Page 23 - 1960-07

Nr. 1721
TRIBUNA AGITATORULUI
Fiecare colectivist “ participant activ
in marea bătălie a strîngerii recoltei
Preocuparea de frunte a or­
ganizaţiei de bază, a tuturor
comuniştilor din G.A.C. Simeria
Veche este în prezent strînge-
rea la timp şi fără pierderi a
recoltei. Ţinînd seamă de faptul
că un rol important iii mobili­
zarea tuturor forţelor la exe­
cutarea lucrărilor de seceriş,
treieriş, transport şi depozitat îl
are munca politică de masă, bi­
roul organizaţiei de baza s-a în­
grijit de buna ei organizare.
Scopul principal al muncii poli­
tice este ca fiecare colectivist
să fie un participant activ în
marea bătălie a stringerii re­
coltei.
In acest scop s-a făcut de cu-
rînd un instructaj în cadrul că­
ruia s-a citit capitolul „Agri­
cultura“ din raportul C.C. al
P.M.R. prezentat de tovarăşul
Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul
al III-lea al partidului, iar apoi
tov. Ioan Iordate, preşedintele
gospodăriei colective, a prezen­
tat un referat privind s'arcinlle
care stau în etapa actuală în
faţa colectiviştilor din Simeria
Veche. Biroul organizaţiei de
bază a luat măsuri, de comun a-
cord cu consiliul de conducere
al gospodăriei, şi a repartizat
să lucreze în fiecare echipă 2-3
agitatori. Ca agitatori au fost
confirmaţi şi muncesc şefii de
echipă, brigadierul şi ajutorul
de brigadier, membrii consiliu­
lui de conducere.
In cadrul echipelor în bare
muncesc, agitatorii organizează
convorbiri pe teme privind im­
portanţa executării la timp a
lucrărilor de recoltare şi treie­
riş şi paralel cu aceasta a tu­
turor lucrărilor de întreţinerea
culturilor, de cosit şi strîns tri­
foiul, lucerna şi fîneaţa’ natura­
la. Agitatori ca Ioan Lazăr, Ghe-
orghe Dănescu, Ioan 'Munteanu
Barbu, Ioan Iordate şi alţii des­
făşoară zi de zi o muncă poli­
tică susţinută în rîndul colec­
tiviştilor, li mobilizează şi îi în­
IN R I T M DE M E L C
Istoria construcţiei halei de
prelucrare a marmurei din Si­
meria, a întreprinderii Bampotoc
este destul de lungă. Ea a în­
ceput cu 5 ani în urmă. După
ce s-au executat parte din lu­
crări, respectiv zidăria şi acope­
rişul halei, construcţia a fost a-
bandonată. Intre timp însă aici
au sosit utilaje moderne, în va­
loare de cîteva milioane. Ce-i
drept, parte din ele au fost adă­
postite, altele însă stau sub ce­
ru! liber, pradă ruginei. Şi cînd
te gîndeşti că acestea costă
bani...
cooD ooocoo ooaotxxxx)O oooç^30ocoooccoocc<x3ooixxi3oo© o
doara s-au obţinut' în ultim a
vreme, şi în mod deosebit în cin ­
stea Congresului partidului no­
stru, succese deosebite. Intr-o
lună şi jum ătate constructorii
de pe şantierele de la Hunedoa­
ra, m obilizaţi de către organi­
zaţia de partid, au putut construi
şi da în folosinţă peste 200
de apartam ente, obţinîndu-se un
ritm de construcţie nernaiîntîlnit.
La blocurile 108, 102, 109 etc.
lucrările au fost executate cu
mult înainte de vrem e. Pentru
acest mare succes constructorii
de locuinţe m uncitoreşti din Hu­
nedoara m erită felicitări. A cres­
cut preocuparea şi s-au obţinut
unele realizări şi în privinţa ca ­
lităţii lucrărilor şi reducerea pre­
ţului de cost.
Documentele Congresului al
III-lea al P.A4.R. pun în faţa
constructorilor sarcini şi mai
m ari. „U na din problem ele cele
m ai im portante ne care le avfcm
de rezolvat.— se arată în raportul
C.C. al P.M .R. prezentat de tov.
Gh. G heorghiu-Dei la Congres
— esle problema locuinţelor la
oraşe“.
C on stru cto rilo r li se cere să larizarea fruntaşilor în produc­
construiască cît mai mult, mai
repede, mai bine şi mai ieftin.
La Hunedoara, aşa cum s-a do­
vedit sînt m ari posibilităţi în
această privinţă. Aici trebuie
Diate noi m ăsuri de valorificare
a rezervelor interne. Se poate
grăbi ritmul construcţiilor, se
ooate îm bunătăţi calitatea. E xis­
tă încă m ari rezerve în vederea
reducerii pe mai departe a pre­
ţului de cost.
Pentru aceasta este necesar
să se dovedească mai m ultă grijă
faţă de păstrarea m aterialelor,
de folosirea lor în modul cel mai
raţional. In unele puncte ale şan ­
sufleţesc în muncă. Activitatea
agitatorilor a dus la antrenarea
tuturor colectiviştilor de a par­
ticipa cu regularitate la muncă
şi a executa lucrări de calitate.
O metodă folosită de organi­
zaţia de bază şi care a dat re­
zultate bune este aceea de a a-
naliza în fiecare sîmbătă, îm­
preună cu consiliul de conduce­
re şi cu membrii de partid agi­
tatori care răspund de îndepli­
nirea planului în cadrul echi­
pelor, cum s-a desfăşurat mun­
ca, greutăţile întâmpinate. Pe
baza analizei făcute se iau mă­
suri de înlăturare a lipsurilor,
se stabilesc lucrările ce se vor
executa în săptămîna ce urmea­
ză şi se dau indicaţii cu privire
la modul de desfăşurare a mun­
cii politice'.
Trebuie evidenţiat faptul că
de 4 ori pe săptămîna secreta­
rul organizaţiei de bază face in­
formări în faţa colectiviştilor
privind lucrările din campania'
de vară, articolele de îndrumare
apărute în presă centrală şi lo­
cală. De asemenea, odată pe
săptămînă se' face la locul de
muncă inîormare politică asu­
pra celor mai importante eve­
nimente care au avut loc pe
plan intern şl internaţional.
De citva timp la G.A.C. Sime­
ria Veche se obişnuieşte a se
organiza periodic consfătuiri de
producţie, în cadrul cărora pre­
şedintele gospodăriei prezintă o
informare asupra stadiului lu­
crărilor din campanie, scoate la
iveală lipsurile constatate şi
arată măsurile ce se iau şi cum
trebuie să muncească fiecare
colectivist. In cadrul acestor
consfătuiri agitatorii şi ceilalţi
colectivişti iau cuvîntul, criti­
că lipsurile şi fac propuneri
pentru îmbunătăţirea muncii.
Drept urmare a muncii poli­
tice desfăşurate, colectiviştii din
Simeria Veche şi-au mobilizat
toate forţele pentru executarea
De cîtva timp însă, lucrările
au început din nou. Lucrările
sînt executate de şantierul nr. 1
a! T.R.C.H. Era de aşteptat ca
după aproape 5 ani de la înce­
perea lucrării, acum ritmul de
lucru pe şantierul halei de pre­
lucrare a marmurei să fie in­
tens. Practic însă lucrurile nu
stau tocmai aşa. Pe şantier au
fost aduse un număr mic de for­
ţe de muncă. Din această cauză
în luna iunie nu s-a realizat sar­
cina de plan stabilită. Situaţia
nu pare să fie mai bună nici
acum. Ritmul este acelaşi. La
tierului se mai găsesc cărăm izi
sparte, nefolosite. De asem enea,
piortarul nu este consum at în
întregim e, se mai pierde pe sche­
le, pe lăzi. Deşi indicii de folo­
sire unor .utilaie sînt în con­
tinuă creştere în această privinţă
mai sînt încă rezerve. Tehnica
nouă trebuie mai m ult aplicată,
fn acest scop organizaţia de par­
tid trebuie să folosească cu mai
multă pricepere dreptul de con­
trol asupra conducerii adm inis­
trative. A gitatorii ar trebui mai
mult ajutaţi să-şi îm bogăţească
cunoştinţele pentru a satisface şi
mai m ult cerinţele tot mai. mari
ale constructorilor. Agitatorii
să fie învăţaţi să răspundă, la
cele mai arzătoare probleme, să
lege strîns conţinutul fiecărei
convorbiri de realizarea şi depă­
şirea sarcinilor planului de pro­
ducţie. Ei trebuie de asem enea
să dovedească mai multă exi­
gentă faţă de lipsurile ce încă
mai există. Lupta ce se desfă­
şoară pentru îndeplinirea sarci­
nilor în viitor^ necesită o conti­
nuă îm bunătăţire a conducerii
întrecerii socialiste. In acest scop
trebuie mult îm bunătăţită publi­
citatea în jurul întrecerii, popu­
ţie, a m etodelor în ain tate de
muncă.
O rganizaţia de partid îndru­
m ată şi sprijinită mai m ult de
către com itetul de partid al în ­
treprinderii de construcţii side­
rurgice din H unedoara trebuie
să antreneze m asele largi de
muncitori la descoperirea şi va­
lorificarea unor noi rezerve, la
îm bunătăţirea întregii activităţi
a- co n stru cto rilo r, la trad u cerea
în v iaţă a m ăreţelor sarcin i ce
izvorăsc din docum entele C on­
gresului al III-lea al partidului.
C. GHîiORGHE
>hm— BBaBmaa»3B3BsaçaaBaatajaaaiaaga
In condiţiuni agrotehnice supe­
rioare şi la timpul optim a tu­
turor lucrărilor agricole din a-
ceastă campanie. Aceasta expli­
că dece nu au rămas în urmă
cu nici un fel de lucrări'. Ba,
mai mult au fost primii din ra­
ionul Hunedoara şi chiar pe
regiune care au recoltat orzul
de pe întreaga suprafaţă de 10
hectare. De asemenea, ei sînt
pregătiţi să înceapă imediat ce
va da în pîrgă lucrările de re­
coltare la grîu.
Pentru popularizarea şi stimu­
larea fruntaşilor organizaţia de
bază împerună cu consiliul de
conducere a luat măsuri pen­
tru confecţionarea unui panou
de onoare. Succesele obţinute de
colectivişti sînt popularizate la
staţia de radioficare şi în presă.
Brigada artistică de agitaţie a
pregătit un program adecvat pe
care îl va prezenta în faţa co­
lectiviştilor în această campa­
nie. De asemenea se vor organi­
za „seri de calcul“ în care se
vor arăta în mod plastic colec­
tiviştilor necesitatea creşterii
productivităţii muncii şi a valo­
rii zilei-muncă, avantajele creş­
terii animalelor, contractări­
lor de cereale etc. Toate a-
cestea au drept scop ridicarea
nivelului de cunoştinţe al colec­
tiviştilor şi mobilizarea lor tot
mai activă în lupta pentru în­
tărirea şi consolidarea gospo­
dăriei agricole colective.
In gospodăria colectivă 'din
Simeria Veche, ca urmare a
muncii politice desfăşurate, ac­
tivitatea a fost în aşa fel orga­
nizată încît fiecare zi bună de
lucru să fie folosită pe deplin,
ca toate maşinile şi forţele să
fie concentrate pentru ca re­
colta să se strlngă Ia timp şi
fără pierderi. Succesele dobîn-
dite pînă acum dovedesc că ac­
tivitatea politică a organizaţiei
de partid este eficace, dă roade,
N. ZAMFIR
toate acestea trebuie adăugat un
alt lucru. Şantierul este lipsit
de o conducere şi îndrumare teh­
nică. Pentru conducerea şantie­
rului este nevoie de lin inginer p O ştie maistrul de la cubilouri, care chipa condusă de comunistul Lu­
sau tehnician bine pregătit’ ori ^ are graficul de repartizare a şar- dovic Cojan, de la postamente băi, j
acesta lipseşte. Conducerea şan­
tierului nr. 1 Deva, aşa după
cum spun. muncitorii de pe. şan­
tier, nu a venit aici aproape de­
loc, decît la începerea lucrărilor.
Deşi întreprinderea Bampotoc
a fixat un grafic de dare în fo­ L numărate ori, se întimplă ca in tarul organizaţiei de partid — a
losinţă parţială pe obiective în ^ timpul turnării să auzim asemenea redus rebutul la zero.
care se prevede ca două gatere [ pocnituri ca de tun, care te fac să
să fie puse în funcţiune în luna
august, conducerea şantierului
nr. 1 Deva a refuzat să semne­ j- cu viaţa din turnătorie: şi mai a-
ze acest grafic declinîndu-şi ast­ L Ies la sortimentul de radiatoare, un-
fel orice răspundere. In aseme­ (. •de in timpul turnării se dezvoltă
nea situaţie este clar de ce mun­
ca pe şantier nu se desfăşoară
la nivelul cerinţelor.
Mergînd în ritmul actual de
lucru consideră oare şantierul
nr. 1 Deva şi conducerea între­
prinderii Bampotoc că vor putea
traduce în viaţă sarcina trasată
dc Congresul al III-lea al P.M.R.
de a scurta termenul de dare în
funcţiune a obiectivelor indus­
triale? Desigur că nu. Este timpul
ca cele două unităţi să ia cît
mai urgent toate măsurile ne­
cesare pentru a asigura un ase­
menea ritm de lucru care să con­
ducă la darea în folosinţă a ba­
lei într-un termen cît mai scurt.
Aceasta cu atît mai mult cu cît
prin darea în folosinţă a halei
calitatea marmurei prelucrate se
va îmbunătăţi, iar preţul de cost
se va reduce substanţial prin
scurtarea transportului pietrei ce
se face în prezent de la cariera
situată în satul Bampotoc la
Deva, transport ce se face cu
autocamionul.
CART7E APĂRUTE
M . P R E D A : Intîlnire din pă-
mînturi.
4 0 0 pag. — 10,50 lei.
Ed. tineretului.
* * * Te slăvim, ţară nouă.
408 pag. — 10,40 tei.
E.S.P.L.A .
G. B O G Z A : Scrieri în proză —
voi. 5.
524 pag. — 8,35 lei.
E.S.P.L.A .
* * * Cîntare partidului —
versuri.
410 pag. — 16 lei (carto ­
n a t).
E.S.P.L.A .
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
S-a încheiat turneul
Uzina „Vicioria"- colectivului Teatrului
Călan va cunoaşte
o mare dezvoltare „V a h fsw g ov" din M oscova
in următorii 6 ani. în ţa ra noastră
-S5Ö3S- Astfel„ numai pro­
ducţia de semicocs Colectivul Teatrului Academ ic
Putem realiza va creşte ia peste de S ta t „E. V ahtangov“ din
înaintări rapide 230.000 tone pe an M oscova care a întreprins un
prin construirea stră lu cii turneu în ţara n o astră,
(Urmare din pag, Fa) Sfaturile populare din regiu­ bateriei de seini- a părăsit miercuri dim ineaţa C a­
cocs carbofluid nr. 1. pitala. '
nea noastră, în întrecere patrio­
Fotografia noa­ îm preună cu artiştii teatrului
datoreşte atît proastei întreţi­ tică pentru realizarea sarcinilbr stră ne prezintă „V ahtangov“ s-a înapoiat în
bateriile de semi- Uniunea Sovietică şi dram atur­
neri a reţelei de aer compri­ de plan în toate domeniile de Cocs carbofluid nr. gul N. Arbuzov.
mat, cit şi datorită faptului că activitate obţin pe zi ce trece 2 şi 3 de la Semi-
conducta pentru aer comprimat cocseria din Călan, La plecare, pe aeroportul B ă-
nu este adusă pînă la apropie­ noi succese. Bune rezultate în in timpul produc­ neasa, solii artei sovietice au
rea locului de muncă, folosin- întrecere au obţinut şi sfaturile ţiei. fost conduşi de Constanţa Cră­
populare din raionul Haţeg. ciun, a d ju n c t al m inistru lu i Tn-
Prin contribuţia văţăm întului ş! Culturii, acad.
du-se 3-4 bucăţi furtune cupla­ C o n stru cţ¦ii M ihai Beniuc, prim -secretar al
te, lucru care provoacă pierde­ noi în co le c tiv e voluntară Uniunii Scriitorilor, I. M oraru,
re de presiune. Dacă în cursul secretar al Consiliului General
Un mare număr de cetăţeni A .R.L.U .S., de reprezentanţi ai
lunii iunie nil ar fi existat a- Mobilizaţi de deputaţi, sub din satele raionului au participat M inisterului Afacerilor Externe,
ceste neajunsuri atunci în mod prin muncă voluntară şi contri­ Sfatului popular al C apitalei, ai
sigur, în loc de 16 m.l. puteam conducerea organizaţiilor de par­ buţie bănească la acţiunea de re­ Oficiului de spectacole şi turnee
realiza cel puţin 20 m.l. înain­ tid. colectiviştii din raionul Ha­ paraţie a şcolilor şi începerea artistice, de numeroşi oameni de
tare. unor noi construcţii de cămine artă şi cultură.
ţeg au înregistrat o serie de culturale.
Echipa noastră este hotărită succese frumoase. La începutul Au fost de faţă reprezentanţi
ca pe viitor să realizeze cel anului colectiviştii s-au anga­ Sub conducerea comitetelor co­ ai am basadei Uniunii Sovietice
munale de partid, sfaturile popu­ la Bucureşti.
jat să construiască 16 grajduri lare comunale, prin deputaţii din
pentru vite, remize, saivane etc. circumscripţiile electorale, au —o—
mobilizat sute de cetăţeni la re­
puţin 10 m.l. peste sarcina de Muncind cu deosebită însufleţire pararea şcolilor. Succese impor­ Mai multe mărfuri
tante au obţinut sfaturile popu­
plan. In acest scop noi ne vom s-a reuşit ca pînă acum să fie lare din Berthelot şl Lunca Cer­ transportate
organiza mai bine munca, în date în folosinţă 5 grajduri iar nii unde au fost reparate şcoli,
aşa fel încît să putem folosi din alte şase grajduri să fie în con­ fn satul Ponor a fost terminată însufleţiţi de măreţele sar­
plin cele 480 minute de lucru. strucţie, într-o stare avansată. construcţia unei noi şcoli. cini trasate de Directivele Con­
gresului partidului, muncitorii
In încheiere vreau să arăt La încă 5 grajduri s-a turnat In comunele Pui, Demsuş, Ră- şi tehnicienii de la depoul G.F.R.
că asemenea realizări pot fi ob­ chitova şi altele s-a început con­ Teiuş au reuşit să realizeze pla­
fundaţia. Au fost constuife graj- struirea unor cămine culturale, nul de transport a mărfurilor
Numai la acţiunea de construire pe primul semestru al anului
ţinute de majoritatea echipelor 'duri noi în comunele Berthelot, şi reparare a căminelor culturale în proporţie de 117,07 la sută.
au oarticipat un număr de 876
din secţia noastră. Pentru a- Rîu de Mori şl altele. cetăţeni care au prestat peste In această perioadă, colecti­
7.000 ore muncă voluntară. vul depoului a realizat econo­
ceasta însă ar fi de dorit ca Tot în această perioadă s-au mii peste plan în valoare de
S n tre fas n d r u m u r i le 582.000 lei, cu 247.000 lei mai
conducerile întreprinderii şi a mai construit în gospodăriile a- mult decît angajamentul pe
Printre obiectivele întrecerii întregul an. Aceste economii au
secţiei să treacă la întocmirea gricole colective din raion 9 dintre sfaturile populare se află fost obţinute prin reducerea
şi întreţinerea şi curăţirea dru­ consumului specific la combus­
unui plan de măsuri tehnico- remize, două saivane, două pă- murilor, construcţia şi repararea tibil cu 3,61 ia sută, economi­
organizatorice în vederea rem e­ de poduri şi podeţe, amenajarea sirea de materiale, printr-o mai
dierii lipsurilor semnalate. tule, două magazii. 20 silozuri, de zone verzi şi plantarea de bună întreţinere a locomotive­
două maternităţi etc. pomi etc. lor şi înlăturarea operativă a
defecţiunilor.
; <0; Şi în această direcţie ău fost
obţinute unele realizări demne Cele mai frumoase rezulta­
Printre turnătorii uzinei de remarcat. Numai la întreţine­ te au fost obţinute de brigăzile
rea drumurilor au participat un conduse de mecanicii Eugen
„Victoria“ Călan număr de 1.400 cetăţeni care au Man si Ion Păcurar.
prestat aproape 8.000 ore de
muncă voluntară. S-au eviden­ 8 IU LIE 1960
ţiat în mod deosebit cetăţenii
din comunele Clopotiva, Toteşti DEVA: Lumină în întuneric;
şi altele. Prima melodie ; ALBA IULIA :
Valurile Dunării; Soarta unul
m pm m m ui om ; BRAD : Vremea ghioceilor;
HAŢEG: Ultima -primăvară;
S3 HUNEDOARA: Puăriera vorbi­
toare; ILIA: 'Mama vitregă;
8 IU LIE 1960 ORĂŞTIE: Ultima noapte pe
PROGRAM UL 1 : 6,30 Muzică uşoa­ Titanic; Tliereze Raquin; PE­
ră ; 7,15 „Dialogul instrumentelor“ ; TROŞANI : De sîmbătă pînă
program de muzică uşoară > 8,30 Mu­ luni; Furtuna ; SEBEŞ : Despre
zică populară rom înească; 9,30 „Prie­ prietenul meu ; SIMERIA : Bă­
tena noastră cartea “ : „Aventurile lui ieţii noştri; LONEA : Dimineaţa
H abarn am şi ale prietenilor s ă i“ de mohorîtă; TEIUŞ : Inimă de
M. N o so v; 9,50 „Cavaleria rusticană“ m am ă; ZLATNA: Pe ţărmuri
de M a s c a g n i; 11,03 Din m uzica po­ îndepărtate; APOLDUL DE
’,r ‘n r ' r i» băi. Cu toţii au pornit lupta ) poarelor sovietice; 12,10 Concertul nr. SU S: Viaţa e în mîinile tale.
pentru intiietate. La capătul intre- 1 15 în Si bemol m ajor pentru pian şi
bia au trecut 10-15 minute şi orchestră de M o z a r t; 13,35 C oncert de m g L tw H E m m m jo d G
in hala mare a turnătoriei a prînz; 15,10 Fragm ente din Suita a
lll-a de Ion D u m itrescu; 15,50 Ce e PENTRU 24 ORE
apărui din nou o lumină roşie. Pri­ cerii, rezultatele au desemnat drept nou în lib ră rii; 16,15 Vorbeşte M os­ Vreme schimbătoare cu cerul varia­
virile' celor prezenţi se îndreaptă ciştigăloare echipa comunistului Iu­ cova !: 17,30 Din legendele popoar.elor; bil, tem porar acoperit. Ploi locale sub
l spre sectoral cubilouri. O nouă şar- lian Sirbu. 19,05 Actualitatea din ţările socialiste ; formă de averse. Temperatura staţiona­
t. fă. La care sortiment se va turna? 20,20 Noapte bună, co p ii: „Cînd slă- ră ; ziua între 24 şi 29 grade iar noap­
Nu s-a lăsat mai prejos nici e- pînul nu-i a c a s ă “ de Em il ‘G îrle a n u ; tea între 10 şl 15 grade. Vînt potrivit
21,00 „Pe strune de ghitară“ — mu­ cu intensificări din sectorul nord şl
zică uşoară rom înească ; 21,15 Jurnalul nord-vest.
sate lo r; 23,10 „Lucrări muzicale in­
spirate din capodoperele literaturii u- PENTRU URMĂTOARELE
nivcrsalc“. 3 ZILE
[ jelor. Şi apoi, deodată, un tunet care şi-a respectat angajamentul de I PROG RAM UL I I : 14,07 Poemul sim­
fonic „Cornul“ de V ictor G h eorgh iu; Vreme schim bătoare, favorabilă ploi­
C puternic. a da peste plan, iii luna iunie, un f 15,40 „Construind socialismul, întărim lor locale.
pacea", emisiune de cîn te ce ; 16,50
L — Nu s-a intimplat nimic grav postament in plus. Curs de limba rusă ; 17,30 Sfatul me­ BĂILE TERMALE
dicului : Tratam entul haineai al reu- VÂŢA DE J O S
[ — ne linişteşte tinărul inginer — Această echipă, trebuie să a- -j ţm atism u lui; 18,05 „Săptăm îna mu­
zicii m ongole“. In program : cîntece ; Raionul Brad
(. Schönberger Francisc. Zilnic, de ne-.:.- daug — spune Riss Moise, secre- ) 19,30 Teatru la microfon : „Botezul Regiunea Hunedoara
focului“ de Kondrat K rap iv a; 21,45
Album a rtistic; 22,00 Concert de mu­ anunţă că de la data de
zică populară rom înească ; 22,38 „Cvar­ 1 iulie a. c., funcţionează
tete de Haydn“. Cvartetul opus 76 nr. cu băi la vane şi bazine
4 în Si bemol m a jo r ; 23,15 C oncert închise, ştrand şi heliotera-
Cu mult elan au muncit şi echi­ serenadă. pie, asignrînd cazare şi
masă hi preturi convena­
( L tresari, oricit ai fi de familiarizat pele de tineret. Aşa, de exemplu, bile. Vizitatorii urmează să
prezinte dovezi de salari­
-echipa condusă de utemislul Ion i zare.
Ilondea a depăşit planul de produc- ţ)
ţie cu 20 la sută şi a redus pro- 1
foarte multe gaze. centul de rebut sub admis. ^
Rezistenţă la presiunea aburilor, In cadrul echipelor cu rezultate ^
aspect plăcut şi siguranţă în func­
ţionare, sînt principalele cerinţe ale mai modeste se manifestă in aceste ]
radiatoarelor. Tocmai de aceea,
creatorii acestor instalaţii, munci­ zile oarecare nelinişte. Sini dornice ^
torii uzinei „Victoria" din Călan,
se simt alături de toţi acei care să devină şi ele fruntaşe. Şi vor )
reuşi. Un element important pentru )
reuşită este ridicarea calificării. Cu )
multă bucurie au primit cu toţii -j
primesc căldura de la radiatoare, vestea că pe la mijlocul lunii iulie j
şi îndeosebi turnătorii, deoarece de se va deschide un curs de minim )
calitatea muncii lor depinde direct
comportarea in viaţă a pieselor din tehnic în secţia turnătorie. Acesta f
fontă. Iată de ce calitatea, lupta
pentru continua reducere a rebu­ le va crea posibilitatea ridicării ni- ^
tului sub procentul admis, stă aici
in centrul atenţiei colectivului. velului tehnic. Prin aceasta colec- j
tivul va învăţa cum să lucreze mai )
bine. T
Sarcinile puse in faţa oamenilor
muncii de cel de-al III-lea Congres ")
D acă am cerceta însemnările şe­ al partidului şt recenta hotărire a 1
filor de schimb formatori am
putea observa la rubrica rebut, Comitetului Central al P.M.R. şi a ^
pentru prima dată, că a trecut o
lună fără ca el să depăşească nor­ Consiliului de Miniştri ai R.P. Ro-
ma admisă.
mine cu privire la ridicarea nive- j
— Reducerea cu numai 1,3 la lului tehnic al producţiei, insufle- j
sută a rebutului sub procentul ad­
mis pe întregul sortiment de ra­ ţeste munca acestor oameni, care 1
diatoare — ne spune inginerul Du­
sini hotăriţi să contribuie la dez- ^
voltarea economici naţionale şi eres- -j
ferea nivelului de trai al oamenilor -j - “ (».’i»—r~r
muncii din ţara noastră. j
mitru Abrudan, şeful secţiei, ne-a I. BRETTFELD 1
adus o economie in luna iunie de v 1nor?úifaw«iL11L;
peste 10.000 lei. L Gu ocazia sezonului de vară,
Niciodată n-a fost atît de mare [ O .G .L. P R O D U S E IN D U S T R IA LE
dorinţa acestui colectiv de a se ' INTERRAIONALA DEVA
autodepăşi ca in zilele Congresu- ( anunţă că în m agazinul de biju­
lui. Zi de zi, săpătmină de săptă- l terii din D eva, str. dr. Petru G ro-
mină, planul a fost îndeplinit4 şi za, t4 (vizavi de cinem atograful
depăşit. „Filimon Sîrbu“ ), a deschis UN RA­
ION GU ARTICO LE PEN TRU
n linia iunie, s-a desfăşurat cu 1 1 PLA JA ) unde se găseşte un bogat
o tot mai mare însufleţire în- t sortim ent d e :
trecerea între cele mai puternice ^ ® costum e de baie ;
echipe de formatori din cadrul sec- ( « pantofi de baie ;
ţiei. Aşa s-a născut întrecerea în- j- ® pălării şi poşete pai ;
tre cele cinci echipe de la vane- ) ® slipuri ;
® caschete de baie etc.
v—7V-/wJ l-~‘»—/u~J i— ! i— I »— I i_V<—~J v-J i I fCCTasm.rur.Ti