Page 29 - 1960-07
P. 29
PROLETARI DIN WO'ATE TARILE, U N lfl-VA t |W \A W A V W 'm aM
mulsocialismului în mínele
Ucrainei
In primul semestru al anu
lui curent, extracţia de cărbuni
în minele Ucrainei a crescut cu
2.000.000 tone în comparaţie
cu perioada corespunzătoare q
anului trecut.
Anuí XII Nr. 1723 SSrafoătă 9 iulie 1960 Ucraina este una din cele'
mai mari regiuni carbonifere
4 pagini 20 bani
din U.R.S.S. In aiară de Don-
bas, aici se extrag cărbuni da
Pentru succesul calitate superioară în bazinu1
Lvov-Volînia, creat în anii de
după război. In prezent, în re
campaniei agricole publică se valorifică noi şi bo
gate zăcăminte pe cursul mij-
} lociu al Niprului, de-a lungul
A ng ajam ente sporite - litoralului Mării Azov şi în al
de vara te regiuni. Se află în curs de
Constructorii de ducţie în care s-au in cursul lunii au construcţie cîteva zeci de mine
pe şantierul noului analizat rezultatele gust. De asemenea,
oraş muncitoresc din obţinute în întrece, constructorii şi-au mari, din care majoritatea vor
Călan, au întîrrlpi- rea socialistă. Cu a- luat angajamentul
In aceste zile ele iulie, cerea G.A.S. Orăştie, în lanurile cu nat cel de-al Ill-lea cest prilej colecti să termine pînă la ii întreprinderi subterane inte
lele păicase au început să dea orz, lucrează patru combine, ast Congres al partidu vul acestui şantier 23 august reţeaua
în pîrg. Lanurile întinse de grîu fel ineît recoltarea se va ier lui cu succese deo şi-a luat angaja de. alimentare cu gral mecanizate. In aceste mine
Şi orz se cer recoltate. In gos mina în cel mai scurt timp, sebite în muncă. Ei mentul să dea în apă în cvartal şi
podăriile de stat, în gospodă au dat în folosinţa folosinţă pină la 23 colectorul de ape se prevede ca extracţia să se
lnfr~o sinsjura zi muncitorilor uzinei August încă 146 menajere.
„Victoria“ un nu de. apartamente în efectueze în linii mari cu ma
măr de 54 aparta blocuri. Astfel in In aceste zile con
mente. cursul lunii iulie structorii noului o- şini automate dirijate de la dis
vor fi predate 66 a- raş muncitoresc Că
De curînd, pe şan partamente iar res lan dau bătălia pen tanţă. Asemenea maşini au şi
tier a avut loc o tul de apartamente tru înfăptuirea an
riile colective, în S.M.T.-uri, du consfătuire de pro gajamentelor luate. îost realizate de proiectanţii
pă ce s-au făcut pregătirile ne
cesare în vederea stringerii în Orzul cultivat de către colec sovietici şi sînt în prezent su
bune condiţiuni a recoltei, s-a tiviştii din Rapoltul Mare pe
trecut la muncă. puse probelor în minele Ucrai
tarlaua denumită „Caiea Luncii" nei.
Zi de zi redacţia primeşte noi a început să se coacă. Pentru
veşti despre felul în care se des a nu pierde nici un bob din noua înaltul nivel de mecanizare
făşoară lucrările din campania
agricolă de vară. Publicăm mai recoltă, membrii gospodăriei a- a lucrărilor în subteran, ca şi
jos cîteva din acestea. gricole colective ,,23 August"
din Rapoitul Mare au început darea în exploatare a unor mi
Au început recoltatul recoltatul lui. Fiind ajutaţi de
către S.M.T. Orăştie cu o com ne noi va permite minerilor din
griului bină, ei au recoltat într-o sin
Ucraina ca în anii viitori să
gură zi întreaga suprafaţă de
5 hectare de orz. Producţia de sporească considerabil extrae--
boabe depăşeşte 1.500 kg. la
hectar. ţ ia cărbunelui. Astfel, în 196.5
L a b lo cu l nr. 8 9 Ucraina va putea da 211 mi Uzina siderurgică din Lipeţlc va deveni una din cele mai
mari întreprinderi ale industriei grele din U.R.S.S. In secţiile ei
Zilele acestea pe ogoarele re Concomitent cu pregătirea Blocul nr. 89 din materialele, au eco tul de avansate. S-a lioane tone de cărbune — a- vor fi folosite cele mai noi realizări ale mecanizării complexe
giunii a început recoltatul griu noul cvartal de lo nomisit 72.000 bu ridicat în roşu şie- proximativ de trei ori mai mult şi automatizării proceselor de producţie.
lui. Datorită măsurilor luate din campaniei de seceriş, colectiviş cuinţe din Hune căţi cărămizi, 35 tajul I în proporţie decît se extrăgea aici în ajunul
timp, colectiviştii G.A.C. „Pe- tii din Rapoitul Mare s-au preo doara este blocul ce m.c. cherestea, 6 de 60 la sută. celui de-al doilea război mon IN CLIŞEU : Un tren cu mi nereu sosind în uzină.
tdfi Săndor" din Deva au în se construieşte — tone fier-beton, 347 dial.
ceput în cursul zilei de joi se cupat şi de întreţinerea culturi aşa după cum şi-au m.c. nisip şi pietriş In mod deosebit
cerişul griului de toamnă, însă- lor prăşitoare. Ei au terminat luat angajamentul etc. Aceste economii trebuie subliniat a- Folosirea elicopterelor Metal
mînţat pe o suprafaţă de 130 ha. de prăşit a treia oară sfecla de constructorii — din de materiale au fă portul brigăzilor de la exploatările miniere din apă de măreţ
zahăr si a doua oară porumbul economii. Pină a- cut posibil ca pînă zidari conduse de
Muncind cu mult elan, colec de pe 166 ha. cum pe şantierul în prezent, lucrările Mihai Zvolenski şi Inginerul sovietic M. Vasi- ori şi reprezintă aproape 70 la După cum se ştie, apa de
tiviştii au reuşii să secere pînă noului cvartal con ia blocul nr. 89, bloc Damian Dîrlea, ca liev de la filiala din Ural a sută din totalul cheltuielilor. mare conţine în diferiie can-
Pentru animale au cosit şi structorii, folosind ce se construieşte din re prin muncă vo Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S,
strîns lucerna, trifoiul şi iarba mai gospodăreşte luntară au executat a propus ca elicopterele să fir Eficopieru! permite ca fără tităţi diverse elemente chimi-
economii, să fie des- lucrările de zidărie. folosite la transportul, minereu mari cheltuieli' de timp şi mij- ce. inclusiv aur, cupru, ni-
de pe o suprafaţă de peste 100 rilor din cariere. loace să se organizeze ridica- chel, cobalt şi altele,
hectare. rea la suprafaţă şi transporta- Gu timpul, oceanele plane-
Această idee a apărut în le rea minereurilor din carierele tei noastre vor ti folosite ca
în prezent, grîu! de pe o su- Muncă intensă Noi lucrări adînci şi cu o suprafaţă limita- sursă inepuizabilă de extrage-
praîaţă de peste 16 hectare. gătură cu creşterea continuă a
Importanţa stringerii recoltei Constructorii din lexiu lucrează acum crează la construc tă. Inginerul Vasiliev a propus reTa multor metale.
P. .IURCONI de cereale fără pierderi e cunos Cugir au început la turnarea funda ţia unui pod aflat adîncimii carierelor în care ex
corespondent cută de fiecare membru al gos zilele trecute o nouă ţiei. în apropierea uzi
podăriei agricole colective din lucrare. Este vorba nei. Pină acum au ploatarea se execută după ine -~ * «« « "» "« *¦ <
Peste 3.000 kg. orz Sebeş. Fiecare colectivist a mun de prelungirea ha O altă parte din fost. terminate lu toda la zi, adîncimi care în ul cu elicoptere prevăzute cu con- stitutului tehnologic din Le-
cit mult mai intens, a pus mai lei turnătoria Uzi muncitorii şantie crările de săpături. timid timp ating 400—600 me
la hectar mult suflet în pregătirea bătă nei metalurgice din rului, printre care tri. Preţul de cost al transpor tei nere cu o capacitate de în- ningrad, sub conducerea pro-
liei secerişului. S-au pus la Cugir. Echipa con şi echipa de dul Se prevede ca noul tării minereurilor de la o ase
Stadiul de coacere a orzului punct spaţiile de depozitare, s-au dusă de Grigore A- gheri condusă de pod să fie terminat menea adîncime creşte de 1,5 cărc.are de 5— 15 tone. fesorului' V. Aleskovski se des-
gospodăriei agricole de stat din reparat coasele, seceri Ie şi mij Andrei Hubert, lu în timp de trei luni.
Orăştie a fost controlat zi de zi loacele de transport. Cînd or V\ A A A A /\A A A ^ Ridicarea încărcăturii se va tăşoară lucrări de cercetare în
de către inginerul agronom şef zul a fost bun de secerat, colec
şi brigadierii de cîmp. Recolta tiviştii din Sebeş, cu ajutorul « * « ' - r k t i f c h » w3% L
rea trebuie începută îndată ce unei combine de la S. M. T.
spicele au ajuns în pîrgă şi ori Miercurea, au început recolta tă, cu cheltuieli minime de re fost organizată o expe-
ce zi întîrziere aduce după sine rea lui.
pierderi însemnate de recoltă. timp. Timpul necesar pentru diţie care a făcut în Marea
Colectivul de muncitori de aici Paralel cu pregătirea campa
s-a străduit să nu scape aceas niei de vară, colectiviştii din transportarea masei de mine- Bering o ^serie de experienţe
tă fază. Combinele fiind repa Sebeş au prăşit sfecla de zahăr ren se reduce de 8 ori în com practice. Cu ajutorul unor a-
de trei ori. porumbul de două parate speciale de absorbţie,
ori, şi au recoltat trifoiul, lucer paraţie cu transportul pe calea din apa de mare au fost sepa
ferată şl de patru ori îţi com rate multe din metalele men
paraţie cu transportul auto. ţionate mai sus.
Grupa nr. 21
de la mina Ţe- Nivelul actual al dezvoltării Cercetătorii laboratorului
bea, condusă de au realizat de asemenea nişte
rate şi puse la punct au dat na şi iarba naturală de pe 68 comunistul Vic tehnice sovietice permite şă se aparate de absorbţie speciale
posibilitatea să se înceapă recol hectare. creeze elicoptere cu o capaci- care vor extrage particulele de
tatul orzului din timp. Pînă în tor Prundar işi
prezent, s-au recoltat 20 ha. orz. Printre colectiviştii care au lu depăşeşte cu re tate de ridicare de 15—20 de metale preţioase din apele in
Producţia depăşeşte 3.000 kg. crat cu multă însufleţire pentru
succesul campaniei agricole de tone. dustriale evacuate.
vară se numără Iosff Tndsa,
gularitate sar
la hectar. Incepînd de astăzi, la Ioan Libean şi Ştefani Martin. cinile de plan F
in medie cu 2-3
=• • : la sută. Cea de®a I.H©©ea ş a r j a
ra p id ă
Lucrărilor de îmbunătăţiri In clişeu: E-
chipa de mineri
din grupa nr. 21.
fundare— mai multă atentie In vederea realizării unei pro cut pînă acum la oţelăria nr. 1.
ducţii tot mai mari de metal şi Prin elaborarea numărului
Una clin sarcinile importante ductive. Comandamentele ra ENTUZIAŞTII- cu cheltuieli cît mai mici, oţela-
care revin oamenilor muncii de ionale şi comitetele executive rii de la Combinatul siderurgic mare de şarje rapide şi-ca ur
pe ogoare este sporirea produc ale sfaturilor populare raionale Aici centrul de radioficare disc. Prin paravanul de sticlă, tuziast, pătruns de dorinţa Hunedoara acordă o atenţie deo mare a altor îmbunătăţiri, adu
ţiei agricole prin toate mijloa Orăştie şi Alba nu s-au preocu Brad. Dragi ascultători, tran sebită scurtării timpului de e- se procesului de producţie, cum
cele puse la îndemîna lor de pat în suficientă măsură de e- smitem emisiunea locală... urmărim pregătirea grupului sinceră de a contribui la îm laborare a şarjelor. Miercuri, la ar fi, de pildă, mărirea greută
ştiinţă şi tehnică. Unul dintre fectuarea în termen a lucrări celor 6, pentru continuarea bogăţirea cunoştinţelor cetăţe terminarea ultimului schimb de ţii şarjelor, ridicarea pragurilor,
aceste mijloace pentru obţine lor de desecare şi îndiguire. Ast in faţa microfonului, 6 per lucru, la olelăriile .Martin de la schimbarea regimului _terrnic al
rea unor cantităţi de cereale tot fel a rămas nerealizat de anul soane aşteaptă liniştite să le emisiunii. nilor din oraşul de pe malul Combinatul siderurgic Hunedoa cuptoarelor etc., oţelarii de la
mai mari este sporirea fertili trecut un cubaj de peste 56.000 vină rindul la cuvint... Textul cuptoarele Martin din cadrul
tăţii solului prin aplicarea îngră m.c. din care cea mai mare em isiunii pentru a cea zi, p re — Transmitem sfaturi prac Crişului Alb. ra s-a elaborat cea de-a 1.500-a
şămintelor, prin irigaţii, îndi parte în raionul Orăştie. In co gătit din vreme, stă acum în şarjă rapidă din acest an. combinatului au dat peste sarci
guiri şi desecări. muna Balomir, de pildă, deşi de centrul grupului de 6. tice pentru gospodine... Vorbind despre aportul co
anul trecut a rămas nerealizat Alternativ, trei voci femini lectivului, se cuvine s-o amin Reducerea timpului de elabo nile de plan de la începutul a-
In gospodăriile agricole de un cubaj de 5.000 m.c. pînă în — Pentru început, transmi tim int.il pe tovarăşa Elvira rare a şarjelor a dus la obţi
stat şi colective din regiunea prezent nu s-au efectuat decît tem un buletin de ştiri locale... ne răspindesc prin mijlocirea Ivaşcu, salariată a Sanatoriu nii 1lii şi pînă acum, mai bine
noastră, trebuie să se amenaje 30 m.c. La fel se prezintă situa aparaturii complexe felurite lui T.B.C. şi secretară a Comi nerea unei producţii sporite de
ze in acest an prin îndiguiri şi ţia în oraşul Orăştie, în comu In sala operatorului, unde ni sfaturi culinare, de igienă etc. tetului raional al femeilor din de 43.000 tone otel şi au rea
desecări 5.200 ha. iar pentru iri nele Vinerea, Doştat, Boz. Mult s-a admis — în mod excepţio La rubricile „Poşta emisiunii“ Brad, aceea care s-a preocupat oţel pe m.o. suprafaţă de cup
gaţii peste 950 ha. s-a prelungit lucrarea de îmbu nal — să ascultăm emisiunea, şi „Ştiaţi că...“, pe Ungă cele asiduu de înjghebarea aceştia lizat mai mult de 10.000.000 lei
nătăţiri funciare la Valea Bă- responsabila cu emisiunea lo trei voci de sopran şi alt, din colectiv şi de pregătirea lui. in tor şi la reducerea anumitor
Prin munca intensă desfăşu trînă din raionul Ilia. Aici au cală. pentru ziua de 6 iulie, ne cînd in cină auzim glasul de măsură importantă îşi aduc consumuri pe tona de metal. La economii la preţul de cost. Este
rată de către unele comanda rămas în restanţă de anu) tre informează despre aportul bariton al unui tînăr. Emisiu contribuţia şi tovarăşele Geor- oţelăria .Martin nr. 1, echipele
mente raionale care răspund de cut peste 4.700 m.c. Lucrările harnicelor gospodine din ora nea se complectează cu o cro important: de subliniat faptul că
şantierele de îmbunătăţiri fun de îmbunătăţiri funciare şi re şul. Brad. care au muncit vo de oţelari conduse de prim-to-
ciare şi datorită îndrumărilor darea în producţie a noi supra luntar la lucrările de întreţi nică sportivă, cu rubrica „Din gina Maniu, Violeta Diaconu şi muncitorii, inginerii şi tehnicie
tehnice permanente acordate de feţe de teren sînt sarcini im nerea. culturilor aparţinătoare pitorii Dumitru Ş.erban, Costică
către tehnicieni de la serviciul portante şi trebuie să li se a- G.A.S. Mintia, trupul Stei. In creaţiile dramaturgilor noştri“ tehnicianul Viorel Moşneag. nii de la prima oţelărie Martin
regional ORIF, s-a reuşit ca corde toată atenţia. Organele şi acest timp crainicul transmite şi se încheie cu „O pagină de Pe Ungă cei patru, elevul Ho- Serriu şi Osvafo Clusch, de la
de ' la începutul anului şi pînă organizaţiile de partid trebuie să realizările brigăzii de muncă satiră şi umor“. ria Popa de la Şcoala medie şi-au realizat în primul semestru
îndrume comandamentele raio patriotică a colectiviştilor din „Avram lancu“, se simte nes cuptorul nr. 5. care au elaborai
în prezent să se realizeze pla nale să răspundă mai compe Cărăstău. Ştirile se ţin lanţ, La microfon rămin două per pus de bucuros că i s-a acor angajamentul anual de a econo
înşiruite cristalin pe unda e- soane : o femeie şi un bărbat. dat posibilitatea să-şi dezvăluie cele mai multe şarje rapide, au
nul la îndiguiri şi desecări în tent de activitatea care se des terului. Ceilalţi părăsesc studioul şi talentele de crainic sportiv. misi la preţul de cost 4.000.000
prin uşa deschisă a camerei realizat în luna iunie, în medie
proporţie de 66 la sută iar la făşoară pe şantierele de îmbu Locuitorii oraşului, pînă in înţesate cu aparate, ascultă Ziua de miercuri este re lei.
cele mai îndepărtate cătune ale emisia temei satirice „Centrul zervată in oraşul Brad emisiu pe fiecare m.p. vatră de cuptor
irigaţii din cei 100.000 m.c. ca nătăţiri funciare. Trebuie ca Bradului, cei aflaţi în parcuri şi zi calendaristică, cîte 1.090 La oţelăria Martin nr. 2, cele
şi pe străzi, ascultătorii emi
re reprezintă cubajuî celor paralel cu desfăşurarea campa siunii locale, fac cunoştinţă cu kg. de oţel peste indicele plani mai de seamă succese aparţin
numeroase nume de persoane
950 ha. s-au realizat pină în niei agricole de vară şi mai a- şi fapte patriotice, cu avintul ficaţi înregistrînd astfel cel mai schimbului condus de maistrul
construcţiei socialiste.
prezent peste 90.000 m.c. din ca ies acum pînă la începerea ma mare indice de utilizare cunos Valentin Gălţun, care a elaborat
Operatoarea de serviciu, to anul acesta 269 şarje rapide şi
re mai mult de 42.000 m.c. prin sivă a secerişului şi treierişului a dat peste olan 10.809 tone de
varăşa Carolina Faur, întreru
muncă voluntară. griului, colectiviştii şi întovâră- otel.
pe legătura cu microfonul. Di
Dar dacă în acest an s-au şiţii să fie îndrumaţi de către Bilanţul siderurgişfilor din Citan
fuzoarele transmit acum un
obţinut rezultate frumoase în organizaţiile de bază să conti înaintaş“. nilor locale pregătite de către Muncind cu elan sporit şi Printre fruntaşii secţiei se nu
cîntec popular imprimat pe desfăşurînd larg întrecerea so mără J o ş ii Zacher, furnalist şef,
domeniul amenajării terenurilor nue lucrările de îmbunătăţiri Doctorul Stelian Ivaşcu, di colectivul entuziast condus de cialistă pe profesii în cinstea ce Ion Suciu dozator şef, Gheor-
lui de-al II 1-lea Congres al par ghe Ancuţa cauperist. Ionaşcu
împotriva furiei apelor în une funciare. Membrii şi candidaţii rector al Sanatoriului T.E.C. tovarăşa Elvira Ivaşcu. Săptă- /Munteanu, şei de schimb şi alţii;
Brad, nu este numai un ar minal de pregătirea materia tidului, colectivele de muncă de
le raioane, nu peste tot comi de partid să fie în fruntea ac tist al bisturiului, ci şi un ci lului pentru emisiune răspun la uzina „Victoria“-Călan, ra Turnătorii au realizat în lun_a
titor artistic de mina întîi. se de cîte o tovarăşă. Din vreme, portează la sfîrşitul lunii iunie trecută planul producţiei globa
tetele exectuive ale sfaturilor ţiunii şi prin exemplul lor să-j realizări frumoase. Astfel, pe în le în proporţie de 134,9 la sută
condat de tovarăşa Violeta programul este revizuit de în din care la sanitare în proporţie
populare raionale au acordat a- mobilizeze şi pe ceilalţi. Diaconu, funcţionară la Trus tregul colectiv, se fac repeti treaga uzină, în luna iunie, pla de 143,9 ia sută, la cazane de
nul producţiei globale a fost în încălzire centrală f?2,2 la sută,
tenţia cuvenită redării în pro tul aurului Brad, talentatul ţii. Aceasta face ca. emisiunea deplinit în proporţie de 106,58
chirurg a stirnit hazul ascultă să decurgă, la un nivel cores la sută. iar la lingotiere 229,(? la sută.
ducţie a terenurilor slab pro punzător, întregul colectiv să
torilor şi, în acelaşi timp, mul fie apreciat de către cetăţenii La furnale planul pe luna iu Echipele de turnători conduse
ţumirile lor sincere pentru mi nie a fost depăşit cu 32,5 la su
nutele de destindere. oraşului. Brad la justa sa va tă. In această perioadă s-a acor de Gheorghe Manolache, Iulian
dat o mare atenţie calităţii fon
O emisiune locală, ca atîtea tei, reuşindu-se să se reducă pro Sîrbu şi Ion Hodoş, se află în
centul de declasate cu 2,45 la
altele la centrul de radiofica loare artistică. fruntea întrecerii.
sută sub admis.
re din Brad. Un colectiv en GH. LUPAN T. COSTIUC
corespondent
