Page 30 - 1960-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1723

epganlzaţie

a intrarea în atelierele fa­ constatat unele lipsuri, s-a ana­ Se îm plinesc aproape 180 de D acă talentatul Beaum archais

bricii ,,Ardeleana“ te în- lizat munca acestei secţii. ani de cînd a apărut pentru turnase fizionom ia timpului său

timpină un panou ce exprimă Cu acest prilej, precum şi cu prim a oară una din operele d ra­ în peripeţii hazlii sub form a u-

sugestiv angajamentul luat ăe altele, comuniştii au făcut nu­ m atice ale lui Schiller, care i-a nei com edii, Schiller e primul
colectivul de muncitori, tehni­ meroase propuneri, care au dus
deschis drumul la celeb ritate: care a pus fără înconjur, viaţa
cieni şi ingineri, în frunte cu la realizarea de economii. Tova­
comuniştii, de a realiza cit mai răşa Ana Molăovan a propus „H ohi“. zilelor trăite atunci într-o dra­

multe economii peste plan. să se treacă ăe la iluminatul In această traged ie se rem ar­ mă tăio asă, vizînd pe tiranii din

In ateliere întîlneşti oameni general la cel local, deoarece se că în treag a revoltă a tînărulu i G erm ania lui contem porană.

diferiţi la înfăţişare. Ceea ced făcea multă risipă de energie Schiller îm potriva ordinei exis­ Ura clasei Stăpînitoare îm po­

caracterizează insă pe toţi este electrică, iar tovarăşa Lucreţia tente acum ulată în anii de robie triva acestei dram e a fost atît

hărnicia cu care muncesc pen­ Stanciu a propus să se trea­ şi chin de la Academ ia m jlitară de puternică îneît f s-au pus pie­

tru a da produse tot mai multe, că la instalarea de lămpi sis­ unde a stat 8 ani de zile. dici aproape în toate părţile la

mai bune şi mai ieftine. Nu e tem armonică. Poetul avea de-abia 22 de ani. reprezentarea piesei.

uşor să urmăreşti mîinile lor Organizaţia de bază, in ur­ Deşi în această dram ă se re­ P iesa era atît de revoluţio­
harnice îndemînarea cu care ei ma acestei analize a întocmit un
execută zeci de operaţiuni. Toţi plan de măsuri care, aplicate, m arcă o putere de creaţie încă nară îneît G oethe zîm bea la cu ­
sînt in întrecere. Fiecare se stră­ au adus o seamă de îmbunătă­
duieşte să muncească astăzi mai ţiri în producţie. Astfel, s-au haotică şi nestăpînită, conţinu­ vintele prinţului : „D acă aş fi
bine decit ieri, mline mai bine luat măsuri pentru intensifica­
decît astăzi! De la începutul rea muncii politice, apoi pentru tul ei a fost atît de viguros, în- fost dumnezeu, pornind la crea ­
anului şi pînă la 31 mai colec­ extinderea micii mecanizări.
tivul fabricii a realizat o eco­ S-au mecanizat unele operaţii cît a biruit toate im perfecţiunile rea lumii şi dacă aş fi prevă­
nomie ăe 45.917 dm.p. piele. care se executau manual, s-a
Numai în luna mai, în între­ îmbunătăţit ventilaţia la maşi­ operei. „Voi scrie o carte care zut în acel m om ent că se vor
cerea în cinstea celui de-al III- nile de frezat etc. De aseme­
lea Congres al partidului, s-a nea, s-a îmbunătăţit conţinutul ¦neapărat va trebui arsă de hin­ scrie „H oţii“ lui Sch iller, eu
realizat o economie de 21.000 consfătuirilor de producţie. O
dm.p. piele. mare atenţie s-a acordat şi se i S E EFECTUEAZĂ PRAŞITUL g h er“, a m ărtu risit S ch iller pe n-aş m ai fi crea t-o “.

O r a fic u l ftirn â îiş tiîo r... ţ MEGANIG AL PO RUM BULUI, atunci unui coleg. ... f.tr m m Nu fără temei,

f R E F L E C Ţ I IŞi într-adevăr, Adunarea N aţio­
nală a Franţei
îmbunătăţirea nu s-a revărsat
5 iulie 1960. Pe platforma furna­ nilor, lăcătuşilor, dozatorilor, ingi­ deservirii populaţiei ¦¦ ¦¦¦...... . în 1792 l-a
m ultă vreme şi
lului nr. 5 de la Com binatul side­ nerilor şi tehnicienilor, m unca în­ hingherul a fost însuşi ducele proclam at pe poetul Schiller ce­

rurgic din Hunedoara se fac pre­ tregului colectiv de furnalişti. Karl Eugen. tăţean al Republicii Franceze a-

gătiri intense pentru o nouă des­ Intr-adevăr, cifrele înscrise pe Cîi cîtva timp în urmă s-a fă ­ Sch iller a cău tat în această lături de Klopstok, W ashington
cut reorganizarea unităţilor co­ piesă să dram atizeze povestirea şi Bentham i.
In fa ţă — problem ele acordă creşterii cadrelor, ridi­ cărcare. Perforarea cu aer compri­ graficul de producţie oglindesc în­ merciale din raionul Brad. Ast­ nefericitului poet şi luptător pro­
cării calificării oamenilor. fel, unităţile comerţului de stat gresist Daniel Schubart, care, In 1782 a apărut a doua edi­
mat a orificiului de fontă — o ino­ sufleţirea cu care muncesc furna- au trecut în cadrul cooperaţiei în acei ani, zăcea încă victim a ţie a „H oţilor“ cu coperta „Un
producţiei de consum. aceluiaşi duce a cărui mînie se leu care se ridică tum ultos“, iar
La un moment dat, în fuga vaţie a candidatului de partid iug. liştii — mobilizaţi de comunişti — va rev ărsa în curînd asupra lui
Aceasta a permis luarea u- Schiller, în hrubele de piatră ale declesubt „In tirannys“ (îm po­
l.cînd bilanţul realizărilor după cantitate, la secţia tras Alexandru Doboli, şef de schimb ¦— pentru trad u cerea în viaţă a sa r­ nor măsuri ăe reorganizare şi castelului Hohenasberg. triva tiranilor).
& înregistrate în primele şi tălpuit calitatea producţiei profilare a unităţilor comercia­
i'două luni ale anului acesta, or­ începuse să fie mai slabă. La este g ata. Se dă drumul Ia fontă. cinilor stabilite de cel de-al Ill-lea le. Ca urmare, cele două ma­ Eroii principali din dram ă sînt Poetul pentru acest fapt a
ganizaţia de bază a constatat propunerea comuniştilor s-a or­ gazine de confecţii au fost uni­ fost pedepsit cu 14 zile arest,
că nu s-au folosit toate posibi­ ganizat o consfătuire în care Jerbe de mii de stele se răsfring Congres al partidului în ce pri­ ficate. Sînt în curs de organiza­ doi fraţi cu înclinaţii şi carac­ ca apoi să se interzică să mai
lităţile existente pentru reali­ s-au analizat cauzele şi apoi re magazine specializate pentru tere diam etral opuse : K arl Moor publice alte lucrări poetice.
zarea de economii. Cauza: or­ s-au luat măsuri care au dus W în toate părţile. Un m ăreţ tablou veşte creşterea producţiei de fontă. desfacerea produselor metalo- şi Franz Moor.
ganizaţia ăe partid a desfăşurat îmbunătăţirea muncii. chimice, un magazin pentru me- Schiller, părăsi Stuttgard.tul
al muncii creatoare... Şuvoiul de O lozincă înscrisă pe un panou zeluri şi produse lactate, o mă­ Din vîrteful clocotitor al pa­ şi trecu g ra n iţa în P alatin at,
celărie precum şi amenajarea siunilor violente, care se degajă fiind prim ul em ig ran t politic în
fontă, dirijat cu iscusinţă de furna- uriaş ne atrage atenţia : „Furna­ unui local de cofetărie. din fondul piesei, Schiller a cău­ istoria literaturii germ ane.

liştii din brigad a lui Alexandru lişti I Folosind la m axim um ca p a ­ tat să pream ărească biruinţa Sch iller cu în treag a Iui operă
e considerat ca unul din cele
Gomşa, se revarsă năvalnic în oa­ citatea furnalelor noastre, aplicînd

o slabă muncă politică în rîn- Cu oamenii — la de fontă, ca un pîrîu zglobiu de pe scară tot mai largă metodele
dul colectivului; membrii de
partid nu aveau sarcini concre­ munca stăruitoare munte într-o cascadă. avan sate de m uncă în procesul de

De fiecare dată, momentul des­ fabricare a fontei contribuim din

te privind desfăşurarea muncii O dată cu producţia, cu eco­ cărcării fontei — plin la realizarea
politice în vederea realizării ăe nomiile, cresc şi oamenii.
economii. Dînău-şi seama ăe a- N-a trecut mult timp ăe cină privelişte încîn-V . producţiei de fon-
cest lucru, biroul organizaţiei comunista Ana Molăovan a pri­
de bază a trecut la organizarea mit sarcina să se ocupe de mun­ tătoare — provoa­ c/illtahiăfiee. tă prevăzută de virtuţii asupra pâtimei răului. mai mari genii dram atice ale
mai temeinică a muncii, la des­ citorii Paraschiva Scheau, Ano că oam enilor e* Directivele celui In sufletul poetului era un clo­
făşurarea rinei activităţi poli­ Magăa, şi Marin Angelescu, ca­ cot de ură îm potriva tiraniei, în lumii şi cel mai m are al G er­
tice concrete. Membrilor şi can­ re aveau rezultate slabe in pro­ moţie, bucurie. A- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ de-al 111-lea Con- in scopul îmbunătăţirii deser­ m aniei.
didaţilor de partid li s-au re­ ducţie. N-a fost o sarcină u- virii populaţiei s-a luat de cu-
partizat sarcini concrete, rsta- şoară. ceasta pentru că gres al Partidu- rînă măsura ca magazinul Ali­
bilindufse un număr ăe munci­
tori de care să se ocupe per- — Cum să începi, cum să-i zecile şi sutele de tone de fontă lui M uncitoresc Romîn, care tre­ mentara nr. 2 din Piaţa I.V. el fierb ea d o rin ţa su p rem ă de a-i Gu p rileju l îm p lin irii a 150
pianent. ajuţi ?
ce se revarsă năvalnic din pîn- buie să crească de la 846 mii tone Stalin să funcţioneze îh două cia lovitu ri m ortale. In a cest de an i de la m o artea lui, în ­
Ana Molăovan a început cu
tecele uriaşului furnal sînt rodul în 1959 la 2 milioane tone în

muncii însufleţite, sînt noile vic­ 1965 1“. A ceastă chem are a o rg a ­ schimburi, fără întrerupere, ăe scop, el su p rap u ne co n flictu lu i tre a g a om en ire p ro g resistă l-a

torii ale furnaliştilor. Munca acesto­ nizaţiei de partid a fost primită cu la ora 6 la 21. etic şi psihologic un conflict po­ sărbătorit pentru bogăţia artis­

ra este cîntărită în tone de fontă entuziasm de întregul colectiv, ca­ Se prevede ca pînă la 23 Au­ litic şi id eolog ic. F ra ţii duşm ani tică şi p u tern icele trăsătu ri' ale

şi ea cînfăreşte greu ! re militează pentru înfăptuirea în­ gust întreaga reţea comercială erau în luptă. K arl întru chipa operei sale.

Controlul întăreşte răbdare, cu stăruinţă. In fie­ D escărcarea s-a terminat. încep tocm ai a politicii partidului nos­ din oraşul Brad să fie specia­ p rin cip iu l b in elu i şi F ra n z p rin ­ A cum 5 an i T h o m as M a n o , cel
răspunderea care zi a sădit în mintea oa­ pregătirile pentru elaborarea unei tru, pentru a produce mai multă
menilor ceva din cunoştinţele noi şarje de fontă, pentru dobîndi- fontă, de bună calitate şi mai ief­ lizată. cipiul răului. Ei întrupau însuşi m ai de seam ă scriitor în viaţă
rea unei noi victorii. Pînă la sfîr- tină.
ION FAUR noul şi vech iu l în isto ria patriei al G erm an iei, a s p rijin it cu m u l­
rn adunările generale ale or­ sale profesionale, din învăţă­ şitul schimbului nu mai e mult, dar Cifrele înscrise pe graficul de corespondent lui, iar conflictul exprim a a n ta ­ tă însufleţire ca sărbătorirea lui

ganizaţiei de bază 's-a a- mintele pe care ei i le-a dat oamenii muncesc cu rîvnă. Furna­ producţie vorbesc în mod elocvent gonism ul fundam ental al vrem ii, Schiller să fie o m anifestare pu­

nalizat în mai multe rînăuri partidul. lul trebuie predat în bune condi- despre m unca eroică a furnalişti­ Spectacol la antagonism ul dintre burghezie şi ternică a voinţei de unitate care
Boşorod feudalitate. însufleţeşte întregul popor ger­
modul cum se îndeplinesc sar­ n Astăzi, atît Paraschiva Scheau ţiuni. A jutorul' rfediproc,’ to v ărăşesc lor. despre rezultatele lti'Undiî lor. man.
Peste 500 de ţăran i m uncitori din K arl Moor, înzestrat cu toate
cinile trasate membrilor de cît şi Ana Magăa şi Marin An­ dintre brigăzi şi schimburi a creat La 5 iulie, pe grafic se putea c iti: satul Boşorod au asistat zilele trecute însuşirile bune, personifică prin­ P resa reacţionară a lui Ade-
la un spectacol festiv la care şi-au cipiul revoluţionar, iar celălalt, nauer s-a opus cu înverşunare,
partid şi angajamentele lua­ gelescu au ajuns-o din urmă pe condiţii pentru ca fiecare în par­ „Intre 1 ianuarie şi 4 iulie inclu­ dat concursul corul şi echipa de dan­ Franz, poartă trăsăturile clasei dar m asele populare şi-au spus
suri a C asei raion ale de cultură din dom inante. K arl se ridică cu cuvîntul. După 150 de ani de
te cu privire la realiza­ Ana Molăovan. Acum ei consti­ te şi toţi îm preună să dobîndească siv, la furnalul nr. 5 s-au produs H aţeg, fanfara din Silvaşul Inferior, arm a în m înă înfruntînd legea' la m oarte, Sch iller este mai pre­
zi de zi noi succese. Iniţiatorii aces­ peste plan 4.002 tone fontă şi s-au brigăzile artistice de agitaţie din Sub- îm potriva nedreptăţii, aşa-zis re­ ţuit ca oricînd, înţelegîndu-se pe
rea ăe economii. Muncitoa­ tuie mîndria fabricii. Organiza­ cetate, Berthelot şi G.A.G. Tuştea. belul care ar fi vrut să scoată deplin valoarea reală a operei
secolul din ţîţîn i. şale.
rea Doina Băişan, membră ţia de partid apreciind calită­ tui ajutor, cei care au cultivat în realizat 6.450.000 lei econom ii la

de partid, Visalon Trifan, can­ ţile lor politico-morale şi. pro­ oameni interesul ca nici un schimb, preţul de cost. La furnalul nr. 6

didat de partid şi alţii, du fost fesionale i-a primit în rîndul ca nici o brigadă să nu răm înă în s-au produs peste plan 5.531 tone

criticaţi pentru că nu se înca­ candidaţilor şi apoi al membri­ urm ă. au fost a şa cum era şi fi­ fontă şi s-au realizat 4.400.000 lei
resc. comuniştii. Lozinca „In jurul economii la preţul de cost. Pe în­
drau în consumul specific nor­ lor de partid. Acum şi lor li s-au

mal de materie primă. In urma dat în grijă muncitori mai pu­ tău. să nu răm înă nimeni în urm ă" treaga secţie s-au produs peste plan Program ul a cuprins printre altele Tem peramentul vulcanic al tî­ O am enii m uncii din oraşul
piesele corale „Republică m ăreaţă va- nărului Schiller, acum ulat în a- Deva au prilejul ca în această
ajutorului primit ei au lichidat ţin pregătiţi. Marin Angelescu, a prins viaţă s-a m aterializat în 9.533 tone de fontă şi s-au reali­ fră“, „Sub steagul partidului“ şi alte nii de silită îndiguire, a avut seară să urm ărească pe scena
faptele, în realizările dobîndite de zat 10-850.000 lei econom ii. cînteee revoluţionare şi populare, pre­ darul de a învinge în această cinem atografului de vară desfă­
cu lipsurile avute, devenind mun­ de pildă, se ocupă îndeaproape cum şi dansurile „T roaca“, „Ardeleana dram ă cu o forţă irezistibilă ru­ şurarea dramei „H oţii“ de Schil­
de pe B istra" etc. tina şi lim itele tem atice ale ve­ ler, în interpretarea actorilor de
citori buni care nu numai că ăe utemistul Kovacs Ştefan. oameni. Bilanţul realizărilor de pînă aci chiului teatru, aducînd pe scenă la Teatrul tineretului din C api­
In program ul brigăzilor artistice de tală.
se încadrează în consumurile Ana Molăovan a primit în Comunistul Arcadie Schwartz, este bogat. Dar furnaliştii nu se agitaţie au fost ilustrate aspecte din problem ele care frăm întau su­
m aistru de schim b, se opreşte în m ulţum esc cu ce au realizat. Zi de munca şi viaţa colectiviştilor. fletele contem poranilor săi, fără
specifice, dar realizează şi e- grija sa alţi muncitori, printre

conomii. care şi utemista Ana Dărămuş, faţa graficului de producţie şi ne zi ei m uncesc cu însufleţire şi în­
informează : scriu pe graficul de producţie noi
De asemenea, a fost anali­ care ajutată îndeaproape obţine cifre, care înseamnă noi victorii ob­
— In aceste cifre este concretiza­ ţinute de furnalişti.
zată activitatea conducerii în­ cu fiecare zi ce trece rezultate tă munca furnaliştilor, a electricie-
N. ZAMFIR
treprinderii în vederea reduce­ din cele mai frumoase în pro­ P. FĂRCAŞ1U a ascu n d e în n ici un fel a c tu a li­ H. FOGH EL'
corespondeni tatea lor arzătoare. avocat
rii preţului ăe cost. Apoi, pen­ ducţie. ^

tru că la secţia richtuit 's-au FL. DRĂGAN

DIN EXPERIENŢĂ O R G A N IZ A Ţ IIL OR DE PARTID funcţionării continue a m aşini) ¦se vor o rg a n iz a cu rsu ri de m i­ cerii con su m u rilor sp ecifice, o r­ m iseşti un litru de benzină la
de form at. In acelaşi timp au nim tehnic pe profesii în scopul gan izaţia de partid a organizat suta de kilom etri şi -să faci eco­
fost luate m ăsuri pentru ridica­ specializării oam enilor pe faze studierea acestor problem e şi nom ii în valoare de 70 lei lunar
O rg a n iz a ţiile de p a rtid iii luptă, rea calificării oam enilor. In acest de operaţii ceea va duce la îm ­ le-a dezbătut cu răspundere în pe fiecare m aşină. Pe unul din
pentru econom isirea de materii scop s-a organizat un cerc de bunătăţirea sim ţitoare a calită­ adunări deschise ale organizaţiei aceste panouri scrie : „Conducă­
m inim tehnic în care au fost cu ­ ţii producţiei şi econom isirea de partid. In acest fel a fost tori auto ! Econom isind la fie­
p rim e şî im b u n ă ta ţir ea. prinşi toţi turnătorii. Com unişti­ m etalului. Au fost luate m ăsuri atrasă m asa largă de m uncitori, care sută^de kilom etri 1 litru de
calităţii producţiei lor li s-au tra s a ţ sarcin i co n ­ pentru m ărirea capacităţii de tehnicieni şi ingineri la rezol­ benzină, într-un an realizăm pe
crete privind îndeplinirea pla­ form are a tuburilor sub diam e­ varea celor mai arzătoare pro­ m aşină 360 litri, iar calculat pe
nului şi a angajam entelor şi au trul de 200 mm. printr-o mai blem e ale producţiei. In cadrul întreg parcul de m aşini active
fost repartizaţi la locurile unde bună folosire a cochilelor exis­ întrecerii socialiste s-a pus un vom realiza o econom ie de
se hotărăşte soarta producţiei. tente şi de rezolvare a problemei accent deosebit pe extinderea 94.000 lei ceea ce ech iv alează cu
In secţie se desfăşoară în per­ transportului nisipului la locul m işcării sutam iiste, organizîn- contravaloarea unui cam ion nou
m anenţă o susţinută muncă po­ de m uncă Dentru descongestio­ cîu-se totodată şi întrecerea pe şi a unei rem orci“. P e alt panou
O am enii m uncii din regiunea dobîndească noi şi im portante rii-p rim e, m ateriale, energie şi litică prin „agitatori şi gazeta de narea m acaralei de 30 tone etc. profesii. Ca urm are, în prezent scrie a stfe l: „Conducători auto
noastră m uncesc cu entuziasm realizări în îndeplinirea sarcin i­ a altor cheltuieli de producţie. perete. A gitaţia vizuală este M ăsurile luate, munca politi­ autobaza are 36 şoferi suta- şi m ecanici ! Făcînd econom ii la
pentru înfăptuirea sarcinilor lor de m are răspundere încre­ strîns legată de sarcinile eco­ că şi organizatorică ce o desfă­ m iişti printre care se num ără preţul de cost prin recondiţio-
trasate de cel de-al Ill-lea Con­ dinţate de partid. Constatînd că se tace mare nom ice ale secţiei. Pe panouri şoară organizaţia de partid, e- tovarăşii Dumitru Roşu, Iosif narea de piese şi recuperarea de
gres a lP .M .R . O deosebită am ­ risipă de m etal organizaţia de aşezate la locuri vizibile se pot xemplul înaintat ai com uniştilor Gibianu, Liviu M ăniuţ, Ilie A- m ateriale în valoare de 70- iei
ploare a luat întrecerea socia­ Econom isirea metalului — partid şi-a pus problema econo­ citi lozinci m obilizatoare privind va da fără înd oială un nou im ­ dam , Zafei Bod ea, A ndronic lunar pe fiecare m aşină într-un
listă pentru reducerea consum u­ m isirii acestuia prin reducerea reducerea rebutului şi a oricărei puls luptei pentru econom isirea G roşu, m embri de partid şi alţii. an vom realiza 840 lei, iar pe
rilor specifice de m aterii prime preocupare de frunte greutăţii pieselor turnate. pierderi de fontă. m etalului şi îm bunătăţirea cali­ In această m işcare sînt antrenaţi întreg parcul de m aşini aflate
şi m ateriale, com bustibil şi lu- tăţii producţiei. acum 59 de şoferi, membri şi n e­ în exp loatare vom realiza o eco ­
brefianţi etc., în scopul realiză­ In întrecerea socialistă ce se — înainte, spunea tov. Ale­ M unca politică şi organizato­ membri de partid, care s-au an­ nom ie anuală de 150.000 lei, su­
rii de tot mai m ulte econom ii desfăşoară cu tot mai m are avînt xandru B a lin t, secretarul o rg a­ rică desfăşurată de către orga­ Sfimulînd iniţiativa g ajat să parcurgă cu autocam i­ mă egală cu contravaloarea a
în producţie. m uncitorii, tehnicienii şi ingine­ nizaţiei de partid,— noi nu con­ nizaţia de partid a dus la ob­ două cam ioane noi şi a unei re­
rii turnătoriei de tuburi de la trolam greutatea tuburilor pe ca­ ţinerea de rezultate bune. Aşa, creatoare a maselor oanele şi autobuzele pe care le m orci“.
M ilitînd pentru traducerea în G. S. Hunedoara şi-au luat an­ re le turnam pentru ca să ştim în de pildă, la tuburile cu diam e­ au în prim ire 100.000— 150.000
viaţă a sarcinilor trasate de gajam ente sporite. Colectivul a- ce direcţie să acţionăm . Comu­ trul de 900, 600 şi 350 mm., O rganizaţia de partid de la km. fără reparaţii capitale, să Chemînd toţi m uncitorii să
Congres organizaţiile de partid cestei secţii s-a an gajat să rea­ niştii au propus realizarea tubu­ greutatea a fost redusă în m e­ autobaza I.R .T.A . Deva punind facă însem nate economii’ de ben­ lupte necontenit pentru obţinerea
desfăşoară o intensă muncă po­ lizeze 180.000 lei econom ii la rilor la cotele m inime adm ise dc die pe bucată cu 100— 200 kg. în centrul preocupărilor sale pro­ zină şi piese de schim b. de econom ii, organizaţia de par­
litică şi organizatorică, m obili­ preţul de cost, să dea peste plan STAS. fontă. Rebutul a fost redus de la blem ele producţiei a căp ătat o Tot din cadrul colectivului a tid a reuşit să-i însu fleţească în
zează şi a n tren ează m asele de 200 tone tuburi şi să realizeze 6,3 la sută adm is la 5,3 la sută. experienţă bună în lupta pentru pornit şi iniţiativa de a se rea­ m uncă şi să-i m obilizeze în a-
m uncitori, tehnicieni şi ingineri însem nate econom ii de metal Gîntărindu-şe tuburile s-a con­ In acest fel s-au econom isit mari reducerea consum urilor sp ecifi­ liza lunar pe fiecare m aşină prin ceastă luptă prin exem plul per­
la o participare tot mai activă în prin reducerea greutăţii pieselor statat că acestea erau mai grele cantităţi de m etal. De asem enea, ce de com bustibil, lubrefianţi şi recondiţionări de piese şi recu­ sonal al com uniştilor, să dez­
lupta pentru îm bunătăţirea ca li­ turnate şi m icşorarea rebuturi­ decît prevedea cota m inimă ad­ consum urile specifice de m ate­ niese de schim b. P e lîngă reali­ perări de m ateriale econom ii în volte tot mai larg iniţiativa crea­
tăţii producţiei, pentru realiza­ lor. m isă. O rganizaţia de partid a riale pe tona de produs au fost zarea celorlalţi indici ai planu­ valoare de 70 lei. Şi această toare şi talentul m asei de m un­
rea de econom ii. A ngajam entele trecut la m obilizarea oam enilor reduse cu 0,30— 3,13 lei. Chel­ iniţiativă a fost larg sprijinită citori. Drept urmare a muncii
luate de oamenii muncii, expre­ Un factor hotărîtor pentru rea­ pentru a munci în aşa fel îneît tuielile de regie, ale secţiei s-au lui dc producţie, org an izaţia de de către organizaţia de partid desfăşurate colectivul autobazei
sie a înflăcăratului lor patrio­ lizarea acestor obiective im por­ să realizeze tuburi în greutate redus şi ele cu 0,62 lei pe tonă. partid şi-a pus ca obiectiv prin­ şi extinsă la toate m aşinile. O r­ şi-a îndeplinit şi depăşii, sarcin i­
tism , reflectă creşterea conştiin­ tante este îm bunătăţirea condu­ cîî m ai ap ro p ia tă de co ta m in i­ le de plan pe crim ul sem estru
ţei m aselor, hotărîrea lor neabă­ cerii de către partid a întregii mă şi nu dc cea m axim ă. Pe In fru n tea 1Liotei pentru în d e­ cipal al activităţii sale lupta ganizaţia de partid desfăşoară al anului şi a realizat 640.737
tută de a înfăptui sarcinile tra ­ activităţi econom ice a secţiei. baza propunerilor făcute şi a plinirea şi depăşirea sarcinilor pentru econom ii. Din m ijlocul o perm anentă m uncă politică şi lei econom ii la preţul de co st al
sate de partid. Ţinînd seam ă de acest lucru or­ studiilor întreprinse s-au luat de producţie se situează m em­ organizatorică de m obilizare şî producţiei. Numai la benzină
ganizaţia de partid se ocupă în m ăsuri pentru form area m iezu­ brii de partid Zam fir Petren- colectivului a pornit iniţiativa antrenare a întregului colectiv s-au realizat peste 73.000 lei e-
O rganele şi organizaţiile de mod calificat şi cu răspundere rilor la cotele minime, executa­ cîuc, Rusu Dumitru, Ioan Ho- valoroasă de a se econom isi zil­ de m uncă în lupta pentru reali- conom ii. M obilizat de organiza­
partid îşi îndreaptă în prezent de problem ele concrete ale pro­ rea form elor pe cale m anuală din rcpciuc, Ianis Arm enachis, Mi- nic la suta de kilom etri un litru , zarea de econom ii. M unca de ţia de partid colectivul autobazei
atenţia spre crearea de condiţii ducţiei. desfăşoară o largă m un­ nisip cu um iditate mai ridicată hai Spătarii, Ioan Popa, Petru luptă tot mai hotărît pentru tra­
ca re ' să asigu re îndeplinirea si că politică şi organizatorică în scopul unei mai bune şi uni­ C otea ş._ a. de benzină. A ceastă in iţiativă a popularizare a iniţiativelor prin ducerea în viaţă a sarcin ilor iz-
depăşirea obiectivelor stabilite pentru m obilizarea m aselor la forme tasări a pămîntului. P en­ fost sp rijin ită şi extin să la toate agitatori, g azete de perete şi vorîte din h otărîrile celui de-al
descoperirea şi valorificarea re­ tru form area m ecanică a m iezu­ In vederea îndeplinirii sarci­ panouri se desfăşoară continuu. Ill-lea Congres al P.M .R., pen­
de C ongresul p artid u lu i. F.le zervelor existente la fiecare Ioc rilor s-au m ontat segm enti de nilor de_producţie sporite, orga­ coloanele autobazei. In locurile cele mai frecventate tru dobîndirea de noi succese în
de m uncă în vederea reducerii ghidare pentru fiecare dim ensiu­ n iz aţia cie partid din secţie a In scopul utilizării mai bune s-au expus panouri care înfă­ producţie.
organizează activitatea oam e­ consum urilor specifice de m ate­ ne dc tub ceea ce a. dus la o luat noi m ăsuri m enite să ducă
tasare uniformă şi la asigurarea la îm bunătăţirea m uncii. Astfel, a parcului de autovehicule, a în ­ ţişează în mod sugestiv, prin
nilor m uncii şi îi aju tă să g rijirii şi întreţinerii lui, redu­ calcule, ce înseam nă să econo­