Page 3 - 1960-07
P. 3
Pag. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI
Nr. 1716 teclaa^aila. guvernului ©©vieţi© în
egăturâ. ©ti wEsatliI©»fis©ffli6íítra ta tu lu i
Realizârtcare ne mindrim carp apamte jap®ii®®aiiB©rl©aii
l it e r a t u r a ŞTIINŢIFI
CĂ şi TEHNICA.
In perioada desfăşurării Iu- * ' 15 şcoli noi, 6 sînt şcoli de 7 ani. ŞTIINŢE NATURALE Şl MOSCOVA (Agerpres). — şi Republica PPnopnunllaarrăă CChhiinneezzăă, şşiitt ppee oo aallttăă cc:ale. Trecînd la
orarilor celui de-al îli-lea Con- O D O R VAS1U La construcţia şcoiilor de 7 ani TASS anunţă: La Moscova a In declaraţie se subliniază că subordonarea politicii sale in
din comunele Buruiene şi Ohaba BIOLOGIE lost dată publicităţii declaraţia tereselor monopolurilor ameri
greş al P .M .R . oamenii muncii Comitetului execu.v al N. BOTNARIUC, W. KNE- guvernului sovietic în legătură cercurile japoneze, cărora le re cane şi ale Pentagonului, la in
comitetele executive au reuşit CHTEL, M. A. IONESCU: cu „ratificarea“ în ciuda voin vine răspunderea pentru politica tensificarea colaborării militare
din raionul Uia au trăit zile de P°Pular ralona 1îa să mobilizeze pentru a-şi aduce ţei poporului japonez a tratatului externă a Japoniei şi care îşi c—u S—.U..A....., p. rocsamînd în mod
contribuţia şi cetăţenii din satele Fauna Republicii Popu expun ţtara unui risc îmnggriouziiwtor.i, lăţiş drept politică oficială să-
intensă şi rodnică activitate. De ----- speră, probabil, că cu ajutorul
deservite de. aceste şcoli. lare Romîne
Ia elevul de şcoală şi pînă la farea satelor din raion, Adunările populare au hotă- Amphibia — voi XîV,
omul cu tîmpîele aibite, toţi ce- ar,teţi pe uliţele comu- rît să se folosească pe scară Sascicola 1
largă murîca voluntară şi resur 292 pag. cu numeroase
tătenii şi-au manifestat dorinţa te 2.000 pomi orna sele locale de materiale ca var,
pietriş, material lemnos etc. Ast Siguri în text — 23,90
de a cinsti acest măreţ eveni- ar ' n localităţile Ilia, fel a procedat comitetul de ce militar americano-japonez. tratatului, cu sprijinul şi cu aju- vîrşirea de acţiuni agresive pro-
tăţeni din satul Strigoanea, ca lei (pergamoid)
ment prin noi realizări în toa- am Buruiene, ^ t e re a construit un local de şcoa Ed. Acad. R.P.R. In declaraţie se subliniază că torul S.U.A., vor reuşi să reîn- vocatoare împotriva U .R.S.S. şi
lă şi cămin cultural fără să
te domeniile de activitate. In amenajat prin muncă cheltuiască nimic pentru lucră TEHNICA INDUSTRIEI noul tratat duce la agravarea vie militarismul, să treacă din altor state iubitoare de pace, se
rile de zidărie, dulgherie sau situaţiei în Extremul Orient. El nou Ia înfăptuirea vechilor lor spu----n---e-- în--------d---e- claraţ.ie, Kişi şi a-
toate acţiunile întreprinse în a- parcuri şi zone verzi, pentru procurarea varului, nisi m eta lu r g ice
pului, pietrişului. In acelaşi fel
ceasta perioadă, comitetul execu-;u* executiv ai Sfatu- I. M. KUCER, A. M. KU- iace parte integrantă din politi planuri expansioniste depţii săi au arătat că nu vor
au procedat şi comitetele de ce CER : Modernizarea şi au Popoarele din întreaga lume,
tiv a! sfatului popular raional a ar raional, sub îndru- ca cercurilor guvernante din să contribuie la menţinerea re
tomatizarea maşinilor S.U.A. care urmăresc să. zădăr se spune în declaraţie, inclusiv laţiilor de bună vecinătate din
pus un mare accent pe legătura mianentă a Comitetului nicească reglementarea proble poporul sovietic, nu pot ignora tre U .R.S.S. şi Japonia, nu vor
unelte melor internaţionale actuale, să faptul că cu sprijinul protecto să servească cauza întăririi pă
cu masele de oameni ai muncii şi e PLU^ > a căutat prin 416 pag. — 22,30 Iei submineze încrederea în relaţiile cii în Extremul Orient.
dintre state, să intensifice pre rilor lor de peste ocean forţele
atragerea acestora Ia acţiunile ilo^cele ca în această Ed. tehnică Amintind despre reacţia po
TEHNICA INDUSTRIEI
de înfrumuseţare a comunelor se 'C r e a s c ă şi pu
ELECTROTEHNICE
şi satelor. Datorită măsurilor comică a gospodăriilor gătirile de război şi să săvîrşea- militariste din Japonia vor ridi porului japonez la încheierea
C. PEN F.SC U : Automatica
luate cit şi a muncii depuse de colective. în acest sens şi telemecánica sisteme scă acţiuni agresive, provoca ca din nou capul.
toare împotriva ţărilor iubitoare
către toţi cetăţenii în frunte cu a* un ®Pr.’î’An rnaj tăţeni din satele Roşcani, Bă- lor energetice — Voi. II de pace. Guvernul sovietic a avertizat tratatului militar cu S.U.A., de
deputaţii comunişti ca Roman * ^ar'' ' n telcsin.a trîna, Petreşti, Gurasada, Buru („Biblioteca ştiinţelor c--l-a--r-arţ—ia subliniază că alianţele
iene şi altele. Numai aşa se îpnonreezpeatastueprraîndpuerri*ic—oglfuuvlueirn1ulnal jau- străine intereselor poporului sînt
Popovici şi îoan Drăgan sau duri, începerea^ lucrai i- explică faptul că atît la con tehnice" — IV) ecaa.-
strucţiile sociale cît şi la alte lu 574 pag.+ 14 planşe —
ca Raica Loghin, Iovii Medrea, ^ grajduri, termi- crări gospodăreşti s-au realizat Guvernul sovietic, se spune re îşi expune ţara şi poporul de scurtă durată. Există toate
mari economii faţă de deviz. 35,70 Iei (pînzat) în declaraţie, consideră necesar păşind pe calea nefastă a reîn- temeiurile să se presupună că
Petru Ciun şi alţii, s-a reuşit kei maternităţi, precum Prin participarea largă a mase Ed. Acad. R.P.R. să atragă încă odată atenţia a-
lor de cetăţeni la muncă volun FINANŢE supra consecinţelor nefaste pen
ca în această perioadă să fie terea unor Inc/ări ^a tară s-a reuşit ca numai în pe vViIeWriîil m...i.l.i.t-a--r-i-s-mului, pe calea alian ţaaceaemaşeiricasnooa-rjat1ă'p* olnipe-‘zs-HiătMă va
rioada premergătoare Congresu MILAN PO P O V IC I: As avea ck
terminate şi date în folosinţă cereale, remize e c. lui al îli-lea al P.M.R. cît şi pecte din istoria finan tru poporul japonez ale înche cîrdăşiel militare cu S.U.A. în glorie, pe care a avut-o pe vre
în perioada lucrărilor să se rea ţelor oraşului Bucureşti
localurile de şcoli din satele continuarea lucrări or ierii tratatului militar america scopuri agresive. muri faimosul pact anticomin-
lizeze o economie la bugetul 240 pag. — 6,50 lei
Cîmpuri de Sus, Bocşa, Geala- >n această perioar a sfatului popular de peste 330.000 Ed. ştiinţifică In declaraţie se arată clin nou
că guvernul U .R.S.S. a depus
cuta. Tisa, cit şi un număr de r''*e aL r’cote co e ive LUCRĂRI DE RĂSPÎNDl- no-japonez. '.rrn sau pactul de la Bagdad.
REA ŞTIINŢEI ŞI CULTU In declaraţie se arată că faptul Guvernul U .R.S.S. declară că
7 săli de clasă la şcolile din sprijinite în strângerea şi depune eforturi pentru a nouri- ------ -----
RII. că Japonia a acordat Statelor
Gurasada şi Roşcani. De ase- rteie pentru cons rucpi e N. V. BOŢAN : Utilizările maliza pînă *la c--a-p-"ăLt relalţiiiiÎlre renunţarea Japoniei la politica
Unite ale Americii dreptul de sovieto-japoneze, a asigura dez- de participare Ia alianţe militare
menea, în scopul ridicării nive- 'e- Astfel, pînă in pre- energiei electrice a menţine pe teritoriul japonez v f--- -" *-* rn!o- şi lichidarea *baze*lor- mi li+tare-
lului cultural al maselor au fost u procurat 13^.0 De forţe armate şi baze militare voltarea pe scară largă a rela străine de pe teritoriul Japoniei
terminate lucrările de radioîi- 13, 450.000 bu căi can prezintă, aşa cum au arătat e- ţiilor economice, comerciale, cul ar crea garanţii reale, nu ima
care a satului Uleş. La această f tene var, 30 o*ie ci venimentele din ultimul timp, turale şi de altă natură, pentru- ginare pentru securitatea Ja
lucrare cetăţenii au prestat un -100 m.c. mateiiai er^' lei.
Folosind experienţa cîştigată un pericol bine determinat. Du care există toate posibilităţile.
număr de1.650 ore de muncă 1-700 m.c. piatra rru a. pă cunoscutele declaraţii ale Tn declaraţie se spune că oa poniei.
în anii precedenţi, Comitetul e- Cui nu-i este clar în prezent
pa,in..nt.i.c, a„ ,reali«z•in-d-r asitifeil o eco- >mzepnat rraat,iocnuulunnovstarsut. poa- xecutiv al Sfatului popular ra guvernului U .R.S.S. nu pot e- menii politici cei mai clarvăză că tratatul americano-japonez
şan-
nomie fa bugetul sfatului popu- muncii ţucrează ional Ilia a analizat în repetate xista nici un fel de îndoieli că tori din Japonia au acordat în nu numai că nu asigură secu
Iar de 4.125 Iei. entuziasm deosebit pen- rînduri activitatea unor sfaturi („ S .R .S .C .“ ) acţiunile agresive săvîrşite de totdeauna o mare importanţă ritatea Japoniei, ci, dimpotrivă
In afara construcţiilor de şcoli îa în folosinţă a încă 15 populare pe linia folosirii con 96 pag. — 2,65 Iei către avioanele americane de la dezvoltării relaţiilor cu Uniunea adînceşte pericolul atragerii ei
tribuţiei voluntare. Cu această PUBLICAŢII PERIODICE
şi cămine culturale s-au mai dat 42 săli de clasă, pemru ocazie s-au indicat cele mai bu bazele din Japonia nu vor ră- Sovietică. într-o catastrofă care, în ce pri
ne metode pentru mobilizarea ALE INSTITUTULUI DE mîne nepedepsite. Din aceasta Guvernul Kişi, se arată în veşte consecinţele ei tragice, ar
in folosinţă localuri de coopera- rea a încă 22 cămine cu. maselor la acţiunile de interes rezultă în mod clar că tratatul depăşi mult grozăviile de Ia Hi
' , „. ..... =i centru construirea de obştesc. Energia maselor mobi STUDII ROMÎNO-SOVIE- continuare în declaraţie, a pă-
lizate de către comitetele execu
tiva in satele Brisnic şi Valea •!)VdI uLIpr1 i.I cv au ri ve vs.U.»a„-«n.pr _er._or-ml. -itiixmă pmmooar-- tive ale sfaturilor populare co TICE. Analele romîno- americano-japonez care trans rosima şi Nagasaki ?
I.unga. Numai la construcţia lo- îptelului. munale, sub conducerea organi ***
zaţiilor de partid, folosirea celor formă teritoriul Japoniei într-un jffft P R O G R Â M U L B E Anularea tratatului militar, se
mai diverse forme ale muncii sovietice 2— 1960
calului de cooperativă din Va obţinerea acestor reali- organizatorice de masă, hotă- purtător de avioane al S.U.A., subliniază în declaraţie, ar ne
rîrea unanimă a maselor de a Seria biologie
lea Lungă s-a reuşit ca prin _f _a_v_u_t Tşi. î.l. are contribu- participa îa noi construcţii so- 192 pag — 5 lei pune Japonia într-o situaţie ex tezi calea dezvoltării relaţiilor
cial-cuîturale şi gospodăreşti va - * * Analele romîno-
folosirea materialelor de con- untară a cetăţenilor. Ţt- contribui şi pe viitor la creşte trem de periculoasă. El o trans 2 IULIE 1960 sovieto-japoneze. Atunci ar fi re
rea nivelului economic al raio formă într-un complice volun PRO G RAM UL 1 : 6,10 Melodii popu glementate fără dificultăţi multe
strucţii din resurse locale ;arna de experienţa anilor nului, Ia înfrumuseţarea sate sovietice 2— 1960 tar sau involuntar al poli ticsi lare romîneşti şi ale minorităţilor na probleme practice care în pre
Seria matematică-fizicâ agresive a S. U. A. în Extremul ţionale ; 7,30 Sfatul m edicului: Regi zent nu-şi găsesc rezolvarea din
şi prin munca patriotică a nţi, comitetul executiv al lor şi comunelor în care în ca mul în ciroză : 8 ,0 0 Din presa de a s pricina politicii de ostilitate faţă
cetăţenilor să se realizeze o i popular raional a în’di- 190 pag — 5 lei Orient. tăzi ; 9,30 Un tăciune şi-un cărb u n e: de U .R.S.S. promovată de gu
economie în valoare de peste dul cum trebuie să se o- * * * Buletin de infor Prin acest tratat, cercurile im „Neghiniţă“ , poveste de Barbu Şlefă-
34.000 tei. Tot în această pe e comitetele executive ale nescu-D elavrancea; 10,45 M uzică u- vernul japonez.
or populare comunale în mare ştiinţifică perialiste din S.U.A. vor să
rioadă au fost amenajate şi date :3 judicioasă a sumelor anul IX, nr. 22— 1960 pună Japonia într-o situaţie de
in folosinţă trei localuri de băi ntribuţîa voluntară, pen- Publicaţie săptămînală
populare. In sectorul de dru ilizarea celor mai necesa- dependenţă politică şi economică şoară ; 11,03 M uzică v ocală şi in
muri şi poduri au fost construi de traduceri, referate şi
adnotări din literatura totală faţă de mîlitariştii şi mo strum entală de Tudor C io rte a ; 12,30
de specialitate din nopolurile din S.U.A., intenţio „Partidul ne cond uce“, em isiune de cîn
te pînă acum un număr de 17 strucţii. Adunările popu- drul planului de 6 ani vor apare U .R .S .S . nează să împiedice dezvoltarea tece ; 13,05 C on cert p o p u la r; 14,00
poduri şi 25 podeţe, s-au des î fost orientate să aprobe noi şcoli şi cămine cuîturaie şi .39 nacr. — 1 leu relaţiilor de bună vecinătate ale „Un buchet de flori" — m uzică ro- 2 IULIE 1960
I Japoniei cu Uniunea Sovietică m înească de estrad ă : 15,10 „Anul Cho- DEVA: Ultima noapte pe Ti
fundat şanţuri pe o lungime de >ritate construcţii de şcoli noi unităţi economice. pin 1960" ; 16,15 V orbeşte M oscova ! ; tanic ; D-ale Carnavalului;
38 km. iar pe drumurile din ra de clasă necesare gene- 17,45 Ştiinţa în slujba p ă c ii: 19,05 Pe ALBA IULIA: Despre priete
ion s-a aşternut pietriş pe o ii învăţămîntului de 7 ani. teme internaţionale; 19,30 Simfonia nul m eii; Paginile trecutului;
distanţă de 265 km. Tot pentru lă acestui lucru din cele a V U I-a în Si m inor „N cterm inata“ de
Schubert; 20,30 Concert de e stra d ă ; BRAD : Nu aştepta luna m ai;
ILIA : Marile fam ilii; HAŢEG :
=«©: 21,15 M uzică de d a n s : 23,31 Ciclul Mama vitregă; HUNEDOARA:
„C vartete de H ayd n“ : C vartetul în Re In intîmpinarea zorilor; ORAŞ-
\nsamblul de cîtn şi dansuri In sala de ex minor. Interpretează cvartetul „Buda TIE : Erupţia ; Ştrengarii; PE
poziţii a oraşu TROŞANI : Copiii m inune; Oa
onsiliului Centră sindicatelor pesta". meni sau m aju ri; SEBEŞ : Mi
* lui Deva s-a PROG RAM UL I I : 14,07 M uzică zerabilii ; SIMERIA : Misiune
va sosi în regiea periculoasă; LONEA : In cău
deschis recent populară romînească şi a minorităţi tarea com orii; TEIUŞ : Nevă
lor naţionale: 14,30 „Frum oasă eşti, zut... necunoscut; ZLATNA: A-
din iniţiativa patria m ea“ — em isiune de cîn te ce ; buz de în cred ere; APOLDVL
Ansamblul de cîntece şi dan- ismul zilelor fericite pe secţiei de învă- 15,00 „Pe ţărmul însorit“ — muzică DE S U S: Pentru 100.000 de
ri al Consiliului Central al le trăim azi, se îmbină ţămint şi cultu uşoară : 16,45 „Visurile noastre“, emi mărci.
idicatelor, colectiv laureat al nios cîntecele noi create de ră, a Sfatului siune de cîntece pioniereşti: 17,35
emiului de Stat şi decorat cu ozitori c a : I. Dumitrescu, popular orăşe Interpreţi sovietici de muzică u şo a ră ; m iL îk
dinul Muncii clasa I, va sosi enăelsohn, Florin Comişel, nesc, o expozi 18,05 Roza vînturilor (rclu aref : 19,00
ste cileva zile în regiunea htrculescu şi alţii, cu dan- ţie şcolară de „Spre Cosm os“ — program de m uzică PENTRU 24 ORE
• pline de voioşie şi avînt, sfirşit de an. uşoară : 20,20 Noapte bună, co p ii: „O Vrem e schim bătoare cu Cerul varia
astră. Uite de maiştri coregrafi poveste despre nişte voinici adevă bil, m ai mult noros. V or mai cădea
raţi“ de Constantin T eod ori: 21,05 ploi locale. Tem peratura staţionară,
Alcătuit din elemente talen- ¦a Capsoli, Mitiţă Dumi- Fotografia a- Scrisori din ţară : 21,50 Activitatea ziua între 22 şi 28 grade, iar noaptea
e, recrutate din rinăurile ar u, Petre Boăeuţ şi ştefan lâturată repre c.ultiiral-artistică în sprijinul muncilor între 9 şi (5 grade. Vînt potrivit cu
iilor amatori din întreprinde. zintă un grup de §§ agricole de v a ră : 22 00 M uzică de intensificări din sectorul vest şi nord-
d a n s: 22,30 Cîntece de dragoste şi
? tării. Ansamblul de cîntece >rghe. tineri vizitind || vest.
program apar apreciaţii so- lucrările execu jocuri populare romîneşti. PENTRU URMĂTOARELE
dansuri al Consiliului Cen- instrumentişti Troian Lăs- tate de către e- BULETIN E D E ŞT IR I: 5,00; 6,00: 3 ZILE
:l al Sindicatelor, îndeplinin- ?ăgărăşanu, Dumitru Mari- levi in cadrul
-şi rolul de agitator şi propa- 7 ,0 0; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; Vreme în curs de uşoară îmbună
adist, a creat şi educat tot- u Ciuclu — la ţambal şi orelor de poli- 1 9,00 : 22,00 : 23,52 (program ul I),
Iau Albulescu la xilofon, 14,00; 16.00 ; 1 8,00 ; 2 1 ,0 0 ; 23,00 (pro tăţire.
ită o pleiadă de slujitori ai e asemenea, în program tehnizare.
ei noi, cu care Ansamblul şl gramul II).
a întreagă se mîndreşte. Foş- )te deosebit de reuşite sînt
membri ai Ansamblului Con ba finală“ din baletul „Cină
gurii se coc“ pe muzică de
ului Central al Sindicatelor,
•itonii Nicolae Herlea, Dan hil Jora, mult apreciata
dăchescu, Laăislau Konya,
ualmente solişti ai Teatrului ă de dansuri romîneşti „Aşa 'ţ Incepînd cu data de 1 iulie a.c., în zilele de luni, miercuri (
Operă şi Balet al R.P.R., ba < şi vineri se vor executa curse de pasageri pe liniile Deva, C lu j;
ioacă pe. la noi“, reprezen- i. şi Timişoara, după următorul o ra r:
lon Prisăcaru şi tenorul
dan Uilecan, solişti ai Operei I coregrafic toate regiunile ©TE C®MEMTAEII ÎNTREPRINDEREA DE 8,55 Timiş oara 13,00
s iaşi, Gheorghe Cotovelea, i şi tabloul final din specia GOSPODĂRIE ORAŞENEASGA 9,50 Deva 12,05
erin, solist al Teatrului de 10,05 Deva 11,50
eră şi. Balet al R.P.R.., so li muzical-coregrafic „Bala- ORA ŞTIE 10,40 Cluj 11,15
ma Elena Dema Toroiman, Piaţa Republicii 20
istă a aceleiaşi instituţii şi patriei“, unul din marile suc-
j, sînt astăzi printre cei mai E x e cu tă :
loscuţi şi apreciaţi interpreţi e ale stagiunii 1959-1950. Aşa, ca să fie! — Construcţii şi reparaţii de
patriei noastre. iin spectacolul ,,Te cîntăm, te construcţii.
La Gurabarza s-a deschis nu jit de buna funcţionare a aces —¦ Zugrăveli şi vopsitorie.
'electivul ansamblului a pur. vim, libertate“, remarcăm — Instalaţii electrice interi
şi peste hotare — 14 ţâri ta. de cîntece revoluţionare de mult un bufet. Această mă tuia. Sînt multe zile cînd ia
faima cântecului şi dansului oare şi exterioare. Tarife: Deva—Timişoara 78 lei Ş
Plata în numerar sau vi ^
linesc. in fiecare an ansam- i trecutul de luptă al poporu- sură a fost primită cu bucurie bufet nu există alimente. Deva—Cluj 76 Iei
l organizează în ţară turnee, rament. Pentru salariaţi se
le în faţa a mii de specta- nostru: „Prin luptă am de către localnici pentru moti Pe drept cuvînt cetăţenii din efectuează aceste lucrări şi > Informaţii se pot obţine de Ia agenţia TAROM Deva, tele- T
f, în săli şi pe stadioane, se irit o viaţă nouă“ şi „Dar de vul că de aici aveau încă o po cu plata în rate.
•ură întotdeauna de o caldă ntă“ de Radu Paladi — lu sibilitate să cumpere mezeluri, Gurabarza se întreabă: Oare v' fon 52 sau de la aeroport, teici on inter 8. ^
mire- şi apreciere, prezentînă are premiată la concursul in-
grame variate şi bogate în brînză, conserve etc. bufetul „Minerul“ a fost deschis S.
ţinut, care oglindesc avîntul inaţional de cîntece de la Dar bucuria le-a fost de scur
ei noastre noi. numai pentru a fi un locai în
pscova. tă durată. Conducerea restau plus ?
Un mare interes pentru pu- rantului „Minerul“, care gestio
Icul din regiunea noastră îl nează acest bufet, nu s-a îngri T. PLEŞA
; constitui „Sărbătoarea pri- corespondent
ăverii“, primul balet romînesc Cînd lipseşte simfoi gospodăresc Cu ocazia sezonului de vară,
< temă muncitorească, realizat O.G.L. PR O D U SE IN D U STRIA LE
-R\e—st-a--u--r-a--n-t-u--l de- clasa a II-a din cauză că lipseşte un ven
ipă un libret de Florin Raba, din Cugir, deschis cu puţine zile tilator. INTERRAIONALA DEVA
1 muzică de Florin Comişel, anunţă că în m agazinul de biju
vntarea şi coregrafia aparţi- în urmă a fost înzestrat cu La celălalt restaurant din Cu terii din Deva, str. dr. Petru Gro-
md maiştrilor Fiorea Capsoli şi za, 14 (vizavi de cinematograful
mobilier modern, cu feţe de ma gir (Carpaţi) nu sînt suficiente „Filimon Sîrbu“ ), a deschis UN RA
ION CU ARTICO LE PEN TRU
n regiunea noastră, ansam- Miţă Dumitrescu. să frumoase etc. Există aici, de pahare pentru bere, cetăţenii PLAJĂ, unde se găseşte un bogat
l de cîntece şi dansuri al Ansamblul de cîntece şi idan- asemenea orchestră, terasă pen
isiliului Central al Sinăicate- tru dans etc. La noul restau fiind nevoiţi să aştepte prea sortiment d e :
va prezenta două din cele svi al Consiliului Central al rant din Cugir lipseşte însă u- o costume de b aie;
’ apreciate spectacole ale a- Siviicotelor din R.P.R. îşi. va neori... simţul gospodăresc. Din mult pînă să le vină rîndul să ® pantofi de b a ie ;
'Si stanfuni şi anume : spec- înepe turneul în regiunea noas- această cauză consumatorii sînt o pălării şi poşete p a i;
olul „Bucuria vieţii“ şi. „Te tri in ziua de 5 iulie prezen- serviţi cu bere alterată, ospăta fie serviţi cn o halbă de bere.
lăm, te slăvim, libertate“, tiid primul spectacol la Lu- | o şlipuri;
penl. In zilele de 4 şi. 5 iulie rii servesc foarte încet, iar în Să fie oare toate aceste nea I o caschete de baie etc.
n spectacolul „Bucuria vie-
vor fi prezentate spectacole la junsuri greu de înlăturat ? De
sigur că nu. A. B1RTA
corespondent
loca! fumul de ţigară persistă
, care oglindeşte din plin Petroşani şi Hunedoara.
