Page 28 - 1960-07
P. 28

Pag. 4                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                                                              Nr. 1722

U. R. S. S. continuă să creadă în                                                                                        ^ itlrrieX e ş lin i judH irte le ş iir i • ju iix rrie ie ş iir i • u liiiu e ia ş t ir i
 posibilitatea rezoivării problemei

                                      d ezarm ării

Cuvîntarea rostită de N. S. Hruşciov la Qraz

    GRAZ 7 (Agerpres). — In            U.R.S.S., planurilor sale paşni­   au transformat tratativele asu­        Cea de-a doua lansare                                                           V. Goncearov despre succesele
 cursul recepţiei oferite la 6 iulie   ce grandioase.                     pra acestor probleme în discu­
 de şeful guvernului din Styria,                                          ţii sterile. Pentru succesul în o-     a unei rachete balistice oamenilor de şfiinfă romîni în folosirea
 a luat cuvintul N. S. Hruşciov.          Uniunea Sovietică — a con­      pera de dezarmare sînt nece­                                                                                           energiei atomice în scopuri paşnice
  _ In cuvîntarea sa, N. S. Hruş­      tinuat N. S. Hruşciov — se pro­    sare eforturi ale popoarelor,          sovietice în Oceanul Pacific
ciov a spus printre altele:           nunţă cu perseverenţă şi con­       mari şi mici, deoarece toţi sînt                                                                                         M O SSO VA 7 (A gerpres). —               geşte posibilităţile de folosire a
  ?Ne face o deosebită plăcere        secvent pentru pace, pentru         interesaţi în dezarmare. Reali­                MOSCOVA 7 (Agerpres). — Comunicat TASS. La 7 iulie                      TA SS a n u n ţă: Ziarul „Pravd a“          reactoarelor.
să vizităm oraşul dv., deoarece       coexistenţa paşnică a statelor cu   zările în domeniul ştiinţei şi teh­      1960 a fost efectuată cea de.a doua lansare cu succes a unei                  a publicat o convorbire cu Vla-
oraşul Graz întreţine din timpuri     orînduiri sociale diferite. Tre­    nicii sînt atît de mari, au fost         noi rachete balistice, puternice, cu mai multe trepte, destinată              dimir Goncearov, laureat al pre­               Goncearov a inform at de a-
străvechi legături cu vecinii săi     buie, însă, să ţinem seama că       create tipuri de arme şi mijloa­         zborurilor cosmice.                                                           miului Lenin, gu privire la re­
de la răsărit, şi rădăcinile aces­    în lume mai există forţe cărora     ce de transportare a lor de aşa                                                                                        zultatele conferinţei de la Dres-           semenea despre o altă experien­
tor legături se pierd în negura       nu le este la îndemînă destin­      natură, încît un nou război s-ar               Lansarea a avut loc cu precizie In timpul fixat. Zborul ra­             da a savanţilor atom işti din ţă ­          ţă a oam enilor de ştiinţă romîni
vremii. Grazul este renumit prin      derea încordării, care încearcă     întinde asupra unor spaţii uria­         chetei a urmat cu stricteţe traiectoria stabilită.                            rile lagărului socialist pentru             care au sporit puterea reacto­
bunele sale tradiţii în comerţul      să învenineze atmosfera şi să       şe şi ar aduce distrageri colo­                                                                                        folosirea energiei atom ice în              rului nuclear cu aproape 1.000
cu aceste ţări. Tîrgurile dv. in­     menţină „războiul rece“, urît de    sale.                                         Potrivit datelor culese in urma măsurătorilor efectuate de               scppuri paşnice.                            kW. peste datele obţinute prin
ternaţionale anuale au contribuit                                                                                  navele speciale ale flotei sovietice, înzestrate cu diferite apa­                                                         calcul. Ei au studiat funcţiona­
în bună măsură la dezvoltarea         toate popoarele.                       Uniunea Sovietică năzuieşte           rate de măsurat, macheta ultimei trepte a rachetei a atins                       In centrul atenţiei conferin­
                                                                          spre a face ca aceste arme în­           suprafaţa apei chiar în punctul de cădere stabilit.                                                                       rea diferitelor subansam bluri şi
unui comerţ reciproc avantajos           Bineînţeles, noi nu putem fi     grozitoare să nu fie folosite ni­                                                                                      ţei, la care au participat 150 de           agreg ate ale pilei de uraniu în
                                      de acord cu acţiunile adepţilor     ciodată, ca ele să fie lichidate               Racheta a parcurs o distanţă de aproximativ 13.000 Km.                  persoane, au fost problemele                condiţiile regim urilor înalte şi
şi la întărirea spiritului înţele­                                        şi să rămînă numai în muzee.                                                                                           funcţionării reactoarelor şi pro­           a unei suprasolicitări considera­
                                      ^războiului rece“ şi vom demas­                                                    Prin lansările cu succes ale noii variante a puternicei ra­             blem ele legate de dirijarea reac­          bile.
gerii dintre popoare.                                                       Relafiile soviete-™                    chete purtătoare, cu mai multe trepte, efectuate la 5 şl 7 iulie,             ţiilor în lanţ, a spus G oncea­
                                      ca cu fermitate provocările lor.                                             a fost încheiat programul de experimentare a acestei va­                      rov, care a condus delegaţia so­               Sp ecialiştii din P olonia. Ro-
   Uniunea Sovietică se pronun­                                           austriece se vor întări                                                                                                vietică.                                    m înia şi R.D . G erm ană au vor­
                                      Sîntem însă convinşi că jude­                                                riante a rachetei. In urma acestor lansări au fost obţinute                                                               bit la conferinţă despre aparate
ţă pentru dezvoltarea unei largi                                                 şi mai mult                       toate datele necesare privind punerea la punct a rachetei pur­                   Analizînd experienţele între­            noi — spectrom etrele neutronice
                                      cata sănătoasă în problemele in­                                             tătoare — destinată unor noi cuceriri ale spaţiului cosmic.                   prinse în ţările socialiste, G on­          — cu ajutorul cărora poate fi
colaborări economice pe o bază                                             Declaraţia cancelarului                                                                                               cearov a arătat că oam enii de              văzută distribuţia atom ilor în
                                      ternaţionale va triumfa pînă la                     Raab                           In legătură cu rezultatele bune obţinute prin cele două                 ştiinţă rom îni au obţinut în zona          m aterialele m agnetice, aliaje şi
general europeană, universală.                                                                                     lansări ale rachetelor, nu mai este necesară continuarea stu­                 activă a reactorului „im pulsuri“           p olim eri.
                                      urmă. Uniunea Sovietică nu va          VIENA 7 (Agerpres). — TASS            dierii acestei variante.                                                      caracteristice de fluxuri neutro-
Ea este de părere că fiecare stat                                         anunţă : Intr-o convorbire cu                                                                                          nice, a căror intensitate întrece             Investigaţii asupra proprietăţi­
                                      renunţa la lupta pentru însă­       ziariştii sovietici, cancelarul fe­            Agenţia TASS este împuternicită să declare că regiunea                  de aproape patru ori cea pre­               lor m aterialelor expuse radiaţiei,
sau grup de state poate încheia                                           deral al Austriei, J. Raab, a            cuprinsă între coordonatele indicate în comunicatul TASS din                  văzută în proiect. A ceasta lăr-
                                      nătoşirea situaţiei internaţiona­   declarat că este foarte mulţumit         29 iunie 1960, este declarată liberă, incepînd de la 8 iulie, îna­                                                        a spus G oncearov în continuare,
acorduri economice, dar aceste                                            de desfăşurarea călătoriei lui           inte de termenul stabilit, pentru navigaţia maritimă şi aeriană.                                                          sînt efectuate în prezent în P o ­
                                      le şi va face tot ce depinde de     N. S. Hruşciov în Austria şi şi-a                                                                                                                                  lonia, Cehoslovacia, R.D . G er­
acorduri nu trebuie să fie în­                                            exprimat convingerea că relaţii­                        --------------------------------- ffjţsffias--------------
                                      ea în această direcţie.             le sovieto-austriece în urma vi­
dreptate împotriva altor ţări.                                            zitei lui N. S. Hruşciov se vor
                                         Am dori să credem în posibi­     întări şi mai mult. Intre noi au
   O mare parte a cuvîntării sa­                                          existat întotdeauna relaţii bu­
                                      litatea rezolvării celei mai im­    ne, de prietenie, a subliniat J.
le, N. S. Hruşciov a consacra­                                            R'aab, şi ele vor continua să se
                                      portante probleme a zilelor noa­    dezvolte şi mai departe cu suc.
t-o succeselor economice ale                                              ces.
                                      stre — problema dezarmării, cu
                                      toate că adversarii dezarmării         Populaţia Austriei, a spus în
                                                                          încheiere J. Raab, a făcut Iui
Trafafive soviefo-ausfriece la Viena                                      N. S. Hruşciov o primire priete­
                                                                          nească.
   VIENA 7 (Agerpres). — TASS         vitatoa comitetul pentru pro­                                              Membri                               a,iparlamentului                           englez  continuă săm ană şi în alte ţări socialiste.
anunţă : Din împuternicirea şe­       blemele economice, la care din                                                                                                                                                            Goncearov a arătat că par­
filor guvernelor U.R.S.S. şi Aus­     partea sovietică participă A. N.                                                                                                                                                                       ticipanţii la conferinţă s-au do­
triei, în dimineaţa zilei de 7        Koslghln, prirri-vicepreşedinte al                                         ridice problema zborurilor de spionaj americane                                                                             cum entat asupra unor sistem e
iulie a avut loc la sediul gu­        Consiliului de Miniştri al                                                                                                                                                                             aplicate în U niunea Sovietică,
vernului din Viena o întîlnire în­    U.R.S.S. şi S. A. Borisov, prim-                                              LONDRA 7 (Agerpres). La 6         „U-2“ de la baza americană                 blemă care priveşte întregul po­            cum sînt sistem ul de pornire au­
tre ministrul Afacerilor Externe                                                                                 iulie membrii parlamentului au       Lakenheath (Anglia) şi în caz              por englez. El a cerut ca mi­               tom ată a reactorului si sistemul
al U.R.S.S., A. A. Gromîko, şi        Iocţiitor al ministrului Comer­                                            ridicat din nou în Camera Co­        că s-au efectuat, dacă guvernul            nistrul să dea un răspuns pre­              de d irijare a pilei de uraniu fără
ministrul Afacerilor Externe ai       ţului Exterior al U.R.S.S. Din                                             munelor problema zborurilor a-       englez a fost încunoştiinţat la            cis dacă s-a efectuat zborul
Austriei, B. Kreisky.                                                                                            vioanelor „U-2“ de pe bazele         timp despre aceste zboruri.                sus-menţionat de pe aeroportul              operator. —o—
                                      partea Austriei participă vice­                                            militare aeriene americane si­                                                  Lakenheath.
   La 7 iulie şi-a început acti-      cancelarul B. Pittermann, mi­                                              tuate în Anglia.                       George Wardt a refuzat cate­                                                              M uncitorii englezi
                                                                                                                                                      goric să răspundă direct la a-               Wardt a declarat că nu are
Conferinţa muncitorilor               nistrul Comerţului şi al Recon­                                              Laburistul Frank Allaun l-a        ceastă întrebare.                          ce să adauge la răspunsul său.                  se pronunţă pentru
 din ţările baltice şi-a              strucţiei, F. Bock, ministrul A-                                           interpelat pe ministru) aviaţiei
                                      facerilor Externe, Kreisky, mi­                                            de război, George Wardt, dacă          Frank Allaun a declarat că                 Liderul opoziţiei, H. Gaitskell,                dezarmare şi cer
    încheiat lucrările                                                                                                                                deoarece viaţa fiecărui englez             a întrebat apoi dacă ministrul
                                      nistrul Finanţelor, E. Heiling-                                            s-au efectuat zboruri cu avioane     depinde de aceste zboruri, un              aviaţiei s-a consultat cu cance­                retragerea trupelor
                                      setzer.                                                                                                         asemenea răspuns nu poate fi               laria primului ministru înainte
                                                                                                                                                                                                                                               am ericane din Anglia

   ROSTOCK 7 (Agerpres). —            Poporul cuban şi popoarele Americii Latine sprijină poziţia                                                     considerat satisfăcător. El s-a            de a se hotărî să dea un răs­                  LONDRA 7 (Agerpres). — La
La 6 iulie, cea de a IlI-a con­                                                                                                                       referit Ia declaraţiile făcute în          puns atît de nesatisfăcător.                6 iulie s-a deschis la Torquay
ferinţă a muncjţorilor din ţă­        guvernului F ie l Castro faţă de imperialiştii americani                                                        Statele Unite că s-a efectuat un                                                       Congresul anual al Sindicatului
rile baltice, precum şi din Nor­                                                                                                                      zbor de pe aerodromul Laken­                  Fostul ministru de război                naţional al muncitorilor din
vegia şi Islanda, a luat sfîrşlt.        HAVANA 7 (Agerpres). —           selor de petrol şi a economiei         cesare“. Cuba arată calea care       heath. La 5 iulie primul minis­            Shinwell a cerut ca Butler, li­             transporturi din Anglia.
Conferinţa s-a desfăşurat sub         După cum relatează agenţiile        naţionale din Brazilia, a subli­       constituie idealul popoarelor din    tru a declarat că va da răspuns            derul Camerei Comunelor să dea
semnul năzuinţei crescînde a oa­      de presă, hotărîrea guvernului      niat în cadrul unul discurs că         ţările slab dezvoltate. Imperia­                                                                                               In cursul dezbaterilor Con­
menilor muncii din aceste ţări        cuban de a institui control asu.    Brazilia „s-a izbit de aceleaşi in­    liştii trebuie să-şl dea seama       la această întrebare dacă va fi lămuriri în această problemă.                          gresului, majoritatea delegaţii­
de a asigura pacea în regiunea        pra întreprinderilor aparţinînd     terese străine în timpul campa.        că astăzi nu mai pot folosi me­                                                                                             lor s-au pronunţat în favoarea
Mării Baltice.                        societăţilor petrolifere străine,   niei pentru stabilirea monopolu­       todele samavolnice din trecut.       făcută în scris.                           Atunci cînd nici Butler nu a                unei dezarmări unilaterale a
                                      care au încercat să saboteze e-     lui de stat asupra petrolului. Dar
   Participanţii Ia conferinţă au     conomia ţării, a găsit un larg      avînd ajutorul poporului am ieşit         Solidarlzîndu-se cu cauza po­     De ce a refuzat ministrul să vrut să dea un răspuns satisfă­                           Angliei.
adoptat în unanimitate un me­         sprijin în rîndul poporului cu­     victorioşi“.                           porului cuban, F.S.M. a trimis
saj adresat oamenilor muncii şi       ban şi a tuturor popoarelor din                                            Confederaţiei oamenilor muncii       răspundă astăzi ?                          cător. laburiştii au încercat să               Discuţiile pe marginea pro­
membrilor sindicatelor din ţă­        America Latină.                        Aprobind poziţia fermă a gu­        cubani o telegramă prin care                                                                                                gramului partidului laburist, în
rile baltice, Norvegia şi Islan­                                          vernului cuban, care apără „li­        exprimă solidaritatea organiza­      Cînd George Wardt a refuzat obţină desfăşurarea unor dez­                              domeniul apărării au demon­
da în care îi îndeamnă să depu­          Agenţia Prensa Latina subli­     bertatea economică, socială şi         ţiilor sindicale din ţările afilia­                                                                                         strat că o mare parte a mun­
nă toate eforturile pentru ca         niază că conducerea Confedera­      politică a ţării“, asociaţia stu­      te la această organizaţie, faţă      totuşi să răspundă, Allaun a bateri extraordinare în această                           citorilor din transporturi se de­
Marea Baltică să rămînă o ma­         ţiei oamenilor muncii din Cuba      denţilor din oraşul Sao Paulo          de noile acţiuni antiimperialis-                                                                                            solidarizează de acest program
re a păcii.                           a dat publicităţii o declaraţie în  condamnă politica de agresiu­          te întreprinse de guvernul re­       fost sprijinit de George Brown, problemă în cadrul Camerei Co­                         care sprijină politica „războiu­
                                      numele celor 1.500.000 de mun­      ne economică a S.U.A. faţă de                                                                                                                                      lui rece“, pronunţîndu-se împo­
   Delegaţii la conferinţă au ce­     citori In care se arată că spri­    poporul cuban.                         voluţionar cuban.                    expert al partidului laburist în munelor. Totuşi, preşedintele a
rut să fie sprijinită încheierea      jină întrutotu) hotărîrea guver­                                             Săptămînalul australian „Tri­                                                                                             triva lui.
Tratatului de pace cu Germania.       nului cu privire Ia naţionaliza­       Senatorul chilian Salvador Al-                                           problemele apărării, care a de­ refuzat să fixeze asemenea dez­                           Congresul Sindicatului naţio­
                                      rea întreprinderilor şi proprie­    lende, fost candidat la postul de      bune“ relevînd justeţea acţiuni­
   In mesaj se subliniază de a-       tăţilor americane din Cuba.         preşedinte al statului Chile a                                              clarat că este vorba de o pro­ bateri.                                                 nal al muncitorilor din tran­
semenea necesitatea recunoaşte­                                           declarat în cadrul unui discurs        lor guvernului cuban subliniază                                                                                             sporturi a adoptat o rezoluţie In
rii Republicii Democrate Germa­          Acţiunile guvernului cuban,                                                                                                     r®*=                                                                care cere partidului laburist şi
ne de către guvernele ţărilor din     menite să întărească indepen­       că „masele largi ale poporului         că clasa muncitoare din Aus­                                                                                                Comitetului executiv al sindica­
Europa de nord, precum şi a           denţa politică şi economică a                                                                                   D em onstraţii aie oam enilor                                                          tului să ceară guvernului brita­
lărgirii relaţiilor interstatale şi   ţării, sînt aprobate de numeroşi    chilian sprijină lupta poporului       tralia aprobă fără rezerve po­                 m u n cii din îtaSia                                                         nic retragerea trupelor ameri­
a schimburilor culturale.             fruntaşi ai vieţii politice şi ai                                                                                                                                                                      cane staţionate pe teritoriul An­
                                      cercurilor de afaceri din Bra­      cuban pentru independenţa sa           ziţia curajoasă a guvernului Fi­        ROMA 7 (Agerpres). TASS anun ţa:        de anularea hotârîrii privitoare la con­    gliei, precum şl îndepărtarea
   Delegaţii la conferinţă au ales                                                                                                                    Potrivit relatărilor presei în portul      struirea unei centrale electrice.           armelor nucleare şi a depozitelor
                                                                          economică“. El a subliniat că          del Castro faţă de agresiunea        Licata (Sicilia) au avut ioc m ari de­                                                 nucleare americane aflate în
                                                                                                                                                      monstraţii ale oamenilor muncii care          Participanţii la dem onstraţii, care au  Anglia.
                                                                          „aceste acţiuni sînt juste şi ne-      economică a imperialiştilor a-       au protestat împotriva salariului mizer    declarat grevă în sprijinul revendicări­
                                                                                                                                                      şi a creşterii şom ajului provocat de      lor lor cu privire la m ajorarea salarii­
                                                                                                                 mericani împotriva Cubei.            închiderea minelor, reducerea lucrărilor   lor, au blocat şoselele şi căile ferate
                                                                                                                                                      de în că rca re şi d escărcare în port şl  care duo spre oraş, ridicînd în unele
                                                                                                                                                                                                 tocuri baricade.

apoi Comitetul permanent al zilia. Astfel, generalul Cordoso,

Conferinţei muncitorilor din ţă­ preşedintele Consiliului pentru             Se afirm ă, şi cu deplin te­        M işcarea de eliberare naţională                                                                                            pendenţa şi. cealaltă parte a ţâ ­
rile baltice, Norvegia şi Islanda. prospectarea şi apărarea resur-        mei, că anul 1960 este anul A-                                                                                                                                     rii, aflată pînă de curînd sub
                                                                          fricii. Intr-adevăr, lupta seculară                                                                                                                                tutela O rganizaţiei Naţiunilor
Studenţimea japoneză se                                                   a atricanilor pentru cucerirea         a popoarelor africane înregistrează                                                                                         Unite şi sub adm inistraţia Ita­
                                                                          independentei lor naţionale cu­                                                                                                                                    liei — luînd fiinţă astfel un nou
pronunţă împotriva                                                        noaşte în aceste zile succese          su ccese de m a re însemnă.ta.te                                                                                            stat independent — Republica
                                                                          grăitoare, succese care sînt o                                                                                                                                     Som alia, cu capitala la M oga-
  NEW YORK 7 (Agerpres).              incumbă răspunderea pentru          m ărturie elocventă a avîntului        seam a şi de celelalte state din     proclam at recent independenţa.            in care asupritorii colon iali au           discio. Teritoriul Republicii S o ­
Sub titlu l: „Urîm războiul“ zia­     revizuirea acestui tratat, a fost   eliberator, trium fător al aşa-nu-     Airica care-şi vor proclam a in­        FEDERAŢIA A1AL1 e ste s i­              ţinut poporul congelez este ilus­           m alia cuprinde o suprafaţă de
rul „Christian Science Monitor“       membru al cabinetului Todzio        mitului „continent negru“. Ne­         dependenţa în cursul anului^ a-                                                 trată în mod grăitor de num ărul            aproxim ativ 640.00C km. pătrati
a publicat o scrisoare din par­       care a început războiul împotri­    gru pentru că pielea oam enilor        cesta, ajungem la concluzia îm ­     tuată în vestul Africii şi este a l­       neştiutorilorjde c a r te : 95 la su­       (m ai m are deGÎt su p rafaţa A n­
tea studenţilor facultăţii anglo-     va Statelor Unite în 1941 şi a      din A frica e neagră, dar negru        bucurătoare că la sfîrşitul anu­     cătu ită dip două toste colonii            tă din populaţie este an alfab e­           gliei şi Italiei, luate la un lo c).
americane a Institutului pentru       încălcat pacea. Majoritatea po­     pentru că şi viata popoarelor de       lui 1960 2/3 din con tin en tu l a-  franceze : Senegal şi Sudanul              tă. O m are parte a poporului               Populaţia ţării numără circa 2
cercetarea relaţiilor cu statele      porului este indignată de ac­       pe acest continent a fost întu­        IriGan (teritoriu şi populaţie),     francez. Suprafaţa sa este de              suferă de foame, iar bolile sociale         miliQane locuitori, în m ajoritate
străine de pe lîngă Universita­       ţiunile lui care sînt contrare      n ecată secole în şir, lupta_ lor      va ii eliberat de sub dependen­      1.4 U 0 .0 0 0 km . p ă tra ţi şi are o    fac adevărate ravagii. Teritoriul           som ali. Din punct, de vedere e-
tea din Tokio.                                                            de eliberare fiind în ăbu şită în      ţa colonială. Lucrul acesta con­     populaţie de 6 m ilioane locuitori.        ţării este acoperit de mari pă­             conom ic, Som alia este o tară
                                      voinţei poporului.                  sînge de către colonialiştii avizi     stituie în mod iireso un prilej      Se rem arcă cu uşurinţă faptul             duri virgine, plantaţii de cafea            agricolă înapoiată, ţăranii ocu-
  In scrisoare se spune printre         Poporul japonez şi-a manifes­     după profituri uriaşe de pe ur­        de m are satisfacţie pentru toţi     că su p rafa ţa nou lui sta t inde^        şi cacao, arbori de cauciuc etc.            pîndu-se îndeosebi cu creşterea
altele: Dorim sincer să avem                                              ma subjugării a m ilioane şi m i­      aceia care urm ăresc cu interes      pendent din A frica este de două           Subsolul ţării este de asem enea,           vitelor. M ai există, de asem enea,
relaţii permanente de prietenie       tat opoziţia faţă de acest tratat   lioane de oameni ai m uncii a-         lupta de eliberare colonială, oa­    ori şi jum ătate mai m are decît           bogat în m in ereu ri: se extrage           cîteva uzine mici de prelucrare
cu toate ţările lumii. Această        prin demonstraţii de masă, cam­     fricani. Nedreptatea, însă, nu pu­     re a cunoscut o m are am ploare      a Franţei. P otrivit procedeului           cositor, cobalt, diam ante, cupru,          a produselor a g rico le : banane,
dorinţă se întemeiază pe hotă­        panii pentru strîngerea de sem­     tea m erge pînă la infinit. Sub        în ultim ii ani, pentru popoarele    clasic specific colonialiştilor, a-        wolfram , aur şi altele. In ce pri­         trestie de zahăr, bum bac, care
rîrea noastră de a apăra baza         nături şi prin petiţii adresate     presiunea mereu Grescîndă a            care, asuprite odinioară, şi-au      ceştia au ţinut într-o înapojere           veşte extracţia de cositor, Gon-            se cultivă cu deosebire în fosta
paşnică a constituţiei noastre.       parlamentului.                      luptei avîntate a popoarelor a-        cu cerit în anii din urm ă liber­    cruntă atît. popoarele celor două          go ocupă locul 4 în lum ea c a ­            Som alie aflată sub adm inistra­
După cum se arată în preambu­                                             fricane, colonialiştii au fost ne­     tatea şi independenţa şi îşi fău­    colonii care alcătuiesc Federa­            pitalistă, iar la cobalt — primul           ţia Italiei. (Bum o parte a S o ­
lul la constituţia noastră, sîn-         Tratatul revizuit va provoca     voiţi ca, rînd pe rînd, să recu­       resc în prezent o viaţă nouă.        ţia M ali, cît şi econom ia aces­          loc în lumea cap italistă (7 0 — 80         maliei se mai află încă sub do­
tem ferm hotărîţi să renunţăm         o încordare în Extremul Orient,     noască independenta şi suvera­                                              tora, dacă se poate vorbi de aşa           la sut.i din extracţia m on d ială).        m inaţie franceză, poporul som a-
la război pentru totdeauna, şi        deoarece este evident că el este    nitatea statelor africane, unele          Succesele obţinute în ultimii     ceva. Principalele ramuri ale e-           Prin poziţia sa geografică, Gom             lian va continua lupta pînă cînd
să instaurăm o pace trainică pe       exclusiv un pact militar. Urîm      dintre acestea ocupîndu-şi locul       ani de către popoarele africane      conom iei sîn t g ru p ate _în jurul       go este considerat ca o poartă              va elibera întregul popor de sub
pămînt.                               războiul şi nu vrem să fim tî-      ce li se cuvine, alătu ri de s ta ­    în lupta pentru afirm area lor       cultivării şi prelucrării nucilor          spre Orient, fapt care şi expli­            dependenţa colonială.
                                      rîţi în război“.                    tele independente şi suverane,         naţională şi pentru cucerirea in­    de cocos. (Bapităla ţării este o-          că, dealtfel, interesul m are m a­
   Sîntem convinşi că aceasta                                             în toate forurile internaţionale.      dependentei şi suveranităţii de      răşul D akar. Federaţia M ali              nifestat de către colonialişti pen­            Poporul romîn, oamenii mun­
este nu numai o dorinţă a               „Ca unică ţară din lume care                                             stat constituie, neîndoios, © ga­    si-a proclam at independenţa la            tru subju garea secole de-a rîn­            cii din patria noastră au salu ­
noastră, ci o dorinţă a întregii      a cunoscut catastrofele înspăi-        A ceastă afirm are a luptei de      ranţie sigură că în anii viitori     20 iunie 1960.                             dul a acestui teritoriu. Noul stat          tat cu entuziasm evenim entele
omeniri. In această ordine de         mîntătoare pricinuite de bombe,     eliberare a popoarelor africane        Africa îşi va scutura pentru tot­                                               african, care şi-a proclam at in­           petrecute recent în viaţa popoa­
idei subliniem cu regret că în        le atomice, se subliniază în scri­  este deosebit de evidentă în ’ a-      deauna asupritorul jug colonial;        CONGO. S e co le în şir co lo ­         dependenţa la 30 iunie, are ca­             relor din R epublica M algaşe. F e ­
Japonia se înregistrează ten­         soare în încheiere, sîntem pe       cest an. După cum se ştie, re­         că popoarele acestui continent       nie belgiană, @ongo are o su­              pitala la Leopoldville.                     deraţia M ali, Republica Som a­
dinţa de nesocotire a constitu­       deplin conştienţi de urgiile        cent şi-a proclam at independen­       îşi vor făuri o viaţă nouă. om e­    prafaţă de peste 76 de ori mai                                                         lia şî @ongo — care şi-au cu­
                                      războiului. Nimeni nu ne va pu­     ţa Togo, iar zilele trecute alte       nească. pentru care au luptat        m are ca a Belgiei : 2.400.000                SOMALIA. — După ce la 26                 cerit, după o luptă seculară, in­
ţiei.                                 tea convinge că tratatul de se­     patru state africane — Fede­           secole de-a rîndul.                  km. pătraţi. Asuprirea colonială           iunie a devenit independentă, o             dependenţa naţională şi le urea­
   „Nu vom uita niciodată că          curitate americano-japonez re­      raţia M ali, Republica M algaşe.                                            a influenţat în.m od evident scă­          parte a Som aliei, cea care s-a
                                      vizuit va asigura pacea şi de­      C on g o şi S o m a lia —- şi-au pro­     Şi acum, pentru cititorii noş­    derea num ărului populaţiei de la          aflat sub dom inaţie britanică,             ză noi succese oe calea consoli­
primul ministru Kişi, căruia îi       mocraţia în Japonia“.               clam at suveranitatea de stat,         tri, cîteva date privind unele din   20 m ilioane de locuitori, la 13                                                       dării independentei, în lupta lor
                                                                          înscriindu-se printre statele in ­     noile state airiGane care şi-au      m ilioane în prezent. înapoierea           la 1 iulie şi-a proclam at inde-
                                                                          dependente ale lumii. Ţinînd                                                                                                                                       pentru progres şî o viată mai
                                                                                                                                                                                                                                             bună.

        Redacţia şi adm inistraţia zia ru lu i: stn 6 M artie nr. 9. Teleion: 188; 1 8 9 ; 75. T a x a plătită în num erar con io rm aprobării D irecţiunii G enerale P.T.TJR . nr. 263 .3 20 din 6 noiembrie 1949. - T ip a ru l: Întreprinderea P o l !g ra fică >,1 M a i“- r -. D eva.
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33