Page 24 - 1960-07
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1721
Vizite lui N. S. Hruşciov şlirci. lU&inxele şlini •ixUliriels şiiri •.ulilrrtete ştiri •
în Austria
VTENA. Trimisul special al ocupaţiei naziste pe şantierul hi- s-au apropiat locuitori ai a-
Agerpres, Horia Liman, tran drocentralei. In momentul de fa cestui orăşel. De la fereastra
smite : După ce au petrecut ţă Ia Kaprun este pe cale de a vagonului el a vorbit cu ei ca
noaptea de luni spre marţi la fi terminată construcţia unui nişte buni cunoscuţi. La pleca de R. D. 6 . fărilo r
castelul Fuschl, în apropiere de monument ridicat în memoria re, în semn de rămas bun N. S. Nota Apelul a d re sa i de
Salzburg, N. S. Hruşciov şi per celor care şi-au pierdut viaţa lu- Hruşciov a spus : Oameni buni
soanele care îl însoţesc au con crînd la această hidrocentrală în sînt în ţara dv. Şi ţara este din regswnea N ării Baltice F e riia i AMbas p>®p®rsil»!
tinuat în dimineaţa de 5 iulie timpul ocupaţiei naziste. minunată. Să trăim în prie
călătoria în Austria. tenie. BERLIN 6 (Agerpres). — Guvernul federal încearcă să a lg e rla m
La sosirea la Kaprun, oaspe Guvernul R.D. Germane a adre creeze baze maritime militare
Peste tot în drumul spre Ka- ţii sovietici au fost Întîmpinaţi La Villach, populaţia oraşului sat o notă guvernului U.R.S.S. într-o serie de ţări din regiunea TUNIS 6 (Agerpres). — In este interpretată de guvernul
prun, care a constituit obiecti de ministrul Transporturilor şi a făcut lui N. S. Hruşciov opri şi celorlalte ţâri din regiunea Mării Baltice. tr-un apel adresat la 5 iulie po francez ca un semn de slăbiciu
vul acestei a şasea zi a vizitei centralelor electrice al Austriei, miré caldă. Mării Baltice, în care este de porului algerian, şeful guvernu ne. „In momentul în care în
în Austria a conducătorului gu K. Waldbrunner, care a oferit mascat caracterul primejdios al Guvernul R.D. Germane pro lui provizoriu al Republicii Al treaga Africă se eliberează, cînd
vernului U.R.S.S., N. S. Hruş apoi un dejun în cinstea lui N. S. Şeful guvernului sovietic a pregătirilor militare ale Germa pune Uniunii Sovietice şi celor geria, Ferhat Abbas, a expus po forţele libertăţii se întăresc in
ciov a fost primit cu o deosebi Hruşciov şi a persoanelor care fost salutat de o delegaţie a lalte ţări din regiunea Mării ziţia guvernului în legătură cu lumea întreagă, cînd colonia
tă cordialitate de populaţie, in îl însoţesc. minerilor. Reprezentantul dele niei occidentale în regiunea Mă Baltice să încheie tratate bila recentele tratative preliminare lismul este nevoit să capituleze
toate localităţile, în toate sate gaţiei a spus că minerii văd în terale şi multilaterale de priete franco-algeriene de la Melun. pretutindeni, nu poate fi în-
le de-a lungul şoselei care ser. In cursul după-amiezii oaspe primul rînd în N. S. Hruşciov rii Baltice. nie şi colaborare sau de nea frîntă dorinţa de libertate a
puieşte prin munţii Alpi, sute ţii au vizitat hidrocentrala. pe un coleg al lor, pe un fost gresiune pentru a întări pacea In apel se arată că guvernul poporului nostru“, se arată în
de ţărani, muncitori, meşte miner. Ei i-au mulţumit pen In notă se spune printre al în regiunea Mării Baltice şi provizoriu, luînd hotărîrea să apel.
şugari, turişti, ies în întîmpina- Continuindu-şi călătoria, pre tru tot ce a făcut pentru pace. pentru a transforma această ma trimită un reprezentant în Fran
rea oaspetelui, agitînd buchete şedintele Consiliului de Miniştri Minerii l-au rugat pe N. S. tele că în anu! 1959 forţele ma re într-o mare a păcii.
de flori, steguleţe. Străzile sînt al Uniunii Sovietice şi persoa Hruşciov să viziteze întreprin
nele care îl însoţesc au vizitat derea lor — minele de plumb. ritime militare vest-germane dis
în după-amiaza de marţi alte
puneau de 17 escadre. In jurul
anului 1963 se prevede ca nu
mărul escadrelor să fie de 22.
pavoazate cu drapele, cu ghir regiuni turistice ale Austriei, Intre N. S. Hruşciov şi mi John Bernal despre ţa, a fost conştient de faptul Apelul subliniază că în ciuda
lande de flori, cu pancarte pur- îndreptîndu-se spre Carinthia. neri a avut Ioc o convorbire că există între el şi guvernul poziţiei guvernului francez, tra
tind1 lozinci şi urale de salut. cordială. De ambele părţi au problema dezarmării francez mari divergenţe. „La tativele de la Melun s-au do
In sate sau aşezări turistice, ca Ziariştii, care în zilele aces fost oferite daruri. Melun aceste divergenţe s-au vedit insă utile, întrucît au per
Golling Kuehl. Salzachlamrn pe tea au colecţionat numeroase MOSCOVA 6 (Agerpres). — şit acest lucru şi că are de gînd dovedit a fi şi mai mari“ — se mis . guvernului algerian să cu
malurile Innului şi ale Salzac- vorbe de duh ale lui N. S. Hruş Apoi N. S. Hruşciov a primit TASS anunţă: Ziarul „Litera- să procedeze la fel şi pe viitor. arată în apel. Nu numai că cele noască mai bine intenţiile cercu
hului, în limbile germană şi ru ciov, au profitat de atmosfera o delegaţie a feroviarilor din turnaia Gazeta“ a publicat pă două puncte de vedere nu au rilor conducătoare franceze.
să se urează bun venit oaspe animată a întîlnirii acestuia cu localitate. Feroviarii au njulţu- rerea cunoscutului om de ştiinţă Această poziţie a americani putut să se apropie, dar repre
telui sovietic: „Salutăm pe constructorii de la Kaprun pen mit de asemenea lui N. S. Hruş englez, Jchn Bernal, cu privi lor nu are nimic comun cu de zentanţii guvernului algerian In apel se arată în continua
Hruşciov ! “, „Pace şi prietenie 1“, tru a-1 asalta cu întrebări. ciov pentru lupta lui neobosi re îa problema dezarmării. zarmarea, cu încetarea experien s-au găsit in faţa unui refuz ca re că războiul poate dura Încă
„Pace şi dezarm are!“, „Bun so tă pentru pace. Oferind în dar ţelor nucleare sau cu alte mă tegoric de a negocia. „Guvernul mult timp şi se exprimă in a-
sit, Hruşciov!“, „Salut Uniunii — De unde luaţi atîta tinere feroviarilor ca amintire mode Cred. a declarat John Bernal, suri similare. francez, continuă apelul, ur celaşi timp convingerea că mai
Sovietice ! “. ţe şi energie domnule prim-mi- lul satelitului sovietic, N. S. mărea să-şi impună condiţiile. devreme sau mai tîrziu vor fi
nistru ? — l-a întrebat un re Hruşciov a spus în glumă : Alt Guvernele occidentale nu do Aceste condiţii sînt atît de res posibile adevărate negocieri.
La jumătatea drumului spre porter american. fel veţi crede că eu, ca fost mi trictive şi umilitoare pentru po
Kaprun, în pitorescul cătunIm- ner, fac daruri numai mineri Subliniind încrederea că po
lau, caravana de autovehicule — Sînt optimist, a răspuns lor, dar eu respect şi munca fe porul algerian, incit orice tra
face un scurt popas. Locuitorii N. S. Hruşciov, pentru că iu
îl întîmpină cu. multă prietenie besc viaţa, pentru că cred în roviarilor. Toţi muncitorii fac o că a sosit timpul cînd toate or resc să dezarmeze. Chiar dacă tative libere devin pentru un porul algerian şi-a cîştigat prin
pe conducătorul sovietic. Un victoria comunismului. Nădăj ele prezintă unele propuneri,
grup de copii oferă flori lui N. S. duiesc de altfel că voi trăi ziua treabă folositoare. Ei sînt fraţi ganizaţiile care luptă pentru ele speră că cealaltă pajte nu moment iluzorii“. luptă dreptul său la autodeter
Hruşciov şi Ninei Petrovna Hruş- cînd steagul roşu va flutura bi cu toţii. Feroviarii nu pot să pace trebuie să-şi unească efor le va accepta. Aşa s-a întâmplat Chiar în timpul negocierilor, minare, drept recunoscut de
ciova. N. S. Hruşciov a avut c ruitor în întreaga lume. muncească fără mineri, iar mi turile atît pe plan naţional cîf şi în cursul ultimelor săptă- întreaga opinie publică inter
convorbire prietenească cu lo nerii nu pot să muncească fără şi pe plan internaţional. mînî. Guvernul francez a pre se arată în apel, guvernul fran naţională, apelul cheamă la u-
cuitorii, glumeşte cu copii, sem -k feroviari. Toţi muncitorii mun zentat propunerea ca în prima cez înţelege să respingă orice nitate şi la mobilizarea tuturor
nează autografe — toate aces VILLACH 6 (Agerpres). — cesc pentru binele omenirii. Torpilarea conferinţei Ia ni fază a dezarmării să fie dis discuţii de la egal la egal. Do energiilor pentru realizarea a-
tea spre bucuria fotoreporteri N. S. Hruşciov a petrecut ziua vel înalt, a spus prof. Bernal, truse toate mijloacele de trans rinţa guvernului algerian dea cestui ţel.
de miercuri in Carinthia, vesti Apoi, spre N. S. Hruşciov şi nu a dus la crearea unei situa portare a armei nucleare. N. S. căuta o rezolvare a problemei
lor. tă pentru peisajele sale pito soţia sa Nina Petrovna, se apro ţii noi. Ea nu a făcut decît să Hruşciov şi generalul De Gaul-
In continuarea drumului spre reşti. Marţi seara, şeful guver pie o delegaţie a femeilor din sublinieze situaţia anterioară, Rezulteiul frafafivelor mililare
nului sovietic a poposit la Vil- Villach. Ele salută de asemenea dind în vileag numeroase lu le au discutat această problemă
Kaprun, în satul Lorach, N. S. lach, centru turistic din apro cordial pe oaspeţii sovietici şi cruri necunoscute pînă acum. şi curînd dună aceea, guvernul greco— vesf-germane
Hruşciov şi persoanele care-1 în pierea lacului Woertherse unul le oferă daruri modeste dar e-
soţesc au fost întîmpinaţi de din cele mai frumoase din a- Incidentul cu avionul ameri sovietic a prezentat spre exa ATENA 6 (A gerpres). — Zia ofiţeri vest-germ ani. chipurile,
o delegaţie a provinciei Tirol, moţionante. can do spionaj, a spus în con minare celorlalte puteri tm pro rul „Kathim erini“ anunţă că ge pentru a învăţa în şcolile m ili
regiune care nu este inclusă în ceste locuri. tinuare Bernal. este fără pre iect corespunzător. Acest proiect neralul Frontistis, şeiul statului tare din G recia, în realitate însă
itinerariul vizitei dar care a ţi Plecarea din Kaprun a fost Pe stradă, în faţa hotelului cedent : pentru prima dată în m ajor general al arm atei gre ca instructori. In 1961 vor sosi
nut să-l salute pe înaltul oas unde s-a oprit N. S. Hruşciov şi istoria contemporană s-a găsit a fost însă respins imediat de ceşti, s-a întors din G erm ania în acelaşi scop noi grupuri de
marcată marţi de un moment persoanele care îl însoţesc se un guvern care în modul cel occidentală unde a dus trata ofiţeri ai Bundeswehrului.
pete. aflau mase de oameni. Pentru mai înjositor pentru e! a tre americani, iar apoi chiar şl de tive cu H eusinger şi alţi condu
Convoiul ajunge la Kaprun, la emoţionant. a-î însoţi mai departe pe N. S. buii să recunoască că a săvîr- francezi. cători m ilitari vest-germ ani. Zia La rîndul lor, ofiţeri greci vor
înainte de a se urca in au Hruşciov, la Villach a sosit can rul arată că în cursul tra ta ti studia în G erm ania occidentală.
poalele muntelui unde în Innza Omul de ştiinţă englez a a- velor s-a aju ns la un acord cu
Alpilor austrieci în masivul Tau- tobus, de N. S. Hruşciov s-a a- celarul federal J. Raab. dăugat că torpilarea conferinţei privire la posibilitatea unei Ziarul „Ethnos" anunţă că
ern, se află ansamblul de cen propiat un inginer austriac — strînse colaborări m ilitare între Frontistis a discutat şi problema
trale hidroelectrice, situate la socialistul Vikior Pumpelik, ca Tratative la Paris pentru acordarea Iţa nivel înalt şi încetarea lu G recia şi Germ ania occidentală, am plasării bazelor Bundesw e
înălţimi între 1.500 şi 2.040 de re a spus : Am pentru dv. o a- independenţei unor state africane crărilor Comitetului celor zece hrului în G recia.
metri. Construcţia acestei uria mintire neobişnuită. Inginerul nu au modificat bazele politicii cu privire la schim buri de de
şe centrale a durat între anii a înrnînat lui N. S. Hruşciov un sovietice în problema păcii şi legaţii m ilitare, inform aţii m ili _Z iaru l „ A v g h i“ scrie că re la
1939 şi 1956, ridicîndu-se un a- mic bust de metal al lui V. I. dezarmării. Acest lucru rezultă tare etc. In cursul anului 1960 ţiile m ilitare între guvernul grec
devărat talaz de beton înalt de. si revanşarzii de la Bonn au
107 m. şi lung de 495 m. şi să- Lenin. PA RIS 6 (A gerpres). — La com unitate, adică de Frantş. pe deplin din cuvîntările lui v a sosi în (5reci a un grup de fost prim ite cu indignare de no-
pîndu-se lungi galerii prin ma In decembrie 1942, în oraşul P aris au început tratativele cu trebuie să le revină independent N. S. Hruşciov. Uniunea Sovie porul grec.
privire la acordarea indepen de viitoarele tratative cu privi tică a adus şi aduce o contribu
sivul muntelui. sovietic Minsk ocupat de hitle- denţei mai m ultor state africa re la colaborare şi insistă ca să ţie activă la discutarea proble Lideri laburişti cer guvernului engiez să nu
In timpul celui de-al doilea rişti V. Pumpelik a văzut SS-işti ne. La tratative participă re li se acorde independenţa încă mei dezarmării, s-a pronunţat
trăgînd în bustul lui Lenin. Cu prezentanţii ţărilor care fac par la începutul lunii august a.c. pentru încetarea experienţelor recurgă la forjă împotriva Cubei
război mondial, la construcţia riscul vieţii sale, el a ascuns te din Consiliul Concordiei
acestei centrale au muncit şi bustul şi l-a păstrat de atunci. (C oasta de Fildeş, Volta supe In acelaşi timp la P aris au nucleare şi pentru alte măsuri LONDRA 6 (A gerpres). — In nu intenţionează să recurgă la
şi-au dat viaţa numeroşi cetă rioară, Niger şi D ahom ey). loc tratative cu privire la pro în legătură cu dezarmarea. N. S. Anglia s-a aflat cu o deosebită forţă, şi mai ales la acţiuni mi
ţeni ai ţărilor invadate de na Primind acest dar preţios, N. S. Ziarul „Le Monde“ subliniază clam area independentei a patru Hruşciov a prezentat noi propu îngrijorare că Statele Unite in litare oentru a lua înapoi în
zişti. In cimitirul de la margi Hruşciov, a spus : Lenin va trăi că conducătorii acestor ţări a- foste colonii din AfriGa E cu ato tenţionează să ia noi m ăsuri a- treprinderile confiscate.
nea oraşului Kaprun se aflăîn- în veacuri. Lenin şi ideile sale fricane consideră că funcţiile ca ria lă fran ceză — G iad:. G abon, neri la planul dezarmării, totale gresive îm potriva Cubei, în le
mormîntaţi 86 de cetăţeni sovie re sînt exercitate în prezent de Congo si Renublica Africii Cen şi generale chiar şi după eşua gătură cu confiscarea de către Răspunzînd în num ele guver
tici care au pierit în timpul sînt nemuritoare. trale (fostul teritoriu Ubanghi rea conferinţei la nivel înalt. In guvernul cuban a rafinăriilor nului, lordul bandsdow n a de
In staţiunea climaterică Bad Sari). schimb, în S.U.A. se desfăşoară care ău aparţinut com paniilor clarat că el nu doreşte să se
am ericane „T exas“ şi „E sso “ şi lanseze în com entarii în leg ă
Gastein, toţi participanţii la că =m= acum o campanie pentru spori com paniei engleze „Royal Dutch tură ou aceasta, pentru „a nu
lătorie s-au îmbarcat în vagoa-. Shell“, deoarece aceasta ar în com plica această problemă s;
ne de cale ferată. De vagonul sem na că în cazul unei aven asa com plicată“.
în care se afla N. S. Hruşciov turi am ericane îm potriva Cubei,
în această aventură ar fi atra Lordul Alexander, liderul la
Presa mondială despre Manifestaţii antiamerlcane rea alocărilor pentru înarmare. să şi Anglia. buriştilor din Cam era lorzilor,
lansarea noli radíete sovietice în Panama si Porto Rico Se creează atmosfera războiului a cerut ca guvernul să inform e
rece. Lordul M orrison, fost m inis ze în perm anenţă parlam entul
tru al Afacerilor Externe, a ce despre felul cum evoluează si
PARIS 6 (Agerpres). — mos — scrie ziarul — m e NEW YORK 6 (Agerpres). Panama, a adoptat o hotărîre Consiliul Mondial al Păcii, a rut la 5 iulie în Cam era lorzilor tuaţia, întrucît aceasta im plică
Ziarele pariziene de diminea rită admiraţia generală. —¦ După cum anunţă din potrivit căreia pentru prima oa spus în încheiere Bernal, caută ca guvernul să dea asigurări că un „eventual pericol“.
ţă au publicat sub titluri Panama, agenţia Prensa La ră în întreaga istorie a acestei să unească toate organizaţiile
mari ştirea despre lansarea Vorbind in termeni spor. tina. studenţii Universităţii na instituţii de învăţămînt, aici care luptă pentru pace. Dacă ¦rAboiii*'’
noii rachete sovietice în re tivi, scrie ziarul „Tokio Ti ţionale din Panama au or n-au fost suspendate cursurile guvernele nu doresc încă să de
giunea Oceanului Pacific. mes“, Uniunea Sovietică a ganizat pichete în faţa clădi cu prilejul zilei independenţei zarmeze, atunci' oamenii din în
marcat chiar din centrul te rii ambasadei americane din Pa S.U.A. treaga lume trebuie să le deter
Ziarul „1‘Humanite“ scrie renului un gol în poarta din mine să facă aceasta !
că „seria noilor experienţe Oceanul Pacific. Precizia este nama în semn de protest împo Manifestări antiamericane au
sovietice în Oceanul Pacific uimitoare! Ziarul subliniază avut loc de asemenea la San
a început cu o lovitură de superioritatea din ce în ce triva permanentelor acte de sa
mavolnicie din partea guvernu
lui S.U.A. în zona canalului >uan (Porto Rico). în timpul
S e y rfe ştiri ® Scurte ştiri •-.Scurte ştiriPanama. Studenţii purtau pa festivităţilor cu prilejul zilei in
nouri cu lozincile. „Yankei, că- dependentei S.U.A., nortoricanii
maestru“. mai mare a Uniunii Sovieti raţi-vă acasă !“, „Canalul este al au întrerupt ceremonia manifes- PA R IS. — Corespondentul din To te Ia referendum s-au pronunţat pen ţiei obţinut în tot anul 1955, primul
Relatînd despre reîntoarce ce în domeniul tehnicii ra nostru 1“. tînd cu lozinci pentru indepen kio al agenţiei F ra n ce P resse anunţă tru dezarm are gen erală, totală şi con an după restabilirea păcii. In primele
rea cu succes a animalelor chetelor în comparaţie cu în semn de solidaritate cu re denţa patriei lor. Manifestanţii că, potrivit cifrelor primite din surse trolată. 6 luni ale acestui an producţia mijloa
lansate în racheta balistică s.u.A. vendicările studenţilor Consiliul au intonat imnul naţional oor- demne de încredere, în Jap onia m or W ASHINGTON. — După cum tran celor de producţie a crescut cu 37,1
cu o treaptă, ziarul „Com ? ştiinţific al Universităţii din torican. talitatea de pe urma accidentelor este smite agenţia Reuter, cu prilejul u- Ia sută şi a m ărfurilor de consum —
bat“ scrie : „In prezent, spa cea mai ridicată din lume. In cursul nui m iting organ izat la W ashington de cu 25,7 la sută în com paraţie cu pe
ţiul interplanetar este des CAIRO 6 (Agerpres). TASS Noi măsuri represive anului 1959, numărul total al celor George Lincoln Rockwell, şeful parti rioada corespunzătoare a anului tre
chis în faţa omului. Tehnica anunţă : La 6 iulie ziarele din ce şi-au găsit m oartea sau au fost dului nazist din S.U .A ., au avut loc cut.
sovietică a atins o treaptă Cairo au publicat ştirea a- guvernului Kjşl mutilaţi în urma accidentelor de mun incidente în urm a cărora mai multe
superioară“. Ziarul conside genţiei TASS cu privire la că s-a cifrat la 740.000, sau peste 2.000 persoane au fost rănite. Poliţia a in LIMA, — După cum relatează a-
ră că primul zbor cosmic al lansarea unei puternice ra TO KIO 6 (A gerpres). — La roşi lucrători din N iigata, Aki- oameni zilnic. In transporturi num ă tervenit arestînd 18 persoane, printre genţiile de presă, muncitorii de la mi
omului poate fi realizat chiar chete purtătoare sovietice cu 6 iulie, Kişi a anunţat că a ta şi M orioka. rul anual al accidentelor m ortale „este care şi pe Rockwell, care a fost însă nele de cupru ale societăţii am ericane
anul acesta. mai multe trepte destinate sancţionat 12.400 de lucrători pur şi simplu înspăim întător“ : 10.000 pus în libertate puţin m ai tîrziu. „U. S. Gerro de Pasco Gorporation”
cercetărilor cosmice. din serviciile de poştă pentru In legătură cu aceste măsuri de oameni, iar al celor mutilaţi este au organizat un m iting în oraşul Ca-
TOKIO 6 (Agerpres). TASS participarea la m itingurile şi de- ag resiv e a ie guvernulu i, ¦sindi- de 230.000 oameni. Numărul total al OTTAWA. — Intr-un raport dat pu saplaca în semn de protest împotriva
anunţă: Ziarele japoneze de „Al Ahram“ publică aceas m onştraţiile poporului japonez catul ne în treag a Jap on ie a lu- victimelor se ridică la 240.000 ceea ce blicităţii de Biroul Ganadian de Sta exploatării la care sînt supuşi, de ad
seară anunţă la 6 iulie tă ştire sub marele titlu : ca re au avut loc la 4, 15 şi 22 oratorilor din poştă a dat pil echivalează cu numărul populaţiei u- tistică se subliniază că în cursul luni m inistraţia societăţii şi a refuzului ei
sub titluri mari despre noua „Rusia a lansat ieri o rache iunie îm potriva „Tratatului de blicitătii o declaraţie de protest, nui oraş din Japonia. lor mai şi iunie costul vieţii a crescut de a le m ări salariile. Intr-un comuni
tă uriaşă în regiunea Ocea In d eclaraţie se subliniază că în Ganada datorită urcării preţurilor la cat dat publicităţii, cei 12.000 de mi
nului Pacific. Racheta a par BERLIN. — După cum anunţă agen produsele alimentare. Raportul menţio neri de ia societatea „U . S. C erro de
realizare strălucită a oame curs o distanţă de 13.000 .de se cu rita te “ jap o n o -a m erica n . G u- lupta lu crăto rilo r clin poştă ca- ţia ADN, în oraşul vest-germ an Liibeck nează că în luna iunie indicele preţu Pasco Gorporation“ afirmă că vor
nilor de ştiinţă, inginerilor şi km. şi macheta ultimei trep vernul a îndreptat lovitura prin- re, îm preună cu întregul popor a avut loc un referendum în rîndul rilor de consum a fost de 127,6 faţă de continua lupta pînă la satisfacerea re
muncitorilor sovietici. Iată cî- te a rachetei a atins supra cipală îm potriva conducerii Sin - • japonez, au participat la m işca- populaţiei în legătură cu înarm area a- 125,9 în aceeaşi perioadă a anului tre vendicărilor lor legitime.
teva titluri: „Racheta sovie faţa apei în apropiere de dicatului pe în treag a Jap o n ie al rea îm potriva alianţei m ilitare iomică a R.F. Germane. In urma a- cut.
punctul 'stabilit“. lucrătorilor din poştă, conce- japono-am ericane, a fost justă cestui referendum peste 77 ia sută M ONTEVIDEO. — Ziarul „Nouvos
tică din Oceanul Pacific a et diind pe un term en de 6 luni deoarece ei s-au rid icat pentru din locuitorii oraşului care au fost HANOI. — După cum anunţă Di Rumos“ informează că Garlos Guintella,
anş cu precizie punctul sta „Racheta, subliniază zia pe toţi m em brii 6.G . al acestui apărarea păcii şi dem ocraţiei întrebaţi s-au pronunţat împotriva în recţia Centrală de Statistică a Comi deputat din partea partidului Uniunea
bilit“, „Se apropie epoca as- rul. a urmat traiectoria fixa zestrării Bundeswehrului cu arm a ato siei de Stat a Planificării a R.D. Viet naţional democrată a prezentat adună
tronauţilor!”. tă cu o precizie excepţiona sindicat. încălcate de guvernul Kişi. Vom mică. Peste 72 Ia sută s-au pronun nam, producţia globală a industriei în rii legislative a statului Rio de Ja-
lă şi, străbătută păturile den S-au redus salariile şi au fost lupta pînă la capăt, se . spune ţat pentru încetarea imediată a înar întreprinderile industriale de sta t de neiro un m esaj în care cere legalizarea
Ziarul „Asahi“ scrie că ex se ale atmosferei, a atins su în declaraţie, îm potriva „ T rata m ărilor în cele două state germ ane. 80 subordonare centrală a crescut în pri activităţii Partidului Com unist din Bra
perienţele s-au desfăşurat cu date avertism ente serioase unu la sută din persoanele care au luat par ma jum ătate a acestui an de peste 7 zilia. Acest m esaj a fost semnai de
succes. înaintarea Uniunii prafaţa oceanului foarte a- număr considerabil de membr tului de securitate“, pentru de ori în com paraţie cu volumul produc m ajoritatea deputaţilor adunării.
Sovietice pe calea spre Cos proape de punctul stabilit“. de rînd ai acestui sindicat. Tot m isia neîntârziată a guvernului
odală, adm inistraţia căilor fe
rate de stat a sancţionat nume Kişi şi îm potriva ad ep t'or săi.
^ d a cţT a - şT 'ad in in istraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T axa plătită în num erar c o n t o r - .m robării Direcţiunii G enerale P .T .T R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - T ip aru l: întreprinderea P o lig ra fică „1 M ai". - Deva.
