Page 25 - 1960-07

' ev\LUa'¦
Anul XII Nr. 1722
M U M IA ÎN S U F L E Ţ IT Ă P E N T R U ÎN F Ă P T U IR E A
H O T Ă R ÎR IL O R C O M R E S U IU I P A R T ID U L U I
: Lemnul de mină O filă de calendar
toi mai bine gospodări!
Una din principalele sarcini
care stau în prezent în faţa
minerilor din regiunea noastră
este aceea a reducerii neconte­
nite a consumului de material
lemnos. Datorită preocupării
susţinute faţă de această pro­
Prin reducerea pierderilor
Unul din obiectivele întrecerii
socialiste desfăşurată în cinstea
celui de-al Ill-lea Congres al
partidului la I. M. Barza, a fost
economisirea unei cantităţi cît
mai mari de lemn de mină.
Pentru aceasta s-a acordat Ca urmare a acestor măsuri,
o atenţie deosebită gospodăririi în luna iunie, pe întreaga în­
lemnului folosit in subteran. Ast­
fel, s-a căutat să se înregistre­
ze cit mai puţine pierderi cu o-
cazia croirii armăturilor, s-a
398 m. c. material lemnos economisit
în acest an, muncitorii mineri
de la mina Ţebea au luptat cu
multă însufleţire pentru redu­
cerea consumului specific de
materiale şi energie, în special
materialul lemnos.
Prin folosirea în mod judicios
a lemnului de mină şi prin ex­
tinderea armării în bolţarî, în
cursul semestrului I s-a reuşit
să se economisească 398 m.c.
material lemnos.
Cele mai frumoase realizări
au fost obţinute de brigada nr.
13 condusă de comunistul Ro­
man Căsălean, de brigada nr. 21
condusă de comunistul Victor
Prundar şi de brigada nr. 12
condusă de candidatul de par­
tid Nicolae Lăzăruţ, toţi de la
Cînd există
preocupare
Colectivele de muncă de la
exploatările miniere din Deva,
Boiţa-Haţeg şi Ruşchiţa, desfă­
şoară larg întrecerea socialistă
pentru a trimite patriei cît mai
mult minereu de calitate tot mai
bună. Totodată, în centrul preo­
cupărilor lor stă şi reducerea
consumului de lemn de mină.
Drept rezultat, în semestrul
I au fost obţinute succese de
valoare. Aşa, de pildă, la mina
din Deva s-au economisit 24
m.c. material lemnos, iar la mi­
na Boiţa-Haţeg, la capitolul
lemn de mină. s-au realizat e-
conomii în valoare de 11.000
lei.
Colectivele de muncă de la
cele trei exploatări sînt hotă-
rîte să lupte cu eforturi sporite
pentru obţinerea de realizări şi
mai frumoase.
—o -
Snfilnîre cu iinereful
In cadrul joii de tineret ce s-a fic este în jurul a 1,500 m.c. buş­
organ izat ieri seară la clubul
„Filim on Sîrbu“ al I.G .S.H ., to­ teni pe m.c. cherestea. Pierderile
varăşul Alexandru Cogan, direc­
tor general al I.G .S.H ., s-a în-
tîlnit cu tineretul ce lucrează în
întreprindere. Gu acest prilej, el
a vorbit celor prezenţi despre
felul cum se învăţa o m eserie
în ţrecut şi cum se înv aţă a s ­
tăzi.
PROLETARI DIN TOATE ŢARI IE. UNIŢI VA I
Vineri 8 iulie 1980
blemă, datorită extinderii unor
noi procedee de armare şi gos­
podăririi cu grijă a lemnului,
minerii din regiunea noastră au
economisit în primul semestru
însemnate cantităţi de lemn de
mină.
folosit In mai mare măsură
lemnul de fag impregnat, s-a
fasonat lemnul la suprafaţă, în
vederea introducerii lui în sub­
teran la dimensiunile cele mai
potrivite.
treprindere, s-au economisit 111
xb.c. lemn de mină, fruntaş
fiind colectivul secţiei Valea
Morii.
Sectorul I. Rezultate frumoase
au fost obţinute şi de brigăzi­
le conduse de comuniştii Teo­
dor Mariş şi Ioan Boarteş de
la sectorul de investiţii.
Vom obţine rezultate şi mai bune' tească toate posibilităţile şi
pe linia rentabiliz lrii întreprinderii
Muncitorii, teh­ VICTOR ASLAU
nicienii şi ingi­ directorul întreprinderii forestiere
nerii întreprinde­
rii forestiere Se­
beş au primit cu mult entuziasm
sarcinile trasate de Congresul al
Ill-lea al P.M.R. pentru sectorul
economiei forestiere, sarcini care
deschid perspective mari dezvol­
tării patrimoniului forestier, una
din principalele bogăţii ale pa­
triei noastre. In directivele Con­
gresului al 111-lea un accent deo­
sebit s-a pus pe folosirea supe­
rioară şi complexă a masei lem­
noase. Pe această linie în între­
prinderea noastră s-au obţinut
unele rezultate bune. Astîei, în
exploatările forestiere indicele
de utilizare a masei lemnoase a
ajuns ia fag ia 48 ia sută, iar
Ia răşlnoase Ia 98 la sută. La
industrializare, consumul speci­
de materia! lemnos în exploatări
s-au redus considerabil.
jn urma studierii documentelor
Congresului, colectivul de mun­
că ai întreprinderii noasire îşi
propune să" obţină chiar în cursul
acestui an, în exploatările fores­
tiere, un indice de utilizare de
minimum 55 la sută ia fag şi
de cel puţin 98,5 la sută ia ră-
şinoase. In acest scop s-au luat
deja o serie de măsuri tehnico-
organizatorice. S-a hotărît, bună­
oară, ca cioatele să nu fie măi
înalte decît 1/5 din diametrul ar­
borilor, circa 30.000 m.c. răşi-
noase să se fasoneze în catar­
ge şi apoi să fie secţionate cu
fierăstraie mecanice în piese co­
respunzătoare, cu suprafungimi
sub cele prevăzute în stas, plu­
tirea separată a lemnului sub­
ţire, diminuarea cantităţii de
iernii de foc prin selecţionarea
ia maximum a lemnului apt pen­
tru celuloză, lobde industriale,
distilare etc.
Pentru reducerea pierderilor la
: otsşjţt
Seri,
«<L>»»»»
în regiunea noastră
Sesiunea Sfa tu lu i
popular regional
4 pagini 20 bani La Deva a avut loc ieri cea Maistrul mi­
de-a 12-a sesiune a deputaţilor ner Petru Fo-
Sfatului popular regional. Ca ăor de la I. M.
punct principal la ordinea de zi Barza, secţia
Musariu, unul
a fost analiza pregătirilor ce dintre cei mai
buni maiştri ai
s-au făcut pînă acum şi a mă­ secţiei, contri­
buie prin acti­
surilor ce trebuie luate de că­ vitatea sa la
bunul mers al
tre sfaturile populare pentru des­ producţiei.
făşurarea în condiţiuni cît mai
bune şi în timpul optim a lu­
crărilor agricole de vară.
Raportul prezentat de tov. ing.
Remus Gherbea, şeful secţiei a-
gricole a Sfatului popular re­
gional, precum şi discuţiile pur­
tate au scos în evidenţă faptul
că în acest an s-au creat condi­
Cină secretarul de partid a Această acţiune a adus în <, ţii mult mai bune pentru des­
spus citorva comunişti că în contul de economii al depou- ) Gata pentru seceriş
29 mai trebuie scoase ' din lui incă 4.300 lei. Nu-i o su- > făşurarea lucrărilor de recolta­ şitreieriş
reparaţie două locomotive şi mă mare, dar în ea se as- X re, treieriş şi efectuarea arătu­
deci era nevoie de ore su­ cunde strădania unui colec- )
rilor de vară. S-a dezvoltat şi
plimentare, nu se aştepta ca tiv, de a cinsti pe măsura ) întărit în mod simţitor secto­
oamenii să reacţioneze alt­ puterilor lui, Congresul par- ţ
fel. După ce s-a înţeles cu tiăului. Dar această acţiune < rul cooperatist din agricultură,
Numărul combinelor la S.M.T.
uri s-a dublat faţă de anul tre
cut, iar al tractoarelor a eres
cut cu aproximativ 50 la sută
S.M.T.-urile şi gospodăriile a
gricole de stat au terminat la
timp reparatul maşinilor şl a
ei, maistrul Simion Rancea mai are şi o altă semnifica- ; tractoarelor ce vor fi folosite în Fiecare zi ce trece ne apropie secerişul de începerea treierişu-
campania de vară. Au fost crea­ de începerea campaniei de re­ !ui, snopii să se usuce cît mai
a venit la secretar. ţie. După ea a pornit de te condiţii ca ele să fie utilizate coltare a păioaselor. Colectiviş­ bine şi să fie feriţi de umezeala
şi noaptea. tii din Toteşti, raionul Haţeg, ploilor, colectiviştii din Toteşti
— Uite, noi fapt iniţiaţi- < acordă acestui fapt importanţa au hotărît să-i aşeze în clăi.
wir fnrpm dtp Sesiunea a adoptat hotărîri co­ cuvenită. Ca urmare a aplicării Pentru aceasta, zilele acestea
ssiiţiative va comunistu- 5 respunzătoare pentru efectuarea măsurilor din planul de acţiu­ se lucrează ia compleciarea nu­
suplimentare. Oameni şl lui Simion Ran- ) în bune condiţiuni a lucrărilor ne privind campania de vară, mărului de 2.500— 3.000 pari de
agricole de vară în vederea întocmit de comitetul executiv al clăi.
Miine-i zi de cea, de a repara > strîngerii la timp şi fără pier­ sfatului popular comunal, consi­
deri a recoltei din acest an. To1 liu! de conducere şi organizaţia S-au luat măsuri corespunză­
repaus. In loc să stăm aca­ în fiecare lună o locomotivă, L de bază din G.A.C., au dezbătui toare şi în vederea transportării
să, venim să lucrăm voluntar odată s-a stabilit viteza zilnică ia baze direct de pe arie a celor
in timpul spălării, cu mate- ţ în două şedinţe problema recol­ 25.500 kg. grîu contractate cu
de lucru în raport cu posibilită­ statul, iar după ce 40 la sută
cîteva ceasuri. Vrem să în- rial economisit. '> din producţie va îi repartizată
ţile existente.
tîmpinăm şi noi Congresul, Comunistul Simion Rancea > colectiviştilor, diierenfa va fi
transportată şi înmagazinată. In
aşa cum face toată ţara. şi este vestit prin „zgîrcenia“ l Noi lucrări miniere tării la timp şi fără pierderi. acest scop zilele acestea se lu­
apoi, mai avem ceva mate­ lui. Nu iartă nimic. Dacă ve- )
riale economisite, care nu­ de un şurub, sau chiar o bu- !> desfe în expl&afare Printre alte măsuri luate se crează la schimbarea caroseriei
mai bine ne ajung pentru re­ cată de tablă aruncată, dar \ţ numără şi stabilirea locului un­
pararea unei locomotive. din care s-ar mai fi putut la camionul gospodăriei. Pentru
scoate fie şi o mică garnitură, < In ultim ul timp' la l.M . B arza, de, vor funcţiona cele două arii.
Secretarul l-a aprobat bucu­ s-au dat în exploatare o serie S-a avut, de asemenea, grijă, transport sînt pregătite de a-
de noi. lucrări m iniere care au ca ia ora actuală, secerătoarea-
ros. A doua zi, la Depoul intervine pe loc. < drept scop îm bunătăţirea proce­ legătoare şi tractorul care o ac­ semenea 30 de atelaje. Cu aju­
sului de extracţie a m inereului. ţionează — proprietatea colec­
C.F.R. Teiuş, două locomoti­ Cu astfel de mici economii, ) tiviştilor — să fie reparate şi torul acestora se vor transporta
P rin tre acestea fig u rea z ă ¦un aprovizionate cu carburanţii ne­
ve reparate prin muncă vo­ cărora maistrul Rancea le \ rostogol de minereu între ori­ cesari şi sfoară pentru legatul atît snopii din clăi la arie, cît
zonturile 2 şi 3 la secţia V alea snopilor. Tot reparată este şi
luntară, din care una cu ma­ ştia bine preţul, s-a ajuns la < M orii, g a leria de leg ătu ră din-t batoza, iar cele 3 magazii de ca­ şi boabele de la batoză în ma­
tre puţul nou' şi puţul Elena, re dispune gospodăria sînt gata
terial economisit, erau gata repararea unei locomotive în L dublarea galeriei Ştefan ia de la să primească boabele rezultate gazii, iar mai tîrziu paiele din
de plecare la drum. timpul spălării. mina Brădişor. Ieri s-au term i­ la treieriş. Pentru ca în inter­
nat ultim ele lucrări de la dubla­ valul de 5—6 zile ce desparte cîmp, în vederea executării ară­
iS8: ‘V - 'V'WN/S/KA/'-, După cele întîmplate la rea galeriei din fata puţului Ilie
sfirşttul lunii mai, maistrul Pintilie, ceea ce va permite du­ turilor de vară pe cele 110 ha.
blarea capacităţii de ..transport.
Rancea a început să soco­ planificate.
Pentru a nu se crea greutăţi,
a ajuns la concluzia că se
încă de pe acum au fost pre­
poate economisi în fiecare ¦®a-
lună atita material cît ar gătiţi cei 70 de saci pentru ba­
trebui pentru repararea li­ toză de care dispune gospodă­
exploatare sub 8 > nei locomotive în timpul spă­
la sută ia răşi-> lării. ria şi s-a stabilit ca diferenţa
Sebeş
noase şi sub 4 ' Se vede că şi oamenii au pînă la necesar să fie împrumu­
la sută ia fag,“» fost de acord, cînd în con­
taţi de (a colectivişti.
se vor alege cele mai adecvate ^ sfătuirea de producţie din Socotind cele 100 braţe de
instalaţii de scos-apropiat, se va - luna trecută, maistrul Ran­ mujică pe care se poate conta
înlocui materialul lemnos cu zi-> c..e..a.....l.e-a_ _împ_ă_r_t_ăşr_it iăeea sa. în mod sigur şi care zilnic vor
darie de piatră la podeţe şi se^ Toţi au im.brătişat-o. Nici iz­ recolta cu coasa şi cu secera
vor extinde instalaţiile cu cab!u> nul n_a zis b sau nu se
la peste 50 la sută din totaiulf ._ . cîte 8 ha., ca şi media de sece-
ţmaatgse; i lemnoase de fag exploa-*> npoomnties*eaDsocaăr pee voarcMeastsăă ecac0le' rare-legare a 3 ha. ce se reali­
La industrializare, pe linia va-> an L>este 25 000 lei. zează pe zi cu secerătoarea-le-
lorificării superioare a masei? îtnii chiar s-au gînăit căn-ar gătoare, înseamnă că colectiviş­
lemnoase, s-au iuat măsuri ca^> strica dacă iniţiativa luiRan- tii din Toteşti vor termina se­
inîiinţarea unei secţii de preiu-> cea ar fi generalizată la ceratul celor 136 ha. păioase în
crarea lemnului subţire în rigle) toate depourile din ţară; ar circa 12 zile.
cu muchii teşite, creşterea pro-L ţeşţ 0 sumă ^e ordinul mili- Pregătiţi în vederea campaniei
porţiei cherestelei de ciaseie I- oanelor. < de vară sînt şi colectiviştii din
fV ia cel puţin 5 !a sută, iar a <
* satele Nălaţi, Reia şi Pîclişa.
clasei a IIl-a Ia ce! puţin 26)
Datorită măsurilor luate şl a
ia sută ; ia talaş industrial se v a ' Comunistul simion Rancea, L
folosi ca materie primă capete< pregătirilor făcute pînă acum,
de buşteni şi material recuperat) îşi răsfoieşte calendarul de ?
din lemnul dat la refuz, în pro-? pe masa de lucru. La una ţ colectiviştii diri satele aparţină­
porţie de cel puţin 50 ia sută ; ) din file. notată cu 24 iunie, ţ
-pe- -c-a-re- -stă- s--c--r-i-s-: -„Re-parat ;( toare comunei Toteşti sînt gata
lesturile de debitare se vor pre-4
lucra 'în rămăşiţe de celuloză, a- > locomotiva 50.002 în timpul > să înceapă secerişul şi treierisui.
P. FĂRCAŞIU
jungîndu-se ia peste 50 kg. peţ spălării cu materiale eco- ~ Mecanicii de loco­
¦(F(tz
m.c. de buşteni introduşi în ia-<ţ nomisite“, se opreşte. E pri- motivă Ioan Anghel
şi Ioan Prisecan de la Importante economii
brică. a ) mul rezultat al aplicării ini- depoul C.F.R. Sime- O de cherestea
In cuvîntul luat la Congres, iov.,; tiativei sole. Felul cum au
Mihai Suder, ministrul Ecouo-?
miei Forestiere, arăta că în sec-> muncit oamenii luna trecu­ ria, antrenaţi in în­
torul nostru sînt rezerve mari? tă,posibilităţile ce le au în >
pentru creşterea rentabilizării în-S
treprinderiior. Tin să amintesc ? viitor. îi dau siguranţa că de ş trecerea pentru îndeplinirea şt M ultă vrem e pe In această direc­
că I. F. Sebeş lucrează rentabito acum înainte in fiecare lu << depăşirea angajamentelor luate
au realizat in luna iunie econo­ şantierele de con­ ŞTEFAN FIRA ţie, pe şantierul din
în exploatările forestiere încă din < nă. o filă de calendar va ? mii de combustibil convenţional strucţii nu s-a a- inginer la I.G.S. H unedoara oraşul muncitoresc
de circa 90 tone.
auui 1953. In acest an, prin) trebui rezervată unei astfel j> cordat atenţia cuve­ Hunedoara s-au1 fă­
luarea unor noi măsuri tehnico-? In clişeu: Cei doi mecanici
organizatorice s-au obţinut re­ de însemnări. după sosirea din cursă. ¦ nită reducerii costului locuinţelor. Parti­ cut unii paşi. Un grup de ingineri, teh­
zultate şi mai bune ps linia ren-? L. VISKI < întrecerii dul a arătat însă că pentru o folosire nicieni şi muncitori fruntaşi de pe şan­
tabilizării. > S. CERBU \ tului. M inerii din carieră tre­ mai eficientă a fondurilor de investiţii tier au studiat posibilităţile care Ie
buie să se străduiască să am ­
Din situaţia pe 5 luni şi din? plaseze cît mai judicios încărcă­ de locuinţe, pentru sporirea număru­ avem în vederea reducerii consumului
tura, pentru a rupe cît mai mult,
datele preliminare pe luna iu­ cu cît mai puţin m aterial ex­ lui de ap artam en te este nevoie ca pe de cherestea. Şi a ceste preocupări nu
ploziv. Escavatoriştii trebuie să
nie. în prima jumătate a anului folosească la m axim um puterea şantierele de construcţii să fie mobili­ au fost zadarnice. Ga urm are, s-a pre­
m aşin ilor pentru a obţin e uri
curent, 1. F. Sebeş a realizat coeficient deutilizare cît mai zate toate forţele, toate rezervele ast­ pus ca Ia m ontarea parchetului în a-
ridicat.
economii la preţul de cost în va- Fr untaşul fel ca apartam entul în bloc să nu coste partam enfe să se folosească o nouă
loare de 1.260.000 lei la activi- Ioachim M odîică conduce de
mult una din cele m ai bune bri­ mai mult de 30-40.000 lei. soluţie. Este vorba de înlocuirea duşu­
găzi de la sectorul I, din ca rie­
(Continuare in Pag 2-a) ră. In luna mai i s-a părut că A ceastă sarcină a fost în m ăsură să melei oarbe din cherestea m ontată cu
toate îi stau în ca le şi mai ales
La I.M . Teliuc. întrecerea so­ coturile ce au răm as în urma ne mobilizeze pe toţi cei care lucrăm bitum, cu un nou m aterial — betonul
cialistă pe profesii, întrecere or­ puşcării m asive : erau mult mai
ganizată în cinstea C ongresu­ multe ca de obicei. Cum nu în domeniul construcţiilor de locuinţe. de rumeguş. Betonul de rumeguş este
lui partidului, a început să se vroia cu nici un chip să se facă
r-rr.r-em-si desfăşoare de la 1 mai 1960. de rîs şi-a strîns în mai m ulte In frunte cu comuniştii întregul colec­ un am estec de cim ent, nisip şî rume­
Pentru titlul de cel mai bun rînduri oam enii. A discutat cu
şei de brigadă se prevedeau o- ei pe în d e le te ' despre felul în tiv de m uncă din cadrul şantierului guş de lemn care se toarnă peste par­
biectiVe concrete ca : sporirea care trebuie să-şi organizeze lu-
Echipa de to- producţiei, respectarea normelor nostru s-a străduit să gospodărească doseală. Peste acest beton de- rume­
pitori condusă GH.COMŞUŢA
de comunistul cit mai bine m aterialele, să g ă sea scă gu ş se bate în mod obişnuit parchetul.
Petru Tătar, de (Continuare in pag. 2-a).
noi soluţii şi metode de m uncă mai Sistemul este foarte simplu şî uşor
la uzina Meta­ de teh n ica se cu rită ţii, rea liza rea rapide, mai econom icoase. Şi rezulta­ de aplicat pe oricare alt şantier de
de economii, păstrarea curăţe tele nu au întîrziat să se arate. As­ construcţii de locuinţe. Gît priveşte
lúrgico-chimică mei la locul de m uncă, folosi tăzi pe şantierul noului oraş muncito­ calitatea parchetului montat pe beton
Zlatna îşi de­ rea raţională a utilajelor etc resc Hunedoara se lucrează mai repe­ de rumeguş, ea este ireproşabilă.
păşeşte cu re­ Prelenclferiţi erau destui. P rintn de, mai economic şi mai bine.
gularitate sarci­ ei se num ăra Ioan Enăşcău, pri Dar cel mai important lucru ce se
nile de plan. mul şef de brigadă care a îm D ar asta nu înseam nă că am făcut
dind in acelaşi brăţişat iniţiativa Valentinei Ga totul. Partidul ne-a arătat de mai mul­ realizează prin aplicarea acestui pro­
timp produse tă vreme că în ce priveşte reducerea
de bună calita­ ganova, Ioan M . Popa, şef de cedeu nou, este eficienţa economică.
te. brigadă de tineret fruntaşă şi
Em ilian B ălan , din subteran. consumurilor specifice mai sînt încă Iată de pildă, ce economii am realizat
Clişeul de fa ­
ţă înfăţişează Ioachim M odîlcă şi alţii de la rezerve. In Raportul G .6. al P.M .R., prin aplicarea acestei preţioase propu­
echipa după ter­ suprafaţă.
minarea lucru­ prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheor- neri. înainte, cînd parchetul se m onta
Spre deosebire de subteran, la ghiu-Dej la cel de-al Ill-lea Congres pe duşumea oarbă foloseam la 1 m.p.
s-a arătat, de pildă că, gospodărirea parchet cîte 0,027 m.c. cherestea de
raţion ală a m aterialelor pe şan tiere şi brad. Acum toată această cantitate de
lichidarea hotărîtă a risipei trebuie să
lui. su p rafa ţă, pe lin g ă iscu sin ţa m i­ ducă in 1965 la o reducere a consu­ cherestea noi o econom isim deoarece
nerilor mai intervine şi îndemî- mului de oţel beton cu 20 la sută şi
narea şi priceperea excavatoris- de cherestea cu 40 la sută. (Continuare în pag. 3.-a)