Page 21 - 1960-07

B'ibiioU'C it ȟ i
Vef.yonr

Vlunoüoar^-^t^l PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UNIŢI-VA !

mulsocialismului IN M3ÂR0L OE AZI: Părinţi, copiii voştri
stau în castele
0 A căzu! un record
Îsk fâ f (pag. 2-a) ; Părinţi, să nu purtaţi co­ şa, fiică de m uncitor, numai
piilor voştri nici o grijă. 9 şi 10.
Anul Xil Nr. 1721 Joi 7 iulie I960 4 pagini 20 bani ® Fiecare colectivist — Ei stau în c a s te le ; acolo se
participant activ în marea joasă, acolo m ănîncâ, acolo — Doina si D orina Laslău,
dorm. Toţi se sim t bine şi sînt gemene, Alba lulia, fiice de
bătălie a strîngerii recol­ nespus de fericiţi. Ii îngrijesc m uncitor, num ai 9 şi 10.
tei (pag. 3-a) ; învăţători, profesori, medici,
surori. Au la îndem înă tot ce ...Ga aceştia, în castelul de
9 Vizita Iul N. S. Hruş- le treb u ie: hrană bună şi în­ Ia Săce! sînt o sută. O sută
ciov în Austria de copii, fii de m uncitori şî co­
lectivişti. Ei sînt acum stăpî-
9 Nota adresată de R.D. nii castelului.
Germană ţărilor din regiu­
nea Mării Baltice (pag.
4-a).

MUNCA ÎNSUFLEŢITĂ PENTRU ÎNFĂPTUIREA destulătoare, paturi moi şi cu­ LA PEŞTEANA
rate, focuri distractive. In ta ­
HOTARIRILOR SOMEŞULUI PARTIDULUI bere totul este frumos, m inu­ Şi la Peşteana, tot într-un
n at şi folositor. fost castel, îşi petrec va­
arpínentele oţeloMlop canta aproape 100 de copii,
LA SACEL fii de m uncitori şi ţărani m un­
M inerii din Te- citori. Şi ei au to t.ee le tre­
liuc au obţinut în Aici, în castelul de la Să- buie. M ănîncă la fel de bine,
acest an succese cel, se instruiesc, se joa­ dorm în paturi îa fel de cu ­
frumoase în spori­ că, se odihnesc 100 de copii,
rea producţiei de veniţi aproape din toate col­ rate.
minereuri de fier, ţurile regiunii. Toţi s-au îm ­
A şa, bunăoară ei prietenit, între ei. — Am 9 ani, mă cheaţnă
au îndeplinit pla­ N atalia M unteanu, sînt din
nul sem estrial cu Intrăm pe rînd în cele 23 Bretea Rom înă — ne spune (
Klusch Osvald, prim-topito- fontă proaspătă, feroaliaje, 5 zile înainte de de cam ere ale castelului. Peste o fetiţă ce-am întîlnit-o pe f
rul de Ia cuptorul 5, prezin­ oxidanţi sau combustibil. termen. tot o curăţenie de farm acie, o coridor. i>
tă prin fizicul său masiv i- ordine exem plară.
maginea făcută prin abstract Constaţi în spusele lor o La acest succes — Iţi place în tab ără ? \
a ceea ce poate fi numit oţe- cunoaştere profundă a căi­ a contribuit şi e- In cele două săli de mese — îm i place. L
l a r ; Imagine totuşi greşită lor de sporire a producţiei, chipa condusă de se aude zuruitul tacîm urilor. — De ce ? '
dacă stai să-i cercetezi mai de reducere a preţului de Ioan Gostinaş pe Copiii servesc m asa. Trei fe­
adine ochii albaştrii, senini, cost. Faptul nu miră avînd care o prezentăm in luri de m înoare servesc în fie­ — Pentru că învăţăm cîn- (
care n-au nimic din sclipirea în vedere că secţia lor e sec- clişeul de faţă. care zi. tece, ne jucăm , facem excursii, ţ
oţelului solidificat. De fapt ţie-şcoală. Mai constaţi că nu
pe el îl interesează mai mult li-s străine realizările orta­ — Vă place m încarea ? în­ — De cîte ori m încaţi pe (
cilor, că situaţia întrecerii e trebăm pe cîţiva. zi ? îl în treb ăm pe Ş te fa n F o r- !5
tom arov, un copil de 9 ani, ce /
— Da, ne place. E foarte batea m ingea în curtea tabe- ^

oţelul roşu, în stare lichidă. comentată, dorinţa de a ocu­ LLL bu nă. rei. )
...D upă m asă, copiii trec în — De cinci ori I
Şi ascultîndu-1 faci fără să pa un loc cit mai bun în dorm itoare. Som n obligatoriu — Şi îţi a ju n g e? \
f
vrei comparaţie cu roşul o- clasamentul fruntaşilor. îm ­ pîriă la 4 şi jum ătate.
— Ajunge, încă întrece. i
brajilor lui, încinşi de năva­ bucurător e faptul că vorbesc
— P s s s t ! — ne face sem n ...i este tot, în toate tabere- )
la flăcărilor despre acest o tovarăşă. Copiii dorm !
Ne-am recules, dîndu-ne
din cuptor. Nu lucru fără a a- Pentru succesul campaniei Constructorii la odilină le, copiii m ănîncă de cinci ori >
e deloc grăbit minti de avan­ agricole de vara seam a de cîtă grijă sînt în­
şi explică pe-n- tajele materia­ Zilele trecute, de la şantierul conjuraţi copiii, cîtă preţuire pe zi. P este tot m încarea e )
delete, me­ le. Şi regre­ noului oraş muncitoresc Călan ii se acordă.
reu zîmbind, tul pentru un au plecat primii constructori în bună şi îndestulătoare. P este {
D upă scu lare, copiii m.vnîn­
tot ei îş! petrec o vacanţă plă- <

cum a ajuns la acel indice loc de codaş (poţi oare vorbi concediu de odihnă şi trata- că din nou. Servesc gustarea. cută. ^
record. de codaşi într-o secţie care tament. Astfel, prin comitetul Intrăm în vorbă cu ei. Aflăm
de Ia începutul anului a Au re c o lta t ?2 fier. orz nedoara, a început cu 2 zile în sindicatului constructorilor de cum îi cheam ă, de unde sîn t *i
Prin contrast, Traian Bîr- dat peste plan mai bine de urmă recoltatul orzului cu coa­ pe şantier s-au repartizat pen­ şi o note au avut la învă­ lărinţi, copiii voştri stau }
îea, de la cuptorul 4, mărunt 12.000 tone oţel ?) e atenuat Colectiviştii din G.A.C. „Dr. sa. in prima zi de lucru, har­ tru trimestrul III un număr de ţătură. Răspunsurile au venit - în castele! Statul nostru {
de statură, e cumpănit la Petru Groza“, din Dobra, ra­ nicii colectivişti de aici au re­ 13 bilete de odihnă şi 10 bilete unul după a ltu l: le-a pus la dispoziţie sute de \
vorbă. Amîndoi însă vorbesc de ambiţia, de hotărîrea de ionul Ilia, mobilizaţi de organi­ coltat orzul de pe o suprafaţă de tratament in cele mai diferi­
despre oţel, indice de utili­ a evita eventualul precedent, zaţia de partid şi folosind din de 3 ha. Se evidenţiază în mun­ te staţiuni balneo-climaterice — Ioan Radu, din Lupeni, mii de lei pentru a se hrăni ^
zare, şarjă rapidă, cu aceeaşi îmbucurător de asemenea e plin zilele bune de lucru, au ca de recoltare colectiviştii P e­ din ţară. fiu de m iner, numai note de
pasiune şi aş putea spune in­ şi faptul că angajamentul a- recoltat cu coasa orzul de pe tru Anghel Ţapu, Eoan Buciur- 9 şi 10. •bine, pentru a se odihni bine,
teres. Şi la fel ca şi ei Mogo- nual la economii - - 4.000.000 suprafaţa de 12 ha. că. Petru Popa şi alţii care Printre cei care au primit bi­
nea şi Mihăilă şi ceilalţi. A- lei — a fost deja depăşit.. muncesc cu pasiune la strînge- lete de odihnă şi tratament sînt — Ootavia Avram, Ciugud. pentru a avea o vacanţa plă- \
cest interes — vădit în orice Mai sînt cu toate acestea, Paralel cu recoltarea, colec­ rea la timp şi fără pierderi a tov. ioan Sprîncenatu, Petru Ne- fiică de colectivist, numai 9
conversaţii pe platforma o- „probleme nerezolvate“ cum tiviştii acordă o atenţie deose­ recoltei. goiţă, Ioan Pârăianu, Constan­ şi 10. cută. Nu le purtaţi g rija. Ni- }
ţelăriei Martin nr. 1 din Hu­ spunea un tovarăş din con­ bită întreţinerii culturilor şi exe­ tin Bologea, constructori frun­
cutării celorlalte lucrări din — M aria Bucium au, P îcli- m ic nu le lipseşte. Am văzut L
campanie. Astfel, ei au terminat
praşila a Il-a pe toate cele 51 cu ochii noştri. )

I. C IO BO TA j

nedoara — pentru munca ducerea secţiei: rebutul poa­ hectare însămînţate cu porumb Âu recoltat taşi în producţie.
te fi încă mult redus, de a- Si praşila a IlI-a pe cele 8 ha. fa întregim e orzul —O—
personală explică total, cred, semenea şi consumul de uti­ cultivate cu sfeclă de zahăr.
succesele. Mai mult ca ori- laj de turnare şi pierderile Totodată au recoltat şi furajele Membrii gospodăriei agricole Inirarea în funcţiune
cînd observi aici o frămîn- de oţel. de pe suprafaţa de 38 hectare. colective „Ogorul Nou" din Pe- a fabricii de
tare faţă de problemele de treşti au pregătit din timp buna
producţie şi n-ai nevoie să Totul în această secţie, în- Printre fruntaşii gospodăriei desfăşurare a campaniei agri­ semiceluloză de la PaEas
frecventezi consfătuirile dte cepînd cu discuţiile oameni­ se numără colectiviştii din echi­
producţie ale oţelarilor pen­ lor şi sfîrşind cu preocupa­ pa nr. 1 condusă de Maria Lă- Zilele acestea a intrat înfunc.
dur, cei din echipa nr. 5 con­
rea pentru îmbunătăţirea 1 cole de vară. Ei au reparat şi ţiune fabrica de semiceluloză de
tru a te convinge de acest muncii, vădesc noul, o dorin- * dusă de Elisabeta Gostae şi cei pus la punct mi jloacele de trans­ la Palas-Constanţa.
lucru. Şi mai observi calmul ţă aprinsă de a face mai < din echipa a Jî-a condusă da port şi spaţiile de înmagazina-
cu care oamenii îşi fac da­ Letiţia Mircea. re şi zi de zi au urmărit sta­ Noua întreprindere este pre­
toria, calm specific secţiilor mult şi mai bun, de a da < văzută pentru o capacitate a-

unde treburile mei’g bine. viaţă sarcinilor stabilite de j In prim® zi diul de dezvoltare al grînelor. nuală de producţie de 13.600

Argumente în sprijinul a- partid. < La gospodăria agricolă co­ In momentul cînd orzul a ajuns tone şi foloseşte ca materie pri­
firmaţiei pot fi date zeci, în- lectivă „Drumul belşugului“ din în stadiul de pîrgă, colectiviştii mă paiele, fapt care permite ca
cepînd cu spusele oricărui A. JURCA ; din Petreşti au început recolta­ în fiecare an să se economiseas­
"v.'V^AAAA/-^ satul Bîrcea Mare, raionul Hu- tul. Participînd în număr mare
la lucru, colectiviştii de aici au că o cantitate de 68.000 m.c.
tGpitor — plin de mulţumi­ recoltat într-o singură zi toate lemn de răşinoase.
cele 5 ha. cultivate cu orz. Pro­
re — şi sfîrşind cu regis­ Putem realiza ducţia medie depăşeşte 1.500 kg. Fabricarea semicelulozei se Comunistul Simion Bocşer este fochist la cazanul nr. 4
trele de evidenţă ale econo­ naintări rapide face după procedee tehnologice de la Termocentrala din Gura barza. Prin buna exploatare a
mistului. Cîteva doar : moderne. cazanului, el contribuie la reducerea consumului specific de
însufleţiţi de Directivele celui manifestă in întreprinderea combustibil.
„La cuptorul nostru s-a de-al IlI-lea Congres al parti- noastră. Pe de altă parte e ne­ Semiceluloză produsă din paie
realizat în luna trecută cel In clişeu : Tov. Bocşer la tabloul de comandă.
mai mare indice mediu de !a hectar. contribuie la îmbogăţirea gamei
utilizare din întreaga istorie rasa
In prezent, membrii gospodă­ de materii prime folosită la fa­
Decenlyl c©nsfrucforiS@r
a exploatării acestei oţelăr,iii: v ăului şi dornici de a extrage cit cesar ca inginerii şi tehnicie­ riei colective din Petreşti lucrea­ bricarea hîrtiilor ăe scris şi de

6,76 tone oţel pe metru pă- * rnai mult minereu de calitate nii să acorde mai mult ajvior ză intens ia prăşitu! porumbu- ‘ tipar, contribuind totodată la

trat vatră şi zi calendaristi- ? superioară, împreună cu echi- echipei noastre, cit şi celorlalte Iui. îmbunătăţirea calităţii acestora.

eă _ spune acelaşi Klusch > pa pe care o conduc am ana- echipe, deoarece numai în acest ¦a? Hunedoarei

Osvald. F la nivelul tehnicii <, lisat posibilităţile existente la fel vom putea îndeplini şi de­ S. M. T. Alba fulia

mondiale“. Şi Klusch zîmbeş- \ locul nostru de muncă şi am păşi sarcinile care ne revin din Puţine locuri In bătrîna ce­ rare a minereurilor de fier, j

te şi începe să facă teoria ajuns la concluzia că putem şi documentele celui ăe-al IlI-lea tate a Corvlnilor pe care să bateria l-a ăe cocs, furnalul )
şarjelor rapide, a descărcă­ noi réalisa înaintări rapide.
Congres al partidului. c a m p a n ia nu le fi bătut, scormonit şi nr. 5, bateria a Ii-a de cocs, <

rii cuptorului în două oale si­ In luna iunie echipa noastră in acest sens ţin să arăt că ţ transformat aceşti oam eni: oţelăria electrică cu 2 cup- <

multan, a întrecerii, pe ca­ a muncit mai bine ca în lunile printre greutăţile frecvente pe « ie v a r ă ţ puţin din ce se vede la Hu- tcare a 20 tone capacitate fie- -j
re. neapărat trebuie s-o cîş- anterioare, fapt pentru care în care le întîmpinăm este lipsa
' nedoara care să nu poarte care. oţelăria Martin nr., 2 cu ^
tigi. loc de 9 m l. cit am avut plani­ de sfredele, fapt pentru care
Mogonea, prim-topitor la ficat, am réalisai o înaintare de uneori pierdem 3-4 ore din Pe întreg cuprinsul raionului crări la un nivel agrotehnic su­ K amprenta miinilor lo r; pe 3 cuptoare a 185 tone capaci- )
ziua de lucru, in aşteptarea as­ Alba se întind nesfîrşite lanuri perior.
cuptorul 3 vorbeşte de cele 16 m.l. Pe noi însă nu ne mul- cuţirii sfredelelor. De asemenea, dc grîu ale gospodăriilor agrico­ C oriunde ai merge, fie sus la tate. laminoarele bluming şi j
38 şarje rapide elaborate de j ţumeşte acest succes. Şi spunem le colective şi întovărăşirilor a- Drumul pînă la obţinerea a-
de multe ori, atit la echipa gricole, care promit o re­ cestor rezultate n-a fost simplu. t cocserie, sau jos pe albia de 650 mm., bateria a IlI-a
la începutul anului, număr ? acest lucru deoarece sîntem ho- noastră, cit şi la alte echipe, nu coltă bogată. Dispunînd de A fost nevoie de o muncă in­
este asigurată energia pneuma­ un parc de maşini şi tractoare tensă din partea organizaţiei de > Cernei, la laminorul de 600 de cocs. secţiile chimice, fur­
care îl situează printre frun- t tărîţi să muncim cu randamen­ bază. Dacă înainte organizaţia
‘ mm., nu se poate să nu gă- nalele şi bateriile carbo-fluid
t u l ; Nojogăn, tot de la cup- > te sporite, să realizăm înaintări
l. seşti ceva ce să nu amintească la Călan.

torul 3 are ceva de spus în < rapide după exemplul brigăzi- tică necesară, fapt pentru ca­ dublat faţă de anul trecut, bine de bază nu muncea destul de (• palpabil faptele lor, munca Multe din acestea — cele

ce priveşte reducerea rebutu- \ lor de mineri fruntaşe din re- re nu putem lucra cu randa- \ reparat şi pus la punct, printr-o organizat, ceea ce făcea ca re­ ( lor. mai mari, cele mai moderne
lul şi oricare din aceştia nu •gîune. Pentru aceasta însă e nc-
uită să amintească, pe larg, •; cesar ca conducerea întreprin- mente sporite. Acest lucru se atentă întreţinere a acestora la zultatele în producţie să nu fie ( Cine sînt aceşti oameni ? din ţară.
bineînţeles, despre felul în ţ derii şi a secţiei Haneş să ia locul de muncă, S.M.T. Alba lu- pe măsura posibilităţilor, acum
care se pot face economii la ţ unele măsuri pentru eliminarea SIMION PF.TRUŞ această lipsă a fost înlăturată. )¦ Răspunsul îl afli acum la Montori, electricieni, şa-
şef de echipă la I. M. „GheorgTie lia a reuşit să efectueze în pri­
^ anumitor lipsuri care se mat măvară un volum sporit de lu Intr-una din adunările orga­ ( noua oţelărie Martin, la ba- motori. întreg colectivul s-a
Doja“-Zlatna, secţia Haneş nizaţiei de bază s-a analizat ac­
crări de calitate superioară. Tot­ tivitatea membrilor de partid şi [ teria a IV-a de cocs, la Că­ ridicat la înălţimea sarcini­
s-a ajuns la concluzia că biroul
odată s-au realizat economii Ia lan. Acolo şi în alte părţi de lor. au fost obţinute viteze

(Continuare tn pag. 3-a) carburanţi, piese de schimb şi pe cuprinsul Hunedoarei ii record de construcţie, preci­

recondiţionări de piese în va­ organizaţiei trebuie să-şi îmbu­ > afli pe ei, pe constructori. A- zie uimitoare în funcţionarea

loare de peste 15.000 lei. Pentru nătăţească stilul de muncă. Ast­ parţin I.C.S.H.-ului (nume agregatelor şi cîte altele. Nu­

Muncitori fruntaşi în producţie rezultatele bune dobîndite în fel, biroul organizaţiei a trecut prescurtat al întreprinderii mele unora cum ar fi Petru
•campania de primăvară, S.M.T. la repartizarea de sarcini con­
Alba lulia a primit drapelul de crete fiecărui membru de partid. de construcţii siderurgice I-Iu-, Bocan. Grigore Dealc, Auri­

nedoara) unitate înfiinţată în ca Năzdrăvan, Cornel Cova-

Desîăşurînd larg întrece! ea socialistă în cinstea Congi esului partidului, colectivul fa­ staţiune fruntaşă pe -regiune. Ca o primă măsura luată a fost urmă cu 10 ani, rod al po­ liov. Ioan Truţescu, Emeric
bricii de aglomerare a minereurilor de la Combinatul siderurgic din Hunedoara a încheiat pri­ Important e faptul că pentru că membrii de partid au primit
mul semestru aî anului cu un plus de producţie de peste 24.000 tone minereu aglomerat. liticii partidului de industria­ Kotty, ştefan Răăvan, Mircea
lată ciţiva dintre fruntaşii fab ricii: munca sa, colectivul S.M.T. Al­ în grija lor un număr de meca­
nizatori nemembri de partid de lizare socialistă a ţării. Ramba (sînt prea puţine co­
ba lulia a primit mulţumi­ care să se ocupe în permanenţă.
rile colectiviştilor şi întova- Au început la 6 iulie 1950 loanele ziarului pentru a-i

răşiţilor. Acest lucru a ieşit lim­ Astfel, tovarăşului Kovacs La- furnalul 6, ăe 450 m.c., pe putea cuprinde pe toţi) sînt

pede în evidenţă cu prilejul des- dislau, din brigada a Ilî-a, i-a atunci miracol al tehnicii, şi mai mult ăecit cunoscute şi

iăşurării lucrărilor Sfatului fost încredinţată sarcina să se continuă azi cu cel mai ma­ cinstite nu numai în Hune­

S.M.T., cînd un număr mare de ocupe de tractoristul Mircea Pe­ re. modern (dar cîte adjecti­ doara, ci in întreaga ţară.

colectivişti şi întovărăşiţi şi-au tru, c'are nu era destul de dis­ ve nu pot fi date ?) cuptor 'Mobilizaţi de partid, avînd
exprimat mulţumirea pentru a- ciplinat în muncă şi nu-şi înde­
jutorul acordat de S.M.T., pen­ plinea planul. Astăzi tov. Mir­ Martin din ţară, cuptorul ăe In frunte pe comunişti, a-

tru calitatea superioară a lucră­ cea Petru se numără printre 400 t. pe şarjă capacitate, cu ceşti oameni, constructori a

rilor efectuate de mecanizatori. fruntaşii staţiunii şi a devenit noua secţie de furnale. aproape tot ce se vede la Hu­

— De la o campanie candidat de partid. Zece ani, un deceniul Ani nedoara, au arătat ce poate

agricolă ia alta — a spus Tov. Bucur Prip, membru de dc muncă înfrigurată. de face omul cînd are conştiin­

tovarăşul Romuius Bîrsan, partid, a primit sarcina de a se izblnzi răsunătoare, de sa­ ţa dreptului lui de a munci

preşedintele întovărăşirii agri­ ocupa de tractoristul Ştefan To- tisfacţii deosebite. Pe sal­ şi a crea pentru el.

cole „7 Noiembrie" din co­ ma, care mai tîrziu, devenind ba perlelor siderurgiei noas­ Acum, la a 10-a aniversa­
muna Vinţul de Jos — ajutorisî fruntaş în muncă, a cerut să fie
dat de S.M.T. întovărăşirii noa­ primit candidat de partid. Ase­ tre au apărut cu fiecare din re a întreprinderii, ea, mai

stre este tot mai mare, satisfă- menea sarcină a avut şi tehni­ ei nestemate noi, care au ri­ bine spus colectivul ei, pri­
cînd toate cerinţele. Pentru a- dicat acest centru muncito­ veşte cu încredere viitorul, se
cest lucru aducem mulţumiri cianul Nicolae Teodorescu, care resc la rangul de cetate a o-
s-a ocupat îndeaproape de meca- străduieşte să facă faţă cu
tractoriştilor Gh. Tomotaş, Vio- cinste sarcinilor pe care i
rel Miclăuş şi celorlalţi mecani­ FL. DRAGAN
- ţelului şi fontei. Intîi fum a- le-a trasat vel ’ăe-al IlI-lea

GRIGORE VAS!LE GHEORGHE BUGNARU TEODOR BAICAN zatori, care au executat pe o- r Iul 6, apoi fabrica de aglome- Congres al partidului.
lăcătuş mecanic ia exhaustoare lăcătuş goarele întovărăşirii noastre lu-
(Continuare in pag. 2-a).