea de Sud continuă alegeri, după cum se ştie, ac­ corde votul. mele cuprinse în programul ce­ fi epuizate, cum i-ar fi plăcut capabil să înţeleagă necesi'
tualul preşedinte Eisenhower, lor două partide, în mod deose­ să creadă d-Iui Nixon, au o în­ tea imperioasă de a da o nouă'
represiunile nu mai poate candida, deoarece, In actualele împrejurări in­ bit problemele externe, care semnătate mare în campania orientare politicii externe ame­
potrivit unui amendament la ternaţionale, cînd poporul ame­ după cum s-a văzut recent, con­ electorală şi vor tria într-o mă­ ricane, de a pune la baza rela-^
SEUL 5 (Agerpres). — In Co­ Tot la 4 iulie muncitorii de constituţia americană, adoptat rican a avut numeroase prile­ tinuă să rămînă nerez'olvate şi sură considerabilă voturile vii­ ţiilor S.U.A. cu celelalte state,
reea de sud continuă represiu­ la societatea de produse de imediat după sfîrşitul celui de­ juri de a se convinge de fali­ solicită o soluţionare urgentă. torului preşedinte al Statelor indiferent de orînduirea lor
nile poliţiei împotriva munci­ lină din Taegu au declarat o al doilea război mondial, pos­ mentul politicii „de pe poziţii Unite. Toate acţiunile amintite socială, principiile coexistenţei
torilor, funcţionarilor şi tinere­ grevă a braţelor încrucişate în tul de preşedinte nu poate fi o- de forţă“, în spiritul „războiu­ După cum reiese din comenta­ mai sus au schimbat atît de paşnice ? Sau va fi ales din nou
semn de protest împotriva ames­ cupat de aceeaşi persoană mai lui rece“ a actualului guvern, mult situaţia internă premergă­ un om care va călca pe urmele
tului studios. tecului grosolan al patronilor în mult decit de două ori la rînd. în frunte cu Eisenhower, expo­ riile presei americane, a exis­ toare alegerilor prezidenţiale in­ ultimilor doi preşedinţi, opunîn-
După cum transmite postul treburile sindicatului. Poliţia, nent al intereselor Pentagonului, cit pînă şi cele mai reacţiona­ du-se destinderii internaţionale
chemată de administraţie, a In general, campania electo­ campania electorală a căpătat tat tendinţa să se considere re organe de presă americane şi care va ignora realitatea con­
de radio Seul, la 4 iulie a avut avertizat pe muncitori că dacă rală are două etape' distincte o semnificaţie nouă, ea consti­ sînt nevoite să consemneze lu­ temporană ?
loc o ciocnire serioasă între po­ în 20 de minute nu se împrăş­ în Statele Unite. In prima, tuie o etapă deosebit de impor­ din partea liderilor republicani,
liţişti şi studenţii de la Univer­ tie îi va împrăştia ea. In ciuda lupta principală se anga­ crul acesta. Din păcate, princi-- Iată întrebări ale căror
sitatea din oraşul Taegu. Stu­ ameninţărilor, muncitorii au jează înăuntrul partidelor în­ tantă în viaţa Statelor Unite. că problemele externe au fost răspunsuri omenirea întreagă 'a
denţii au cerut concedierea a doi continuat greva). Atunci aproxi­ tre diferite grupuri politi­ palii lideri ai partidului demo­ va primi în viitorul apropiat.
profesori care au colaborat mativ 200 de poliţişti au pă­ ce, care urmăresc ca reprezen­ Din păcate, alternativele care i rezolvate şi că atenţia principa­
strins în trecut cu autorităţile truns în clădirea unde avea loc tanţii lor să fie desemnaţi în crat, aceia care influenţează CO N ST. AAACOVEl
lisînmaniste. Pentru a-i împrăş­ greva muncitorilor şi au încer­ se oferă poporului american lă trebuie acordată In cadrul
tia pe studtenţi au fost chemaţi cat să-i împrăştie. Muncitorii intr-un mod hotărîtor marea
în clădirea Universităţii poliţişti. s-au împotrivit. In urma ciocni­ nu răspund nici una interese- campaniei electorale probleme­
In urma luptelor care au avut rii 11 muncitori au fost răniţi.
loc 64 de studenţi au fost ră­ lor interne, în special acelora

niţi.

R ed acţia şi adm inistraţia zia ru lu i: ' str. 6 M artie nr. 9 . [Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T axa plătită în num erar con form aprobării Direcţiunii G enerale P.T .T .R . nr. 263 .3 20 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul : Întreprinderea P o lig ra fică „1 M ai" — Deva.