Page 26 - 1960-07

Pag. 2 amBBBFxmv.rK&vmmmmm / ftWWUL tOCVAtlSItULV. BgiBre^asgsasojgragsgmgBaaaeasresamoassgas^^ Nr. 1722
1wţ-jfflgisnféanfrygmCTKBjg^^gr jggjgşjgnş
wsn

afizări ale minerii©: Fruntaşul In ire p rin d e re a n o a s tr ă
întrecerii — © aiiîftaie re n ta b ilă
din L@nea AW W W V In anii trecuţi, întrecerea socia­

Randamente sporite (Urmare din pag, l-a) ' din cauza unei CORNEL JELEDINŢAN listă a fost mult
directorul I.I.L. „Vasile Roaită" mai bine orga­
¦. Acţiunea pentru continua creştere a randamentelor este slabe organiză­ nizată, fiecare
/deosebit de rodnică ia mina Lonea. în urma aplicării planurilor
rde măsuri tehnico-organizatorice, a extinderii metodelor îna- crul, cum să îmbunătăţească ca­ ri a muncii, în­ H aţeg

intate de muncă, precum şi a folosirii mai raţionale a miiloa- litatea minereului, cum să folo­ treprinderea de muncitor adu-
<celor tehnice, în luna iunie, pe întreaga exploatare, s-a obţinut sească din plin cele 480 minu­
/un randament mediu de 1,037 tone de cărbune pe post. La te, excavatorul. industrie lo­ — cîndu-şi aportul
{^obţinerea acestui succes, cei mai mare aport l-au adus colecti­
In afară de acestea, în fieca­ cală „Vasile Boaită“-Haţeg nu la succesul general. De asemenea
vele sectoarelor IV şi V. La sectorul IV, de pildă, randamentul re dimineaţă, înainte de ora 7
<realizat în cursul lunii iunie a atins 1,836 tone cărbune pe pe orizontul lui Modîlcă puteau şi-a putut îndeplini ritmic sar­ s-a făcut o reprofilare a secţii­
^post. Aici, brigăzile de mineri conduse de Ştefan Boca, Romu- fi văzuţi minerii din schimbul
<!us Cokla şi Pamfil Miclea şi-au depăşit randamentul plani- cinile de plan. Acest lucru ne-a lor principale.
/ ficat cu peste o tonă de cărbune pe fiecare post prestat.
făcut să ne gîndim în modul La reducerea preţului de cost
j Secfor fruntaş pe exploatare
de noapte şi cel de dimineaţă, cel mai serios la mijlocul prin al produselor o mare contribu­
j> In cadrul unei consfătuiri de producţie pe exploatare, ce a >
c avut Ioc zilele acestea, minerii din Lonea au făcut bilanţul i stînd cîteva minute de vorbă. care să putem ieşi dintr-o a- ţie au adus colectivele din sec­
^întrecerii socialiste desfăşurate în cinstea Congresului parii-$
Udului. Cu acest prilej a fost scoasă în evidenţă activitatea deo-^ Primii, raportau şefului de bri­ semenea situaţie. Frământările torul lemn, respectiv secţiile de
Osebit de rodnică a colectivului sectorului V. Acesta, mobilizat/ gadă despre felul în care au
Lşi îndrumat în permanenţă de organizaţia de partid, s-a si-< noastre au dus la rezultate bu­ tîmplărie şi tapiţerie care au Un cîntec nou pentru muncitorii ăe la I.C.S.H.
ţ tuai în fruntea întrecerii socialiste pe exploatare, obţinînd cei/ decurs lucrurile în schimbul lor. ne. Ţinlnd cont de propunerile economisit importante cantităţi 'Maria Crişan, acompaniată la pian de Horia Moculescu
>mai buni indici. Pe întregul sector, productivitatea muncii a Apoi, Ioachim Modîlcă reparti­ muncitorilor privind îmbunătă­ de materiale fără a influenţa repetă cu perseverenţă. Atunci cină pe scenă va apare orches­
;; crescut cu peste 8 la sută faţă de plan şi au fost realizate za sarcinile pentru fiecare om ţirea procesului de producţie şi calitatea produselor. Colectivul tra ăe muzică uşoară spectatorii vor fi desigur cuceriţi de ar­
din schimbul său. In încheiere monia cîntecului, ăe măiestria interpretării.
economii suplimentare la preţul de cost de peste 100.000 lei, < aplicînd în practică unele mă­ de la tîmplărie, de pildă, a ob­
; dintre care 43.000 lei numai în luna mai. Cărbunele extras de< nu uita niciodată să spună : Gînduri pentru viitor

— Fiţi atenţi, puşcaţi cit mai suri tehnico-organizatorice am ţinut economii prin alegerea
puţin cu lu t!
reuşit, încă din ultimul semes­ materialului pe dimensiuni pro­
Le spunea astfel, deoarece
tru al anului trecut, să ne rea­ cedînd în aşa fel îneît să nu se
puşcarea bulgărilor mari cu lut lizăm în mod ritmic sarcinile piardă nici o bucăţică de seîn-
(prin puşcarea cu lut se înţe­ de plan şi să obţinem beneficii dură iar cei de la tapiţerie au
peste cele planificate. In pri­ înlocuit unele materiale mai
lege puşcarea cu încărcătură a- mul semestru al anului curent scumpe eu altele mai ieftine.
şezată la suprafaţa bulgărului),
este mult mai uşor de realizat,
dar în acelaşi timp este şi mult planul producţiei globale a fost Sortimentele noi produse în

minerii de aici s-a încadrat în normele de calitate. Brigăzile : mai neeconomicoasă. La o puş- îndeplinit în proporţie de 106 acest an, mobilă cameră com­
.'minerilor Ştefan Toacă, Petre Pilea şi Gheorghe Timar s-auţ care cu lut a unui bulgăre mare
evidenţiat în mod deosebit la obţinerea acestor realizări. se folosesc 5—6 cartuşe de ex­ Ia sută. îmbucurător este fap­ binată „Sibiu“ tip I şi tip n , Pe comunista Magdalena au şi început de cîteva zi ie r
ploziv, pe cînd la o puşcare cu tul că in perioada amintită nici dulapuri cu două şi. trei uşi, Lazăr, vicepreşedinta gospo­
Pentru rezultatele remarcabile înregistrate, colectivului una din cele peste 20 de secţii nu dormeze de 125 cm. lăţime şi al­ dăriei agricole colective „Pe- lucrările de pregătire a serei. ^
sectorului V, i s-a decernat în cadrul consfătuirii de produc^ gaură este suficient doar un a rămas sub plan. Ponderea cea tele au contribuit de asemenea toli Săndor“ clin Deva şi se­ Acestea ar îi numai o par- ?
’ ţie, drapelul de sector fruntaş pe exploatare. singur cartuş. mai mare în realizarea planului la creşterea rentabilităţii între­
de producţie a avut-o sectorul prinderii. Pentru a da viaţă sar­ cretara organizaţiei de partid te din planurile de viitor ale \
fnovafii preţioase Procedînd astfel, în cursul lu­ lemn prin secţiile de tîmplărie şi cinilor trasate de cel de-al III- colectiviştilor deveni. Punind \
nii mai Ioachim Modîlcă a dat de aici, am găsit-o în grădi­ m practică aceste planuri, re- \
na de legume şi zarzavaturi ?uitatele ce se vpr obţine vor 1
cu brigada sa peste plan mai a gospodăriei. Discuta cu un întregi pe cele dobîncilie pînă C

In primul semestru al anului, inovatorii de Ia mina Lonea > mult de 1.600 tone minereu de tapiţerie. Acest sector şi-a rea­ lea Congres al P.M.R. colectivul grup de colectiviste care pră­ acum, care pe drept cuvînt
biînă calitate şî a economisit o nostru şi-a propus să ia noi mă­
au făcut mai mult de 25 propuneri de inovaţii dintre care 12 au < lizat în primul trimestru al Si­ suri de îmbunătăţirea muncii. li­ şeau varza de toamna. Cele sînt îmbucurătoare. In anul
cantitate mare de material ex­ nului planul în proporţie de na din aceste măsuri este revalo­
<îost aplicate în procesul de producţie. Aplicarea acestor in o -/ ploziv. Pentru aceasta, comisia 109,9 ia sută, iar în cel de-al rificarea rezidurilor de moară 19 femei cu care stătea dc care a trecut, colectiviştii de­
doilea trimestru planul de pro- (praf alb şi praf negru) şi ă
Ovaţii aduce minei economii antecalculate în valoare de circa: de urmărire a întrecerii socia­ tarifelor prin înfiinţarea unei vorbă şi cărora le dădea în­ veni au realizat venituri în
liste pe profesii, i-a acordat ti­ secţii de amidon industrial. A-
; 2007000 lei anual. i cest amidon va fi folosit în sche­ drumările necesare sînt mem­ sumă _de peste 700.000 lei.
lele petrolifere din ţară, la fo­
Dintre inovaţiile aplicate in această perioadă, menţionăm, < rajul sondelor. Noua secţie, ca­ bre aţe brigăzii legumicole. Numai la grădina de legume
modificarea saboţiior de frînă de la vagoneţii de mină, conce- L tlul de cel mai bun set de bri­ S ducţie a fost realizat în propor­ re deja a intrat în funcţie, pro­
¦pută de electricianul losif Melczer. Prin aplicarea acestei ino- < gadă de la suprafaţă. ţie de 111,9 la sută. duce In medie 800 kg. amidon Se vede că se sculaseră de şl zarzavaturi au realizat un
pe zi. La ora actuală studiem dimineaţă şi că au muncit cu venit de 218.000 lei (cu 18.000
<vaţii se realizează o economie antecalculată de 6L757 lei pe' Spre sfîrşitul lunii trecute, In ceea ce priveşte beneficiile, posibilitatea trecerii la lucru multă tragere de inimă, căci mai mult decît era planificat), v
în urma ior, se vedea pînă Pentru munca depusă, co- {
S an. O altă inovaţie preţioasă este dispozitivul de captat praf i-am făcut lui Ioachim Modîlcă întreprinderea noastră avea în
< Ia perforare pe cale uscată, precum şi maşina de încărcat stocul <- 'O vizită la locul de muncă. L-am
găsit în timp ce pregătea puş­ plan să realizeze pînă la 31 mai hăt, departe, lucru! bun făcut iectiviştii, au fost răsplătiţi *
) de cărbune de pe vatră. < carea unor bulgări (este şi ar­ a.c. suma de 411.000 lei. La a- pînă la amiază.
^/vŞAA^- vvVVV WVV^VWWNAA/NA^VVWVVNAAAAAAAAî V W W ' tificierul brigăzii). cea dată însă beneficiile rea­ după merit. Mulţi şi-au con- L

Cînd a aflat scopul vizitei struit case noi, şi-au cumpărat 7
noastre, tov. Magdalena La­ îmbrăcăminte, aparate de ra- >
Ajutor tovărăşesc — I-am obişnuit pe oameni lizate au fost de 503.000 lei. zăr s-a arătat binevoitoare să dio, biciclete etc. Fruntaşi ai )
să ouşte cu găuri, îi mai eco­ Şi în ceea ce priveşte sarcina ne spună cîte ceva din activi­ colectivei ca Andrei Zsok, Do- (
tatea şi gîndurile de viitor ale mokoş Gyorgy, Ambrozie Se- l
nomic — îmi explică el în timp reducerii preţului de cost s-au

...Era pe la începutul lunii iu­ se face un scurt bilanţ al ac­ ce ne retrăgeam pentru adăpos- făcut unele progrese. Sarcina pe bandă pentru principalele colectiviştilor deveni. beşţein,^ Brighita . Gyorgy şi f
nie din acest an. Şeful secto­ tivităţii depuse de membrii a- tire. Şi vreau ca luna asta să de a realiza pconomii la preţul produse, scoaterea de nci sor­
rului V al minei Lonea, tov ing. cesteia. obţinem realizări cit mai fru­ de cost în valoare de 50.000 lei timente, etc. — Mai întîi — ne-a spus alţii, sînt doar cîteva nume
Nicoiae Marian asculta cu ma­ moase. de la începutul anului şi pînă tov. Magdalena — aş vrea să de colectivişti a căror retribu­
re atenţie ceea ce îi relata teh­ — Ce randament credeţi că Ia 31 mai a fost depăşită, eco­ Folosind experienţa de pînă precizez, că am avut fericita ţie la zi-muncă, constituie un
nicianul Nicoiae Iancu. am realizat ? — îşi întrebă bri­ — Gu minereul cum stai ? nomiile cifrîndu-se la suma de acum, întrebuinţînd noi meto­ ocazie să particip Ia lucrările beişug ia care nu se aşteptau.
gadierul ortacii, după ce se ui­ — M-am angajat să dau în 87.000 lei. de înaintate de muncă, colecti­ celui de-al lîi-lea Congres al c
— Cum vă spun, îl urmăresc tă intr-un carnet de-al său. iunie 300 tone minereu peste vul întreprinderii noastre, an­
de mult timp pe Deak Aron. plan. Acum văd că e puţin. Vom Toate aceste succese s-au da­ trenat în întrecerea socialistă P.MaR. Cele învăţate de mine, Inţelegînd cu totii că prin
Orice sarcină încredinţată la — Vreo 5 tone pe post — da mult mai mult. torat faptului că în întreprin­ va obţine noi succese în produc­ ia lucrările Congresului, îmi intensificarea eforturilor şi ?
locul de muncă o rezolvă în mod răspunseră ei. derea noastră s-a ţinut cont de ţie, în îndeplinirea ritmică a dau o mai mare tărie în mun­ prin aplicarea celor mai noi (
conştiincios. De altfel a cîşti- ? iniţiativa creatoare ă oamenilor, planului de producţie şi la rea- că. împărtăşind tovarăşilor şi mai eficace metode de )
gat încrederea tuturor membri­ — Şase tone pe fiecare post precurn şi de cerinţele existente lizarea unor beneficii impor- mei de muncă impresiile de muncă, vor porni tot mai mult ,/
lor brigăzii pentru hărnicia cu prestat — se auzi glasul briga­ Zilele trecute am primit la ia Congres şi studiind cu to­ pe drumul bunăstării şi a! >
dierului Deak Aron. In afară redacţie un telefon. De la celă­ în raion. Faţă de,. ,§pji' .tre c u ţi fante. ţii _documentele Congresului, belşugului, colectiviştii deveni )
de aceasta am redus consumul noi, colectiviştii din Deva, am sînt hotărîţi să realizeze cu (
lalt capăt ai,tirului ,.r)i s.-.a. co­ reuşit să întrevedem imaginea cinste sarcinile care le stau s
municat că brigada lui Ioachim
Modîlcă de ia sectorul’ I 'ăt l.M .

care munceşte. Cred că poate de material lemnos cu 12 la su­ Teliuc a dat peste plan în cursul clară a viitorului fericit al pa­ în faţă.

să conducă cu succes o brigadă. tă, cel 'de exploziv cu 4 la sută, lunii iunie mai mult de 2.000 triei noastre. Noi vom munci In aceste zile activitatea
— M-am gîndit şi eu la el — iar de capse cu 17 la sută. Nici tone de minereu.
cu multa însufleţire pentru continuă cu succes. La grădi­
realizarea măreţelor sarcini ce na de legume şl zarzavaturi,
răspunse după un timp şeful în ce priveşte calitatea nu stăm ne revin.
colectiviste c a : Ana Selcey,
sectorului. Vreau să-i dau rău. Din contră... Cîştigul rea­ Tovarăşa Magdalena Lazăr Gyorgy Brighita, Gynla Na-
în primire brigada lui Nicoiae lizat de brigadă este acum de E levii şco lii de p a rtid de
ne-a spus apoi că pentru dez­ gy, Elisabeta Kaşler, Maria
Evescu care nu prea merge cum aproape 100 lei pe post de mi­ un an din O raş fie în vissfâ voltarea şeptelului gospodă­ Zsok, Ileana Semciuc şi altele,
trebuie. Nu obţine rezultate pe ner, faţă de 66 lei cit cîştiga
măsura posibilităţilor. Nu spun înainte. !& C. S. Hunedoara riei, s-au luat măsuri ca a- lucrează de zor. Grădina va
cesta să crească cu 200 vaci aduce în acest an gospodăriei
de_ lapte, faţă de 80 vaci cîte un venit de peste 220.000 lei.
că brigadierul Evescu nu-i bă­ — Nu ştiţi cum stau şi cele­ In ziua de 6 iulie a.c. elevii există acuma. Pentru crearea Brigăzile conduse de Ber-

iat bun, însă îi lipseşte spiritul lalte brigăzi din sectorul nos­ şcolii de partid de un an de la unor condiţii favorabile dez­ tolan Bela şi Silvestru Se-

de organizare. Sînt şi eu ferm tru ? — îl întrebă pe brigadier Orăştie au făcut o vizită la Com­ voltării şi întreţinerii în bune beştein lucrează la legatul vi­

convins că dîndu-i lui Deak un ortac. binatul siderurgic din Hunedoa­ ¦ ¦ condiţiuni a animalelor, cu ţei de vie şi la prăsitu! po­

’Aron această brigadă, el va şti — Am fost pe Ia Sector şi re­ ra. înainte de a începe vizita­ cîtva timp în urmă au început rumbului şi Ia recoltarea
să o ajute ca să se ridice în zultatele lor le-am trecut în- rea combinatului, în sala C.F.U., şi sînt acum aproape gata, griului de toamnă.
rîndul celor fruntaşe. Am să carnet. Iată cîteva: brigada lui elevii au ascultat o expunere a %AËM A două grajduri.
stau de vorbă cu el în această Gheorghe Timar a obţinut un tov. Nicoiae Cătană, director ge­ Despre munca rodnică a co­
direcţie şi, bineînţeles, îi vom randament de 6 tone pe post neral al C.S.H., cu privire la is­ Antrenat în întrecerea socialistă în cinstea Congresului par. Colectiviştii au hotărît de lectiviştilor deveni şi despre
acorda sprijinul necesar. şi o reducere a consumului de toricul combinatului. Tot cu a- tidului, echipa condusă de candidatul de partid lacob Mînzatu asemenea ca în următorii ani planurile lor de viitor se pot
material lemnos de 8 la sută : cest. prilej tov. Tiberiu Neuman, de la IM . Teliuc a dat peste plan în luna iunie a.c. 32 tone să_ cultive numai seminţe de spune multe lucruri frumoase.
... Luînd în primire brigada, minerii din brigada lui 'Gheor­ secretarul organizaţiei de bază minereu de calitate. soi, să extindă suprafaţa cul­ Cert este că ei se străduiesc
minerul Deak Aron s-a angajat ghe Cuzelov au realizat un ran­ de la secţiile chimice ale uzinei tivată cu îrucle şi legume şi să muncească tot mai cu snor.
în faţa conducerii sectorului că dament de 4 tone pe post şi coesochimice, a făcut o scurtă In clişeu: Şeful echipei explică ortacilor lui importanţa îm­ sa se creeze o florărie. Pentru pentru a face tot mai înflori- \
în scurt timp noua sa brigadă au făcut o economie de explo­ expunere privind modul cum bi­ bunătăţirii calităţii minereului. pregătirea condiţiilor necesare toare gospodăria lor colectivă. <
se va număra printre cele frun­ în -vederea înfiinţării florăriei,
P. IURCONI I

taşe, Şi a pornit la treabă. In- ziv de 3 la sută şi la capse de roul acestei organizaţii de bază

trucît în brigadă avea cîţiva ti­ II la sută. După cum se vede conduce şi îndrumă învăţămân­

neri care nu prea erau stăpîni stau fain şi e i ! tul dte partid, organizează şi des­ Preocupare măsurată in m
pe meserie, brigadierul şi-a în­ făşoară munca politică de masă,
dreptat atenţia în rrfod deose­ Pentru ca brigada noastră să pentru mobilizarea întregului După cum spunea tovarăşul create, avînd în rîndurile lor pe cărcătura metalică a fost cu 15 tibil-energie, ceea ce ne face să
bit către ei. EI Ie-a arătat cum poată obţine succese mai mari, colectiv la îndeplinirea şi de­ Ştefan Şoimoşi, secretarul orga­ cei mai buni muncitori, ingineri kg. pe tona de oţel mai mic tragem încă o dată concluzia că
trebuie să bată găurile, cum să să se menţină în rîndul brigăzi­ păşirea sarcinilor de producţie. nizaţiei de partid de la oţelă­ şi tehnicieni, membri şi candi­ decît cel planificat. In fine, au întregul colectiv de oţelari a
armeze. S-a ocupat şi se ocupă lor fruntaşe pe sector şi chiar Tovarăşul Dumitru Fotescu, se­ ria Martin nr. 2 a C.S. Hune­ daţi de partid, au studiat cu acordat o deosebită atenţie, în­ acţionat cu hotărîre în acelaşi
cu aceeaşi răbdare de toţi mem­ pe exploatare, se cade să mun­ cretarul organizaţiei de bază doara, linia directoare a acti­ atenţie rezervele existente la fie­ treţinerii în bune condiţiuni a scop: obţinerea de cît mai mul­
brii brigăzii. Schimburile s-au cim si să ne organizăm rnunca de Ia laminorul de 650 mm. a vităţii oţelarilor din această sec­ care loc de muncă şi au venit agregatelor, ceea ce a avut drept te economii.
chemat la întrecere între ele In abataj tot mai bine. Şi a- vorbiţ elevilor despre organiza­ ţie în cursul primului semes­ cu propuneri valoroase. In a- urmare atît producerea unei
avînd ca obiectiv de seamă rea­ ceasta cu atît mai mult cu cit. rea şi planificarea muncii or­ tru al anului curent, a consti­ cantităţi de oţel în plus de plan, La baza realizărilor oţelarilor
lizarea de economii la mate­ în fata noastră, a tuturor mi­ tuit-o sporirea şi ieftinirea pro­ cest fel s-a ajuns la concluzia cît şi eliminarea pierderilor de hunedoreni stă fără îndoială
riale, îmbunătăţirea calităţii căr­ nerilor. stau sarcini de seamă : ganizaţiei de bază. ducţiei de oţel. Că munca lor a că există posibilităţi pentru re­ metal. munca politică de masă desfă­
bunelui şi sporirea randamen­ sporirea productivităţii muncii După terminarea expunerilor, fost deosebit de rodnică, sînt ducerea consumului specific de şurată de comuniştii din aceas­
telor. în măsură s-o spună rezultatele, încărcătură metalică şi de com­ N-a fost scăpată din atenţie tă secţie. Punerea în discuţia
în abataje. îmbunătăţirea con­ care s-au bucurat de multă a- cele peste 30.000 tone oţel pro­ bustibil, că încă poate fi redus nici problema economisirii com­ comuniştilor a problemei econo­
... A trecut o lună de zile de preciere din partea elevilor, a- dus peste plan în 6 luni şi cele consumul de cărămizi refrac­ bustibilului, energiei şi mate­ miilor — şi nu o singură dată,
cînd minerul Deak Aron a pre­ tinuă a calităţii cărbunelui şi ceştia au vizitat secţiile de ba­ circa 4.500.000 lei economii la tare etc. Au ajuns la această rialelor refractare. Astfel, un deşi rezultatele au fost în fie­
luat conducerea noii brigăzi. In ză din combinat : furnale, la­ preţul de cost, înregistrate în concluzie nu numai inginerul colectiv de tehnicieni şi ingi­ care lună dintre cele mai bune
abatajul unde lucrează brigada ieftinirea preţului de cost al acelaşi timp. neri, a studiat posibilitatea li­ — folosirea cu pricepere a agi­
Nathan Kraft şi maistrul Şte­ nei mai bune organizări a flă­ taţiei vizuale, activitatea de a-
producţiei. minorul de 300 mm., oţelăria Dar nu atît rezultatele, cît fan Tripşa, Erou al Muncii So­ gitator a fiecărui comunist, iată
cialiste, ci întreg colectivul sec­ cării în cuptor, studiu menit
C. M A T E E S C t] Martin nouă şi altele.

------------------- .olSSSfc.----------------------

Vom obţine rezultate şl mal bune pe linia mai ales felul în care au fost ţiei. In consecinţă cu toţii au să ducă la economisirea unei cîteva dintre metodele de mun­
obţinute ele trezesc un interes
rentabilizării întreprinderii deosebit. Să vedem mai întîi în făcut din acest lucru o preocu­ însemnate cantităţi de com­ că ale organizaţiei de partid.
ce a constat această preocupa­ Rezultatele bune se datoresc
(Urmare din pag. l-a) ambalaj pentru mobilă, ceea ce re, care în final se măsoară în pare de seamă şi au reuşit să bustibil. Strădania acestui co­ însă şi faptului că biroul orga­
milioane lei economii, în zeci nizaţiei de partid a exercitat la
tatea industrială, din care Sub conducerea organelor de va aduce întreprinderii benefi­ de mii de tone oţel produs pes­ obţină rezultate foarte fru­ lectiv s-a concretizat într-o ino­ timp şi în modul cei mai com­
200.000 iei peste p.lan, iar la ce­ partid s-au luat măsuri pentru te plan. petent controlul de partid asu­
lelalte activităţi s-a realizat ca volumul beneficiilor să fie cii care se cifrează la aproxi­ moase. vaţie, care aduce anuai econo­ pra activităţii conducerii teh-
peste sarcina planificată 700.000 sporit. Astfel, se va selecţiona mativ 200.000 lei pînă la sfîr- Plenara C.C, al P.M.R. din 3-5 nico-administrative, ceea ce a
Iei economii. Este important de şi prelucra din lemn de foc cca. şitu! anului. Prin prelucrarea decembrie 1959, luînd în consi­ Bunăoară, în luna mai, con­ mii de ordinul milioanelor. dus Ia luarea celor mai potri­
arătat că preţul de cost ai pro­ 500 m.c. lobde pentru dulăpaşi, deraţie numeroasele resurse in- vite măsuri atunci cînd a fost
duselor lemnoase a scăzut de la se va debita din lemn subţire şi capetelor de buşteni răşinoase sumul de încărcătură metalică Muncitorii de ia întreţinere, cazul.
an la an. De exemplu, la buşteni buşteni sub stas cca. 500 m.c. şi a sortimentelor inferioare în terne încă nepuse în valoare, a
gater fag preţul de cost realizat cherestea de fag destinată sec­ talaş industrial, se vor obţine trasat ca sarcină colectivelor a fost redus la oţel necalmat pentru a contribui şi ei la rea­ Drumul bun pe care se gă­
în prima jumătate ă anului cu­ ţiei de lăzi, sporind producţia a- de muncitori, tehnicieni şi ingi­
rent este cu 42 lei mai scăzut cestui sortintent cu cca. 600 m.c. beneficii care se cifrează la a- neri din ţară obţinerea a 5,2 cu 43 lei pe tonă, la oţel calmat lizarea angajamentului anual de sesc oţelarii trebuie continuat.
decît cel obţinut în anul 1957, clin resurse proprii. Pînă la sîîr- proximativ 100.000 lei pînă la obişnuit cu 41 lei pe tonă, iar economii, au acţionat atît în di­
la lemn rotund răşinoase pentru şitu! anului nc-am propus să miliarde lei economii la preţul La îndeplinirea Directivelor ce­
fabrici s-a redus cu aproape 4 dăm peste plan 2.500 m.c. lăzi sfîrşitul anului. de cost în cursul acestui an. A- la calmat pentru ţevi cu 40 lei recţia scurtării duratei de repa­
lei pe m.c. iată de anul 1957. fag. Prin ridicarea calităţii che­ Sarcinile trasate de Congre­ lui de-al III-lea Congres al par­
iar F lemn de ioc esenţă tare restelei de răşinoase, preţul de ceastă sarcină de mare însem­ pe tonă. raţie la cald a cuptoarelor, cît
cu 3 lei pe m. ster. La beneficii sul al 113-lea al P.M.R. au însu­ nătate, a stat de la bun început tidului ei trebuie să-şi aducă o
s-au realizat pe primul semestru vînzare mediu va spori cu cca. fleţit munca întregului colectiv în atenţia colectivului oţelăriei Ce au făcut oţelarii pentru a şi în direcţia economisirii de
3.530.000 Ici, din care peste plan al întreprinderii noastre. Sub Martin nr. 2. Colectivele tehnice preţioasă contribuţie. Şi o vor
150.000 lei. 10 iei pe m.c. Din lăturo-aie, de­ conducerea organizaţiei de par­ obţine aceste rezultate ? In materiale refractare. Drept ur
tid, muncitorii, tehnicienii şi in­ aduce.
şeuri. ciierestea subscurtă, se ginerii din cadrul LF. Sebeş, primul rînd, au folosit în mai mare, în luna iunie, durata de
mare măsură fonta veche. Apoi, ajustare a cuptoarelor a fost N. ANDRONACHE
vor confecţiona panouri pentru desfăşurmci şî pe mai departe
întrecerea socialistă, sînt hotă- prin respectarea întocmai a • redusă la jumătate, re-alizîndu-
sectorul agricol şi garnituri de rîţi să traducă în viaţă^ măre­ procesului tehnologic, au reuşit se totodată economii de 1,50 iei
să reducă consumul specific de pe tona de oţel.
ţele sarcini care le stau în faţă.
metal. Aşa, de exemplu, în luna Economii însemnate au fost

iunie, consumul specific Ia în- obţinute şi la capitolul combus-