Page 27 - 1960-07

Nr. 1722 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

R

ineandiiier

Pe întinsele lanuri ale regiu­ le respective trebuie să se ia ©
nii noastre spicele aurii de grîu măsuri ca în toate S. M. T.-u-
promit o recoltă bogată. Ea e rile şi G. A. S.-urile să se ©
rodul muncii neobosite desfăşu­ organizeze verificarea tractoa­
rată de către colectivişti, înto­ relor şi maşinilor agricole MOSCOVA (Agerpres). TA SS anunţă : La 6 iulie s-a deschis
vărăşiţi şi lucrătorii din G.A.S. înainte de începerea campaniei, ? Ia Moscova, în Halatul Mare ai Kremlinului, Congresul învăţă­
de la semănat şi pînă acum să se asigure dotarea cu dispo­ TOKIO (Agerpres). — Re­
cînd spicul s-a copt. Dar tocmai zitive paraşeîntei ia ţevile de e- cent a avut loc la Tokio a Xl-a torilor şi profesorilor din învăţă inintul mediu din R .S.F.S.R.
acum începe cea mai grea etapă şapament precum şi mijloacele plenară lărgită a C.C. al Parti­ La deschiderea Congresului au participat conducători ai par­
de desăvîrsire a muncii. Recolta pentru remorcarea batozelor în dului Comunist din Japonia. In
trebuie strînsă şi Înmagazinată scopul evacuării lor de pe arii comunicatul secretariatului C.C. tidului comunist şi ai guvernului sovietic.
tară pierderi. O. problemă impor­ în caz de incendiu. Toţi mecani­ al partidului comunist dat pu­ Evgheni Afanasenko, ministrul invâţămîntului al R .S.F.S.R.
zatorii să îie temeinic instruiţi. blicităţii la 6 iulie în ziarul
tantă care nu trebuie scăpată De asemenea, trebuie să se asi­ „Akahata“ se arată că plenara a prezentat raportul „Şcoala în etapa actuală a construirii co­
din vedere în timpul secerişului a discutat şi a aprobat raportul munismului şi sarcinile corpului didactic“.
este preîntîmpinarea unor even­ gure înainte de începerea cam­ Prezidiului C.C. cu privire la
paniei de recoltare stingătoarele dezvoltarea luptei împotriva Raportul a subliniat că în nici o ţară capitalistă nu există
tuale incendii. Cu toate că în şi încărcătoarele necesare. un număr atît de mare de şcoii de cultură generală, şcoli medii
ultimii ani în cadrul regiunii „Tratatului de securitate“ ja- i şi instituţii de învăţământ superior ca în Uniunea Sovietică.
pono-american şi cu privire la
noastre nu s-au produs incendii, Pentru a amplasa ariile cît construcţia de partid, a adoptat Numai în R.S.F.S.R. există peste 125.000 de şcoli de cul­
un apel şi o rezoluţie de pro­ tură generală în care învaţă peste 17.000.000 de elevi. Pe lingă
totuşi o serie de unităţi agricole mai corespunzător, comitetele e* test împotriva represiunilor or­ acestea există 12.000 de şcoli naţionale unde învaţă aproxi­
ganizate de cabinetul Kişi la mativ 1.000.000 de elevi.
socialiste nu au respectat pre­ xecutive ale sfaturilor populare adresa forţelor democratice din
vederile P.C.i. In localităţile trebuie ca din timp să aleagă ţară. Evgheni Afanasenko a subliniat că reorganizarea şcolii în­
cepută în U.R.S.S. se desfăşoară cu succes. In Uniunea Sovie­
Vinţul de Jos, Bărăbanţ, Miercu­ şi să îixeze locurile pentru arii, In apelul plenarei C.C. se a- tica creşte importanţa învăţămîntului mediu şi superior. !n anii
rea, Pojoga şi altele, ariile nu să înlăture defectele de instalaţii rată că lupta poporului japo­ septenalului 1959— 1965 pe lingă cele 19.900 de şcoli medii şi
nez a barat în Japonia calea şcoli pentru tineretul muncitor si de la sate, se vor mai înfiinţa
au lost amenajate corespunzător la ariile electrificate, să pregă­ preşedintelui american, a con- încă 3.500 de asemenea şcoli.
indicaţiilor date. De asemenea, tească utilajele şi materialele de strîns guvernul Kişi să declare
că îşi dă demisia, a dat o pu­ Arătînd că tineretul muncitor îşi complectează studiile me­
unele arii nu au îost dotate cu stingerea incendiilor pe arii şi dii în şcolile serale, raportorul a declarat că la sîîrşitul septe­
materiale pentru stingerea in­ să instruiască responsabilii de ternică lovitură nu numai clicii nalului numărul muncitorilor care vor frecventa cursurile serale
cendiilor, au funcţionat îără pro­ arii. Este foarte important ca La club, în clipele de răgaz. lui Kişi, ci şi întregii politici a va creşte de două ori şi va atinge 2.600.000.
ces verbal de dare în folosinţă încă înainte de începerea căra­ ...........a .................... imperialismului american în Ex­
iar în multe locuri garniturile de tului recoltei, fa arii sa fie adus Raportorul a subliniat că în R .S.F.S.R . există 725 şcoli-
treier venite de la S.M.T. Oră- tremul Orient. In cursul acestei internate în care învaţă aproximativ 190.000 de elevi, iar la
ştie şi S.M.T. Dobra nu au fost tot materialul pompieristic, să Cu cîteva zile în ur­ La colţul roşu al fi­ nute în întrecerea so­ lupte s-au unit şi mai strins for­ sîîrşitul anului 1965, numărul elevilor din aceste şcoli va creşte
dotate cu stingătoare manuale, mă membrii consiliului laturii se va organiza cialistă, după care for­ ţele democratice aie ţării, s-a
fie asigurată apa necesară stin­ de conducere al clubu­ un jurnal vorbit, cu te­ maţiile artistice ale clu­ intensificat mişcarea păturilor pînă Ia 1.340.000.
cabluri sau lanţuri pentru eva­ lui m uncitoresc din Lu- ma „Introducerea tehni­ bului vor prezenta în largi ale ţărănimii, intelectuali­ In prezent în şcolile din R.S.F.S.R. profesează aproxima­
cuarea batozei în caz de incen­ gerii incendiilor iar aşezarea peni au întocmit planul cii noi, îm bunătăţirea cinslea fruntaşilor în
stogurilor pe arii să se facă res- de activitate a clubului pe calităţii produselor şi producţie un program tăţii, oamenilor de cultură, ti­ tiv 1.000.000 de învăţători şi profesori.
diu. Au îost de asemenea cazuri luna în curs. Printre ac­ realizarea de economii". artistic. neretului, întreprinzătorilor mici La congres vor fi de asemenea prezentate rapoartele „Con­
cînd stogurile s-au amplasat sub pectînd distanţele şi intervalele ţiunile ce se vor între­ şi mijlocii. Lupta pentru pace,
stabilite prin instrucţiuni. Este prinde în această lună Pentru oamenii mun­ Activul cultura! şi independenţă, democraţie şi ţinutul şi metodele educării comuniste în şcoală“, „Comsomo-
reţeaua eleotică trifazică sau au necewr ca de la început să vor fi în primul rînd cii şi tineretul din Lu- form aţiile artistice din neutralitate a intrat într-o fază
fost depozitate peste butoaiele cu funcţioneze posturi permanente organizarea unor întîi- peni se va organiza o oraşul Lupeni vor asis­ nouă. iul şi şcoala“.
apă necesare stingerii incediilor niri între muncitori şi seară tem atică „Oraşul ta la o seară de odih­
aşa cum s-a întîmplat Ia Alba de pază contra incendiilor în delegaţii la Congresul nostru pe drumul pro­ nă pe tem a „Sub con­ Apreciind1 rezultatele luptei HAVANA (Agerpres). — După, să numească organele care să
care să facă de serviciu, zi şi al IlI-lea al P.M .R., ur­ gresului şi al bunăstă­ ducerea P.M .R. pentru poporului japonez ca pe o mare cum anunţă agenţiile de presă treacă la naţionalizarea şi e-
lulia şi în comuna Lăpuşnic. mate de program e ar­ rii“ urm ată de un spec­ o continuă dezvoltare a victorie în istoria mişcării de­ occidentale, ca urmare a redu­ valuarea tuturor proprietăţilor
Experienţa anilor trecuţi a a- noapte, cîte un pompier volun­ tistice. tacol de cîntece şi dan­ mocratice a ţării, Partidul Co­ cerii importului de zahăr din străine.
tar. suri dat de formaţiile artei şi culturii în ţara munist din Japonia cheamă po­ Cuba de către. Statele Unite,
rătat că la începutul verii, o- Pentru oamenii mun­ clubului. fapt calificat de guvernul Cu- De asemenea, guvernul a a-
dată cu schimbarea bruscă a O atenţie deosebită trebuie a- cii de Ia filatura Lu- noastră“. porul japonez să întărească şi ban ca o agresiune economică, probat în unanimitate un amen­
condiţiilor meteorologice, în con­ peni se va organiza Pentru fruntaşii în Cele de mai sus sînt preşedintele Osvaldo Dorticos dament Ia articolul 232 al Con­
diţiile unor recolte bogate, a cordată pazei lanurilor organi- conferinţa „Sub con­ producţie din toate în­ mai mult solidaritatea şi uni­ şi premierul Fidel Castro au stituţiei cubane care legiferea­
zîndu-se în acest scop un sis­ ducerea P.M .R., să în­ treprinderile din oraş doar cîteva din acţiuni­ fost împuterniciţi printr-un de­ ză exproprierile. Amendamen­
timpului secetos şi a accelerării tem de observare elicace. Prin- făptuim măreţele obiec­ se va organ iza :t sea­ tatea în interesul patriei sale cret de a trece la naţionalizarea tul dă posibilitatea organelor
ritmului de treier mai ales către tr-un efort deosebit colectiviştii, tive ale planului şese- ră de odihnă cu prilejul le pe care Ie v s în­ tuturor proprietăţilor monopo- competente să plătească pro­
sîîrşitul perioadei de recoltare nal, conferinţă ce va căreia se va vorbi des­ treprinde clubul din Lu­ şi în interesul dreptăţii. Parti­ liştilor americani. prietăţile expropriate în crean­
lucrătorii din G.A.S., tractoriştii îi de asem enea urm ată pre „Politica P.M .R. de peni în această lună în ţe şi nu în bani lichizi, şi numai
este necesar să se sporească e- şi mecanizatorii trebuie să asi­ de un program artis­ industrializare socialistă dul comunist cheamă de aseme­ După cum subliniază agenţia cu condiţia ca Statele Unite să
forturile pentru organizarea si tic. a ţării“, vor fi scoase scopul educării oameni­ United Press International, de­ renunţe la politica lor de a-
respectarea cu stricteţe a tutu­ gure buna desfăşurare a campa­ în relief succesele obţi­ lor muncii. nea la luptă pentru imediata cretul stipulează că preşedinte­ gresiune economică faţă de
ror măsurilor de pază contra in­ le şi premierul Cubei au drep­ Cuba şi să reia relaţiile comer­
niei agricole de vară Suind toate Hit. AVRAM MICA demisie a guvernului Kişi, pen­ tul „de a naţionaliza Întreprin­ ciale normale. Astfel în decret
măsurile privind apărarea recol­ corespondent derile şi proprietăţile aparţi- se a r a tă : „Statul cuban va crea
tei împotriva incendiilor. tru crearea unui cabinet care nind cetăţenilor americani, pre­ un fond din devizele străine
cum şi întreprinderilor în care care se vor obţine din vînzări-
cendiilor. Prin organele regiona- NICOLAE A. NICOEAE să exercite un control demo­ aceste persoane au investiţii ie de zahăr către Statele Unite
mari“. în fiecare an calendaristic, pes­
32H55 cratic asupra alegerilor gene­ te cele 3.000.000 de tone de
Relevînd justeţea acestei noi zahăr necesare consumului in­
Am promovat cu toţii clasa rale şi să dizolve parlamentul. acţiuni întreprinse de guvernul tern, şi la un preţ care să nu
cuban în faţa agresiunii econo­ fie inferior preţului de 5,75
f/ La Ş co a la m edie serală din G ălan au fu n cţion at în acest an L'a sediul comitetului organi­ vor executa pe şantierul noii sec­ Colaborarea economică mice a Statelor Unite, decretul cenţi/livră“.
şcolar două clase p aralele: a V lII-a A şi a V lII-a B . Din cla- zaţiei U.T.M. din C. S. Hune­ ţii de furnale. Sarcinile ce revin dintre Cuba subliniază: „Atîta timp cît a-
doara, membrii comitetului, îm- tineretului, în prima etapă a lu­ titudinea adoptată de guvernul Această nouă măsură a gu­
, sa a VTII-a A am făcut şi eu parte. preunâ cu un grup de ingineri crărilor, s în t: nivelarea terenu­ şi R. D. Germană şi puterile legislative din Sta­ vernului cuban, care este spri­
De curînd s-a încheiat anul şcolar. Gu acest prilej bucuria constructori de la I.C .S .li, au lui de amplasare, evacuarea zgu­ tele Unite este o atitudine de jinită de întregul popor, are
discutat zilele trecute pe mar­ rii şi a fierul ai vechi şi pregă­ La 5 iulie s-au încheiat Ia Ber­ agresiune permanentă împotri­ menirea să scoată complet e-
in o a stp ă, a elevilor din clasa a V lII-a A, a fost nespus de m are. ginea hofărîrilor adoptate de tirea condiţiilor necesare trecerii lin tratativele dintre delegaţia va intereselor fundamentale ale conomia Cubei de sub exploa­
Cu tofiî am prom ovat clasa. A cest succes se datoreşte în primul Congres privind noile obiective economică guvernamentală a Cu. economiei Cubei, guvernul re­ tarea trusturilor şi monopolu­
rînd m uncitorilor-elevi, care s-au străduit să-şi însuşească cît industriale ce se vor construi îără întîrziere la săparea fun­ bei în frunte cu A. N. Jimenez, voluţionar este obligat să a- rilor americane.
mai bine cunoştinţele, iar în al doilea rînd tovarăşei diriginte, în combinat şi asupra sarcinilor daţiilor. directorul institutului naţionai dopte toate măsurile pe care le
ce revin tineretului pentru a spri­ pentru reforma agrară, şi dele­ crede necesare pentru apăra­ mm
Lucia Socaciu, care ne-a aju tat perm anent. jini eforturile constructorilor de Măsurile luate de comitetul gaţia R. D. Germane sub con­ rea suveranităţii noastre naţio­
( In anul acesta, clasa noastră a fost una dintre clasele frun­ a executa aceste obiective în- U.T.M. dau posibilitate construc­ nale şi pentru dezvoltarea li­ esamsssa
taşe ale şcolii. De aceea, sm lem hotărîţi ca şi în anul ce vine să ducerea Iui B. Leuschner, vice­ beră a economiei ţării noastre“.
tr-un timp cît mai scurt. Nu torilor noii secţii de furnale să 9 IULIE 1960
obţinem rezultate tot atît de frum oase. In colectivul de jşondu- preşedinte a! Consiliului de Mi­ Guvernul cuban a împuterni­
>'cere al clasei avem com unişti destoinici ca Anton R ăceanu, peste mult timp vor începe lu­ deschidă un front mai mare de niştri şi preşedintele Comisiei cit pe preşedinte şi pe premier DEVA : Lumină In întuneric ;
M ile Costiuc, Alexandru Tuza şi alţii. de Stat a Planificării. Prima m elodie; ALBA IU LIA :
!< C. CHIRIAC crările pe şantierele noii secţii lucru, să scurteze timpul de exe­ 9 IULIE I960 Valurile Dunării; soarta unui
Conducătorii celor două dele­ om ; BRAD : Vremea ghioceilor;
muncitor-elev în clasa IX-a A de furnale, obiectiv prevăzut în cuţie. să mărească productivita­ gaţii şi-au exprimat convingerea PRO G RAM UL 1 : 7,45 Salut voios H AŢEG : Ultima prim ăvară;
de pionier ; 8,00 Din presa de astăzi : HUNEDOARA: Balada soldatu­
(Urmare din pag. l-a) guş, rezultă o diferenţă în minus de Directivele Congresului. Pentru tea muncii şi să reducă preţul că tratativele care au avut loc 9.30 Un tăciune şi-un cărbune ; „Alu­ lui ; ILIA : Mamă vitregă;
15,44 lei pe m.p. de parchet. Noi am între ei vor duce Ia întărirea niţă“, poveste de Gălin Gruia ; 10,15 ORAŞTIE: ultima noapte pe
nu o mai folosim la m ontarea parche­ executat în anul acesta peste 8.400 m.p. a veni în ajutorii! constructorilor de cost al acestor lucrări auxi­ continuă a colaborării economice Valsuri pentru pian de B rah m s; 11,03 Titanic; Thereze Raquin; PE­
tului. Pe un bloc cu 24 de aparta­ beton de rum eguş. Pînă la sfîrşitul a- liare. îndrumaţi în permanenţă şi tehnice între cele două ţări. Fragm ente din opera „Siegfried“ de TROŞANI : De stmbătă pînă
mente noi realizăm astfel o economie nului vom mai executa peste 10.000 comitetul U.T.M. din C.S.H. a W agner ; 12,30 Cîntece şl jocuri popu­ luni; Furtuna ;SEBEŞ : Despre
de cherestea de circa Î6 m.c. In ace­ m.p. beton de rum eguş. Un antecalcul de către organizaţiile de partid, La 6 iulie misiunea economică lare rom încşti ; 13,05 Concert de prietenul meu : SIMERIA : Bă­
laşi timp şi productivitatea muncii creş­ ne arată că noi vom economisi în to­ stabilit, împreună cu inginerii tinerii siderurgişti sînt hotărîţi prînz ; 14,00 „Săptăm îna muzicii M on­ ieţii noştri; LONEA: Dimineaţă
te în mod considerabil. De pildă, la tal în acest an 513 m.c. cherestea. To­ guvernamentală a Cubei a pără­ gole“. In program muzică populară ; moliorîtă ; TEIUŞ : Inimă de
montarea duşumelei oarbe la un bloc talul economiilor realizate va depăşi constructori cu care s-a consul­ să contribuie cu tot elanul lor sit R.D.G. plecînd spre patrie. 15,10 Selecţiuni din operete ; 16,15 m am ă; ZLATNA : Pe ţărmuri
lucra înainte o echipă form ată din 5 sum a de peste 200.000 lei. Vorbeşte M oscova I; 17,25 Duete din îndepărtate; APOLDUL DE
oameni, timp de circa 10 zile. La pre­ tat, un plan de măsuri în vede­ la înfăptuirea înainte de termen op ere; 17,45 Tribuna rad io ; 18,30 SU S: Viaţa e în mîinile tale.
pararea şi turnarea betonului de rutrfe- Desigur că în privinţa reducerii con­ Din folclorul popoarelor ; 19,05 Pe te­
guş la un bloc lucrează tot 5 oameni sumului specific de cherestea rezerve rea mobilizării şi participării în­ a acestei noi construcţii side­ me internaţionale ; 20,10 Ciută Ioana BĂILE TERMALE
însă numai 5 zile. mai sînt încă pe şantierul nostru. F ap ­ rurgice. Radu ; 20,30 La microfon :, Salira şi
tul că întregul colectiv se preocupă de tregului tineret !a lucrările ce se um orul; 21,15 Muzică de d an s. VAŢA DE JO S
Făcînd calculul tuturor economiilor realizarea de cît mai multe economii,
care rezultă din înlocuirea duşumelei ne întăreşte convingerea că sarcinile PR O G R A M U L II : 14,07 M uzică co­ Raionul Brad
oarbe, aşa cum este prinsă ea în de­ trasate de cel de-al IlI-iea Congres al rală rom îdească ; 15,00 Muzică popu­ Regiunea Hunedoara
vizul de execuţie, cu beton de rume­ P.M .R . vor fi înfăptuite cu succes. lară rom înească din diferite regiuni ale
ţării ; 16,15 Buchet de melodii ; 17,00 anunţă că de Ia data de
P e Valea B ălăcu ţii în sus, din­ Se duseră cu m ic cu m are la piatră deschisă aici se dăduse­ sfărîm ată, sfredelită... Omul to­ m ontatori, în frunte cu m em ­ Program de muzică populară romî­ 1 iulie a. c., funcţionează
colo de Dealul Viilor, se înalţă boierul hapsîn, prietenul zmeu­ ră od ih n ei: tuşi a fost mai tare decît ea. brul de partid Aron Popa, se­ nească interpretat de Ileana Grigoriu cu băi la vane şi bazine
către apus o culm e golaşă şi lui, să-i ceară să îm buneze di- Curînd lucrarea din prima fază cretarul organizaţiei U .T.M . din şi Florea Netcu : 19,00 „Viaţa nouă închise, ştrand şi îiefiotera-
stincoasă, căreia localnicii de­ hania. Boierul le promise că — Dealul ăsta e parcă bles­ era term inată. m ină. Numai transportul primei a satului“, program de cîntece şi pie, asigurînd cazare şi
veni îi spun P iatra Zm eului. le va face pe voie, dacă îi vor tem at... povestea omul. Numai părţi, a roţilor volante şi axu­ jocuri populare romîneşti : 19,40 Mu­ masă la preţuri convena­
strîn ge un car de galbeni. Gu răpitoare trăiesc pe aici şi vezi Locul unde urma să se mon­ lui principal a durat 16 ore. 16 zică din opereta „Silvia“ de Kalm an; bile. Vizitatorii urmează să
Numele i-a răm as din timpuri sudoarea frunţii, toată suflarea ce prăpăstios e, de-ţi iese su­ teze m aşina de concasat a tre­ ore de luptă neîntreruptă cu 20.30 M uzică de dans : 21,15 Gîntece prezinte dovezi de salari­
vechi, cinci se zice că pe aste m e­ de robi de pe vatra Devii, tru­ fletul pînă îl urci. Şi azi zmeul buit lărgit, pregătit. După m i­ înclinarea dealului... de petrecere şi jocuri populare romî­ zare.
leaguri hălăduia un zm eu-para- diră din G henar pînă-n Brum ar de odinioară parcă, stă să se neri au intrat în subteran zida­ neşti ; 21,50 Ani de ucenicie ]
'eu .cu 7 cap ete, spaim a oa-me- să îm plinească lăcom ia boieru­ mai pună îm potriva oam enilor... rii şi dulgherii. Au turnat fun­ Au trebuit doborîte şi sparte Gu ocazia sezonului de v a ră ,
iilor din jur, care trebuiau să-i lui. A cesta văzînd atîta bănet, Tată, chiar de curînd el a fost daţia penlru fixarea viitoarei stînci ivite ca din păm înt în Vremea devine uşor nestabilă cu ce­ O.G.L. PR O D U SE IN D U STR IA LE
jertfească în fiecare an cîte, o puse m ina pe ei, iar pe cei care din nou doborît, încercînd să-şi instalaţii, au pregătit schele, cale, de cîteva ori terenul a în­ rul variabil mai mult noros ziua. Vor
fa lă fe cio a ră , pentru a-1 îm bu­ îi cu leseră îi bătu şi-i izgoni de ridice capul. arm ături... ceput să le fugă oam enilor de mai cădea ploi izolate. Tem peratura sta­ INTERRAIONALA DEVA
na şi a scăpa de prigoana lui. la curtea castelului şi pe Ileana sub picioare, am eninţînd să fie ţionară ; ziua între 25 şi 28 grade, iar anunţă că în m agazinul de biju­
O am enii îi purtau team ă, dar 0 soroci plocon răutăţii şi pof­ — Gum aşa ? ! Gea mai anevoioasă operaţie striviţi de piesele m asive de o- noaptea între 10 şi 16 grade. Vîntul va terii din Deva, str. dr. Petru G ro-
m ai ales ură. L -ar fi stîrp it ca telor zmeului. a revenit însă m ontatorilor, lă­ ţel, care scăpate de sub con­ sufla potrivit. za, 14 (vizavi de cinematograful
pe o buruiană rea, l-ar fi ars — Bine. Dealul ăsta, zmeul cătuşilor de la atelierele uzinei, trolul braţelor au pornit la un „Filimon Sîrbu“), a deschis UN RA- â
şi îm p răştiat în toate patru vîn- Dar de data asta n-avea să pietrificat, se pune pieziş om u­ îndrumaţi de m ecanicul şef al m oment dat la vale. Părea că ION GU ARTICO LE PEN TRU
turile,' dar nim eni nu se încu­ 1 se mai îm plinească voia. R ăb­ lui. încearcă şi acum să-i facă atelierului, sub conducerea şe­ balaurul de odinioară răpus de PLA JA , unde Se g ă seşte un bogat
meta sâ-i stea îm potrivă. Prea darea oam enilor umpluse paha­ necazu ri... Aşa s-a în tîm p lat în fului de echipă Cornel M untea- Iorgu Iorgovan se trezeşte şi-şi sortiment de :
m are îi era puterea, prea fioros rul. Conduşi de Iorgu Iorgovan zilele din urm ă, cînd cu tran s­ nu, candidat de partid... Con- scutură trupul încrem enit, cău-
se arăta la vedere... Atunci s-a au devastat palatul boierului, portarea şi m ontarea noii sta ­ caso.rul, greu de cîteva tone, tind să se răzbune pe oameni. « costume de b aie;
ridicat un voinic dintre cei care iar zmeului care venise să-l ţii subterane de concasare, pe trebuia urcat pe o pantă lungă Piesele scăpate de sub controlul * pantofi de baie ;
trudeau pe ogoarele stăDÎnului scape pe ciocoi de la pră­ care o pregătim pentru a veni de 150 m etri, pe o înclinare de tinerilor abia au fost reţinute. ® pălării şi poşete pai ;
acestor locuri, un boier hapsîn, păd, îi tă ia ră pe rînd cap etele, în sprijinul m uncii m inerilor 78 g rad e. P en tru a-1 u rca, m un­ Cei patru tineri care le tran sp or­ ® slipuri ;
prieten de-al zmeului. Pe flăcău hoitul aruncîndu-1 la curm ătura de-aici. Această staţie va ali­ citorii l-au dem ontat în trei tau se aruncaseră asupra lor,
îl chem a Iorgu Iorgovan, era a două colnice. Aici, din acest m enta cu piatră toată mina părţi. Pe pantă au instalat o pentru a le opri prăvălirea, e- ° caschete de baie etc.
vîn jos cît zece şi fără team ă cît hoit zice-se că s-a înălţat apoi pentru a ram blea locurile de linie ferată îngustă. P ărţile m a­ xact ca în poemul „M inerii din
o sută, îndrăgit de cea mai fru­ dealul stîncos care a prim it nu­ unde s-a scos odată minereul. şinilor le-au legat de un vago- M aram ureş“ de D an Deşfi'u. Aici
m oasă fecioară, o Ileană Co- m ele de P iatra Zm eului, în a- net pe care l-au tras pe plan în să nu era un sing u r erou, ci
sînzeană cum nu s-a mai vă­ m inlirea voinicului care l-a ră­ Lucrările necesare instalării înclinat, aju taţi de un granic patru...
zut... Pasăm ite zmeul prinsese pus şi a scăpat oamenii acestor staţiei le-au început m inerii. A- (troliu de m ină).
veste de acest lucru, de aceea locuri de furia lui. ceştia au săpat o galerie de pe­ C elelalte piese, finind de cor­
se oţărîse să-i facă în ciudă, ste 100 m. pînă la locul unde S-ar părea că totul a decurs pul concasorului, au fost duse
cerînd-o jertfă în acel an chiar Povestea Pietrii Zmeului am urma să se m onteze stafia de simplu. R ealitatea e că pe în ­ sus mai uşor. Tinerii îşi form a­
pe Ileana, aleasa inim ii lui Io r­ aflat-o din gura unui vînător, concasare, fără a pune la so ­ clinarea de 78 grade a planului seră o experienţă.
govan. .Tale m are s-a în tin s G heorghe Ardelean, chiar pe coteală celelalte galerii de ali­ au trebuit eforturi eroice pentru
pesle întinderile vetrei Devei, clinul dealului cu acest nume, m entare a subteranului, rosto­ a duce m unca la capăt. Din Dealul Piatra Zmeului a fost
că toţi care o văzuseră sau au­ intr-un a din zilele însorite din golurile etc. această pricină abia cîfiva me­ învins. Oam enii au fost cei vic­
ziseră de Iienuţa, o îndrăgiseră. această vară, intr-un răgaz tri se puteau urca pe oră. Tro­ torioşi. Şi cea mai bună dova­
cînd oam enii de la cariera de Dealul P iatra Zmeului se su­ liu era prea slab pentru a trage, dă e faptul că în subteran, în
punea cu încăpătînare m ineri­ greutatea supraom enească a galeria săpată în coasta acestui
lor, crem enea lui se lăsa greu părţilor m aşinii. A ceste piese deal, a început deja m ontarea
uriaşe de metal au fost urcate staţiei de concasare menită să
pe dealul P iatra Zmeului mai uşureze munca m inerilor de-
mult pe braţe. Rîuri de sudoare vem.
au curs de pe frunţile tinerilor
I. STRĂUT,