Page 31 - 1960-07

Nh 1723
Tînăra comunistă Cornelia Vermaga de Ia Uzinele meta-
lurgico-chirnice Zlatna este una dintre cele mai bune laborante.
Ea execută analize la timp şi cu multă exactitate.
V e ş ti d in CrM ipafearza
Utilaj nou
In aceste zile Atelierele centrale Gurabarza au primit un
ciocan nou cu aer comprimat avîncl o putere de lovire de 150
kg. Ciocanul, de provenienţei romînească, este un produs al
fabricii „înfrăţirea“ Oradea.
La montarea noului utilai şi-a adus aportul lăcătuşul Mar-
chian Faur.
.foi dimineaţă forjorul Nicolae Furdui, ajutat de utemiştii
Nicolae Faur şi Ioan Popescu au executat primele lucrări de
forjă cu noul ciocan.
R ecenzie
La clubul muncitoresc din Gurabarza în cadrul „Joii tine­
retului“ a avut loc joi seara recenzia romanului „Desfăşura­
rea“ de Marin Preda, orezentată de muncitorul constructor Ma­
rin Băiat de la I.S.G.M. Gurabarza.
Tineretul prezent la această manifestare de masă cu cartea
a orimit cu viu interes recenzia romanului.
participanţi activi
Pretutindeni, în toate sectoa­
rele de activitate, comuniştii se
situează în fruntea maselor, dau
prin exemplul lor personal un
puternic imbold întrecerii socia­
liste. avîntului creator al oame­
nilor muncii. In fruntea celor ce
depăşesc normele, în fruntea ce­
lor ce caută noi metode şi pro­
cedee de muncă pentru obţinerea
unui randament sporit şi reali­
zarea de economii, în fruntea
celor care studiază cu perseve­
renţă, în fruntea celor ce urmă­
resc cu viu interes noile creaţii
spirituale, peste tot vom întîlni
comuniştii, oameni cu un larg
orizont şi cu dragoste de mun­
că si cultură.
Drapelul de casă raională de
cultură fruntaşă pe regiune îl
deţine în prezent Gasa raională
de cultură „Ion Budai Deleanu“
din Orăştie. La acest succes o
contribuţie însemnată a fost a-
dusă de comunişti. Pe lîngă mul­
tiplele sarcini de partid ridicate
de necesităţile producţiei, o sar­
cină importantă a comuniştilor
este sprijinirea şi participarea
la opera de culturalizare a ma­
selor. Comuniştii, îndrumînd
munca culturală şi participînd
activ la diferitele ei forme de
activitate, mobilizează şi însu­
fleţesc pe ceilalţi oameni ai mun­
cii care văd în comunişti exem­
ple de înaltă etică ce trebuie ur­
mate.
Dacă la Casa raională de cul­
tură din Orăştie activează astăzi
peste 500 de persoane, aceasta
se datoreşte îndeosebi atenţiei
deosebite ce o acordă muncii
culturale comitetele raional şi
orăşenesc de partid Orăştie.
Pe lîngă îndrumarea perma­
nentă a activităţii, pe lîngă
crearea de condiţii de muncă
deosebite, comitetul raional de
partid'a sprijinit efectiv munca
culturală prin participarea di­
rectă a comuniştilor la unele
forme de activitate. Deseori, în
sala Casei raionale de cultură
din Orăştie au putut fi audiate
de către oamenii muncii din lo­
calitate interesante conferinţe
limite de către tovarăşul Nico­
lae Mardii, secretar al comitetu­
lui raional de partid, precum şi
de către tovarăşul fon Hanga-
ciu. directorul cabinetului de par­ calitate.
tid şi tovarăşul Aurel Văidea-
nu. activist ai comitetului raio­
nal de partid. Deseori aceşti to­
varăşi au participat Ia ieşirile în
teren ale brigăzilor ştiinţifice,
unde răsnunzînd întrebărilor
puse de ţăranii muncitori luau
cunoştinţă de problemele ce îi
frămînta, veneau în ajutorul lor,
se realiza astfel o mai strînsă
legătură dintre oartid şi mase.
Un sprijin- deosebit l-a dat
muncii culturale tovarăşul Ale-
3 $ äjtd ß -m l lim it a i
c vîrstnici, contribuie din plin
Ioan Bdjte, şeful secţiei de
timplărie, unul din veteranii
întreprinderii de industrie lo­
cală „Vasile Roaită“ din Ha­
ţeg, poate oricînă să poves­
tească cum arăta cu cîţiva
ani in urm ă atelierul pe ca-
re-l conduce. Dar să lăsăm
amintirile despre vremurile
cină in secţie se aflau nu­
mai cîţiva oameni şi să pă­
trundem în ateliere, în mij­
locul muncitorilor, acolo un­
de se lucrează mobilă de mai
multe tipuri.
...Muncitorii secţiei de tim­ cel mai bun inovator al în­
plărie lucrează pe echipe la
diferite sortimente de nobilă.
In întrecerea socialistă, mem­
brii echipelor dau bătălia
pentru a executa lucrări cit
mai multe şi de mai bună
s calitate. Bune rezultate înîn-
| trecere obţin şi echipele de
\ la secţia tapiţerie şi în spe-
ţ cial echipa nr. 1 de tapiţat
ţ mobilă condusă de tov. Ghe-
) orghe Petrescu. Cu toate a.
} cestea echipa condusă de tov.
I iosif Dreghin, din secţia tîm-
c plărie, care confecţionează
mobilă de bucătărie nu poa­
te fi întrecută chiar aşa de
uşor. In luna trecută, de pil­
dă, această echipă formată.
\> din 6 oameni, printre care şi
Emil Ştefoni, Petru Piş şi
alţii, a realizat planul de pro­ nuală. a contribuit la creş­
ducţie în proporţie de 125
la. sută. Cină am ajuns în
atelier tov. Dreghin împreu­
nă cu ceilalţi ortaci lucrau
de zor.
— Am expediat mai zilele
trecute, spunea şeful de e-
chipă, 25 garnituri mobilă
de bucătărie şi 100 taburete.
Acum executăm altă coman­
dă. Pentru oamenii viuheii...
E lucru de mare cinste să
fii fruntaş, însă nu este prea
uşor să te menţii, in secţie
toţi muncitorii lucrează cu
ambiţie. Oamenii au o înaltă
calificare iar cei tineri, în­
TOD PETRU drumaţi în permanenţă de
corespondent
CONCURSUL CULTURAL - SPORTIV AL TINERETULUI
n cea de a doua elaoă¦.» • * >Ş \ *’¦'* ‘ M f * Â*
Duminică, 3 iulie, s-a desfă­ Echipele de dansuri din Buru­
xandru Şuluţiu, prim-secretar al şurat in satul Boz, raionul ilia, iene-, Chişcădaga, Fornădia şi so­
comitetului raional de partid, cea de-a doua etapă intercomu-
care a găsit întotdeauna timpul nală a concursului cultural-
necesar pentru a ajuta şi în­
druma activitatea casei de cul­ sportiv al tineretului.
tură. Exemplul personal al mem­ încă de- dimineaţă satul a îm­
brilor biroului comitetului raio­
brăcat haine de sărbătoare
nal a fost urmat de către mulţi f' pentru a primi cît măi bine e-
comunişti din Orăştie. In rîndul chipelc cultural-sportive din tru Dan a obţinut la atletism
conferenţiarilor activi se numără Buruiene, Chişcădaga, Fornădia.
tovarăşii Mihai Obrejan, direc­ Mintia şi Brănişca.
torul şcolii de partid de un an, După obişnuita trecere în re­
tovarăşa Lucretia Suciu, preşe­ vistă. pe scena căminului cul­
tural au apărut echipele de dan­
dintă a comitetului raional al
femeilor, tovarăşul Ioanichie
Moisiu, directorul Şcolii medii suri. cor şi soliştii vocali din
„Aurel Vlaicu“, Elena Tition, cele 5 sate.
director al Şcolii de 7 ani şi al­ Tinereţe şi avînt
ţii.
De asemenea, mulţi comunişti
activează în cercurile şi forma­ Zilele trecute comuna Ghelar
ţiile artistice afe Casei raionale a găzduit pe tinerii sportivi şi
de cultură din Orăştie. La an­
samblul de cor şi operetă, diri­ artişti amatori din satele Ruda,
jat de comunistul fon Popa,, pro­ Plopi, Govăjdia. Alun şi Cer-
fesor la şcoala medie „Aurel băl veniţi să se întreacă in ca­
Vlaicu“, participă activ cornu- ’ drul fazei intercomUnale a con­
niştii Zoltan Piroş, Ioan Iliescu, cursului cultural-sportiv al ti­
Ioan Loiş, Eugen Buciuman,
neretului.
Margareta Floran, Ana Botoş, Pe scena clubului muncitoresc
Cornel Paşolea, Pişta Biţi, Ioan
,,Nicolae Bălcescu“ din Ghelar, în
Hărăguş şi alţii. Dintre artiştii
amatori ai teatrului de păpuşi iureşul dansului, s-au întrecut
comunistele Elisabeta Poîenăru
şi Elena Huzoiu sînt cele mai SFATUL M ED IC U LU I
active. Ele mobilizează şi însu­
fleţesc întregul colectiv. Comu­
niştii Vasile Adamescu din echi­
pa de teatru şi Elisabeta He-
gheş, solistă de muzică uşoară, Epistaxisul este o hemoragie
populară şi sovietică nu-şi pre­ a mucoasei nazale, care de mul­
te ori, prin abundenţa, durata,
cupeţesc timpul liber pentru a repetarea ei poate pune in pe­
ricol viaţa bolnavului. Frecven­
oferi oamenilor muncii din raio­
nul Orăştie spectacole de bună
In cercurile de artă plastică ţa acestor hemoragii care se în- ducă un epistaxis.
şi literar comuniştii Remus Po­ tîlnesc la toate vîrstele se ex­
pa, Elisabeta Berey şi Ion Du­ plică pe de o parte prin sub-
ţierea mucoasei nazale care se
mitru creează valoroase lucrări congestionează foarte uşor din
de artă inspirate din realităţile cauza unei bogate reţele de va­
vieţii noi, socialiste. se cu sînge, iar pe de altă par­
te datorită contactului cu aerul
Exemplul comuniştilor a fost
urmat de sute. de oameni ai mun­
cii din Orăştie. Ei vin cu drag
să activeze la casa de cultură. încărcat de diferite substanţe i- ră a nasului vom face o compre­
Sprijinul comuniştilor în acti­
vitatea casei de cultură s-a fă­ ritante şi a posibilităţii uşoare
a nasului de a fi lovit prin po­
cut simţit îndeosebi prin anali­ ziţia sa proeminentă.
zarea periodică în cadruţ birou­
lui comitetului raional de par­ Cauzele epistâxisului sint trau­
tid a muncii culturale din raion. matismele locale, ca scărpina­
De asemenea, la chemarea bi­ tul în nas cu unghia (obicei gului. Dacă hemoragia nu s-a
roului comitetului raional de prost al copiilor), căderi sau lo­ oprit vom recomanda ca bol­
partid, conducerile fabricilor
„Vidra“, „I. C. Frimu“, precum vituri pe nas. Vegetaţiile ade-
noide şi polipii nazali, fibromul
şi a celorlate întreprinderi şi in­ nazofaringian şi ulceraţiile sep­
stituţii au sprijinit activitatea tului nazal pot produce de
asemenea uşoare hemoragii. O
culturală ce se desfăşoară la 0 - serie de boli ca rinita (inflama-
răştie.
Datorită sprijinului în primul
rînd al comuniştilor, Casa raio­ ţia mucoasei nazale), difteria oxigenată 10 volume. La fel se
nală de cultură din Orăştie a nazală, diferite anghine precum
cîştigat atît. în prima cît şi în şi o serie de febre eruptive ca
cea de-a doua etapă a întrecerii pojar, scarlatină, febră tifoidă,
tifos exantematic sau alte boli
organizate între casele de cultu­ ca gripă, pneumonia, tusa con­
ră din regiune, drapelul de „Ca­ vulsivă, nefritele, boala reuma­
să raională fruntaşă“.
D. CRICOVEANU
DRUMUL SOCIALISMULUI
la realizarea sarcinilor de
plan. Echipa tov. Dreghin stă
bine cii realizarea planului
însă există echipe care vor să
o întreacă. Printre acestea
se află şi echipa nr. 1 con­
dusă de Gheorghe Mărginea;
nu ke , la mobilă came­
ră combinată. Echipa a-
ceasta din care fac par­
te Vasile Filipaş, Constan­
tin Scorobete, Siminic ştefo­
ni şl încă vreo cîţiva aii în­
registrat lună. de lună suc­
cese importante. Unde fnai
pui că un membru dl echi­
pei, Vasile Filipaş, ?ste şi
treprinderii. După orele de
serviciu Vasile Filipaş mai
rămîne în atelier. Are el de
rezolvat anumite treburi. Se
gîndeşte cum ar putea îmbu- }
nătăţi munca oamenilor, ce
modificări ar putea aduce îh
procesul de producţie. Şi i-
deile vin una după alta. Aşa
se nasc inovaţiile. Pină nu
de mult mobila era încheiată
manual. Se pierdea mult timp
şi nici lucrările nu erau de
cea mai bună calitate. Vasile
Filipaş a stat mult şi a chib­
zuit : ce să facă ? Pină la
urmă a confecţionat o ma­
şină de tipluit. Inovaţia a-
ceasta a înlocuit munca ma­
terea productivităţii muncii.
Toate aceste fărmîntări, în­
tregul entuziasm al oameni­
lor în întrecerea socialistă
se concretizează în impor­
tantele depăşiri de plan rea­
lizate lună de lună. Pentru
acest motiv în cel ăe-al II-
lea trimestru al anului cu­
rent, colectivul sectorului,
lemn al l.I.L. ,.Vasile Roaită“
din Haţeg a. îndeplinit pla­
nul de producţie in propor­
ţie de 111.9 la sută. Echipele
aflate in întrecere au avut
un cuvint greu de spus în
obţinerea acestui succes.
V. ALBU lui general şi a locţiitorilor lui
> * (¦s: • l
liştii vocali din aceste sate s-au
bucurat. în mod deosebit de a-
precierea publicului. Bine s-au
prezentat şi echipele artistice
din Mintia şi Boz. in cadrul în­
trecerilor sportive, tînărul Pe­
performanţe frumoase. De ase­
menea, echipa de volei din Bră­
nişca a cîştigat în faţa echipei
din Boz cu 2—1.
M. ŢIC
corespondent
căluşarii şcolii profesionale din
localitate precum şi echipele
de dansuri din satele Ruda, A-
lun şi Cerbăl care au prezen­
tat suite de dansuri pădure-
neşti.
De frumoase aprecieri s-a
bucurat programul prezentat de
corul din Ghelar şi brigada ar­
tistică de agitaţie din Govăjdia.
:g*§30
RP!ST A de sînge, examinînd fundul gî-
tismală, hipertensiunea arteria­
lă, insuficienţa hepatică, boli de
sînge, (purpure, leucemii, ane­
mii, hemofilii) scorbutul infan­
til şi char insclaţiile pot să pro­ ţii cloruro sodice şi glucozate
Ce trebuie să facem în cazul
unui epistaxis ? Bolnavul va fi
culcat cu capul în sus, cu com­
prese reci Ia cap deci va fi pus
în repaus. In majoritatea ca­
zurilor hemoragia nazală fiind
cantonată în regiunea inferioa­
siune pe aripa nasului cu un
deget. Această compresiune va
dura 10-15 minute după care
vom retrage degetul uşor spre
a evita desprinderea chia-
navul să-şi sufle nasul (apăsînd
pe nara opusă) pentru a elimi­
na chiagurile din nas, apoi se
va aplica un tampon de vată
sau tifon îmbibat în soluţie de
antipirină 1 la sută sau de apă
pot pune tampoane îmbibate cu
clauden. manetol sau trombină.
Aceleaşi rezultate le dau şi so­
luţiile de ser fiziologic cu efe­
drina sau soluţiile de cocaină
5 la sută cu adrenalină. Hemo­
TELEGRAM E EXTERNE
Deschiderea sesiunii
Comitetului Executiv
ai 0. i. Z, ia Leningrad
LENINGRAD (Agerpres). —
TASS anunţă: La 7 iulie s-a
deschis Ia Leningrad sesiunea
Comitetului Executiv al Organi­
zaţiei Internaţionale a Ziarişti­
lor (6.1.Z.). La lucrările ei par­
ticipă reprezentanţi din Albania,
Bulgaria, Romînia, Ungaria, R.
D. Vietnam, R.D.G., China, R.
P. D. Coreeană. Mongolia, Polo­
nia, Uniunea Sovietică, Finlan­
da, Franţa, Cehoslovacia.
Sesiunea a fost deschisă de
Jean Maurice Ilermann, preşe­
dintele O.I.Z., care a rostit o
scurtă cuvîntare.
Secretarul general al O.I.Z.,
.firi Meisner, a prezentat un ra­
port despre activitatea organi­
zaţiei în anul care a trecut de
la ultima sesiune a comitetului
executiv şi despre planurile pe
anul care urmează.
--0 -
Sedinta C o n fe rin ţ> e i celor liţie şi proprietarii de întreprinderi din
al
tre i puteri în problema
încetării experienţelor
cu arma nucleara
de la Geneva
GENEVA (Agerpres).—TASS
anunţă : La 6 iulie a avut loc
cea de-a 225-a şedinţă a confe­
rinţei celor trei puteri în pro­
blema încetării experienţelor cu
arma nucleară. Şedinţa a fost
prezidată de delegatul Statelor
Unile ale Americii.
Participanţii ia conferinţă au
ajuns la un acord în problema
principiilor care trebuie să stea
la baza numirii administratoru­
în oro-amtl de control.
La 7 iulie a avut loc o nouă
şedinţă a conferinţei celor trei
nuteri.
— o—
Ce! mai mare dirijabiî
al marinei americane
a căzut ?n ocean
NEW YORK (Agerpres). —
Agenţiile americane de presă
anunţă că cel mai mare diri­
jabil al marinei americane
„Blimp“ a căzut in oceanul At­
lantic in largul coastelor statu­
lui New Jersey. Dirijabilul, care
măsura 140 m. lungime, 40 m.
înălţime şi 28 m. în diametru,
era umplut cu 50.000 m.c. de
heliu. In timp ce participă la
cercetări pentru găsirea unui
yacht dispărut, dirijabilul s-a
prăbuşit în apele oceanului. Din
cei 21 de oameni ai echipajului
au pierit 18.
Cărţi apărute
ANTON PANN
POVESTEA VORBII
ŞI ALTE SCRIERI
Ediţie îngrijită si prefaţă
I. Fischer, („Biblioteca
şcolarului“ ), 228 pag. —
5 lei. Ed. tineretului.
PETRE SOLOMON
MARK TWA1N SAU
AVENTURILE UMORULUI
Ediţia a Il-a. („Oameni de
seamă“ ), 352 nag. + 16
fotografii — 8,85 lei.
Ed. tineretului.
X ! S III.
ragiile uşoare cedează în mod
obişnuit cu această terapeutică.
Dacă hemoragiile nazale se re­
petă bolnavul va fi îndrumat la
O.R.L.-ist care va face cauteri-
zarea mucoasei nazale la locul
unde se produce hemoragia. Da.,
că hemoragia este prea abun­
dentă sau rebelă la tratamen­
tul indicat se va face un tam-
ponament anterior cu o meşă
(o fîşie de tifon steril) care se
introduce în oleu gomenolat 1 la
sută şi apoi se bagă în orificiul
nazal, sau un tamponament pos­
terior care vor fi făcute numai
de medic. După executarea tam-
ponamentului, medicul se va a-
sigura că bolnavul nu mai pier­
tului şi va atrage atenţia bolna­
vului să revină imediat ce va
simţi că înghite sînge.
Metoda locală de tratament
va fi complectată cu tratamen­
tul general ca injecţii de ma­
netol, clauden, hemosistan, vi­
tamina K, calciu, tonicardiace
(medicamente ce susţin inima),
transfuzii mici şi repetate, solu­
în funcţie de boală ce a produs
epistaxisul.
Dr. TRIF MIRGEA
lupta ţărănimii japoneze
TOKIO (A g erp res). — Din Iniţia­
tiva Federaţiei japoneze a Uniunilor
ţărăneşti, la 6 iulie a avut loc la To­
kio un miting al ţăranilor din Japonia
în apărarea intereselor lor vitale, îm­
potriva m ilitarizării ţării. Cîteva sute
de delegaţi sosiţi la acest m iting din
prefecturile N iygata, Akita şi din alte
prefecturi au adoptat o rezoluţie în
care cer m ajorarea preţurilor de aclii-«
ziţionare la orez. Ei s-au pronunţat
în unanim itate pentru nerccurioaşterea
noii alianţe militare cu Statele Unite
care transform ă Japonia într-un focar
al războiului atom ic in Extrem ul O-
rîent, care distruge economia Japoniei,
=HBE
Represiuni sălbatice ale guvernului Kişi
împotriva parîîcâpanfâSor Sa grevele
politice din Japonia
Declaraţia de protest a Partidului Socialist
TOKIO (A gerp res). — In ultimele
zile guvernul japonez, organele de po­
diferite regiuni ale ţării, de la Hokkai-
do pînă la Kiusiu, au dezlănţuit repre­
siuni îm potriva a zeci de mii de par­
ticipanţi la grevele politice şi la cam ­
paniile de protest. Numai în oraşul
Sapporo s-a anunţat la 6 iulie pe­
depsirea a peste t .000 de m uncitori şi
funcţionari pentru participare la lupta
împotriva tratatului militar japono-
am erican. Noile represiuni sălbatice ale
guvernului şi partidului de guvernă-
mîrit îm potriva participanţilor Ia cam ­
paniile acţiunilor unite, se spune în
declaraţia din 7 iulie a Partidului So­
cialist din Japonia, „sînt o provocare
la ad resa poporului şl nu pot fi tole-
Aproape 10.000,000
şomeri în Japonia
'TOKIO (A gerp res). — Potrivit da­
telor Direcţiei de statistică de pe lingă
Cabinetul de M iniştri, în luna mai
a.c. în Jap onia s-au înregistrat 420.000
de şomeri totali.
Statistica oficială consideră că per­
soanele apte de muncă care au lu­
crat doar două zile pe săptăm înă au
avut lucrul asigurat. Astfel, uumărul
fantastic al şom erilor din Japonia este
considerabil mai m are. După cum se
anunţă în Buletinul Consiliului Gene­
ral al Sindicatelor din Japonia, nu­
mărul şom erilor totali sau parţiali din
ţară a atins în ultima luna aproxim a­
tiv 10.000.000 persoane.
muH H W
10 IU L IE 1960
PRO G RAM UL 1 7 , 1 5 M uzică in­
terpretată de fanfară ; 8,00 Clubul vo­
ioşiei ; 8,20 M uzică uşoară ; 9,19 Cîn-
tece p io n iereşti: 10,30 Fragm en te din
suita „P ee r G ynt‘‘ de G r i e g ; 11,00
R eportaj: Oameni şi p reocu p ări; 11,10
Din folclorul popoarelor; 11,45 F o r­
maţii de am atori la m icrofon ; 12,15
Concert de csfrad ă ; 13,18 De toate
pentru to ţi: 14,00 Concert de muzică
populară rom înească pentru oamenii
muncii aflaţi la od ih n ă; 14,30 Călă­
torie muzicală prin ţări prieten e; 15,20
La şez ăto a re ; 16,00 Mici piese in­
strum entale ; 16,15 Drumeţii v eseli;
17.00 In vîrtejul jocu lu i; 18,00 Cînte-
ce populare rom în eşti; 19,35 Album
de rom anţe ; 20,00 T eatru Ia m icrofon:
p re m ie ra : „Take, lanke şi K a d îr ; de
Victor Ion Popa ; 21,45 Piese pentru
acordeon; 22,35 Muzică de dans.
PROG RAM UL I I : 7.00 M uzică popu­
lară romînească şi a minorităţilor na­
ţionale ; 7,30 Muzică u şo a ră : 8,30
Şcoala şi v ia ţa : Cronică gălăţeană :
9,30 D ansuri şi coruri din o p ere; 10,10
Jocuri populare rom îneşti din diferite
regiuni ale ţă rii; 11.00 Concert sim­
fonic ; 12,45 Cîntece populare romîneşti;
13,15 Concert de muzică u şo a ră: 14,30
Cine ştie cîştigă !: 15,15 „Cu cîntecul
în jurul lumii" — m uzică uşoară ;
16.00 Vorbeşte M oscova l; 17,10 Muzică
d istractivă; 18,00 Medalion literar:
Vera In b cr: 19,00 Muzică populară ro­
m înească : 19,30 V a lsu ri: 19,50 Carnet
de re p o rte r: „O nouă treap tă în
v ia ţă “ ; 20,05 Em isiune de m uzică u-
şoară rom înească ; 20,35 Solişti de
muzică populară rom înească; 21,00
Muzica de d an s; 21,45 Pagini alese:
Astă seară citeşte actriţa Elena Sere-
da : 22,00 M uzică de dans : 22,35 Cîn­
tece populare rdm îrieştl.
Gu ocazia sezonului de vară,
O.C.L. PR O D U SE IN D USTRIALE
INTERRAIONALA DEVA
anunţă că în m agazinul de biju­
terii din Deva, str. dr. Petru G ro-
za, t4 (vizavi de cinematograful
„Filimon Sîrbu"), â deschis UN RA­
ION GU ARTICO LE PEN TRU
PLAJĂ, unde se găseşte un bogat
sortiment d e : »
® costume de b a ie ;
® pantofi de b a ie ;
® pălării şi poşete p a i;
® slipuri;
® caschete de baie efc.
Pag. 3
şi in special agricultu ra. Participanţii
la miting au cerut dizolvarea imediată
a parlamentului, încetarea represiuni­
lor împotriva oam enilor muncii din
ţară care au participat la lupta pen­
tru lichidarea alianţei militare japono-
am ericane.
In numele tuturor ţăranilor din ţa ­
ră, care fac parte din federaţie, parti­
cipanţii la miting au predat orez celor
10.000 de m ineri grevişti de la m i­
nele de cărbuni M iyke a căror grevă
a intrat în cea de-a şasea lună.
După miting a avut loc o demon-'
straţie.
râie în nici un caz “. Faptul că parti­
dul de guvernămînt care doreşte să
menţină puterea în mîinile sale tace
apel la ¦forţe poliţieneşti, se sublinia­
ză în declaraţie, „reprezintă un com ­
plot care are drept scop să abată a-
tenţia poporului în legătură cu apro­
piatele alegeri pentru Cam era Infe­
rioară a parlamentului“.
Partidul socialist protestează cu ho-
iărîre împotriva represiunilor în m asă
dezlănţuite de guvern $i poliţie.
După cum transm ite postul de. ra ­
dio Tokio, la 7 iulie, sindicatul pe în­
treaga Japonie a lucrătorilor din poştă
a o rg an izat m itinguri de protest la
940 de oficii poştale din ţâră. Se anun­
ţă că mitinguri de protest au avtit loc
pretutindeni în Hokkâido, unde munci­
torii şi funcţionarii au protestat îm­
potriva pedepsirii în m asă a oam eni­
lor muncii şi au jurat că vor conti­
nua lupta pentru lichidarea alianţei
militare japono-am ericane, împotriva
politicii reacţionare a guvernului Kişi.
/ 10 IULIE 1960
DEVA: Lumină în întuneric:
Prima melodie, ; ALBA IULIA:
Valurile D unării; Soarta unui
om : BRAD: Vremea ghioceilor;
H AŢEG: UHtima primăvară;
HUNEDOARfA : Balada soldatu­
lui ; I L I A ' M a m ă vitregă:
ORĂŞTIE: Ultima noapte pe
Titanic : Thereze Raquin ; PE-
TROŞANI: De simbătă pină
luni: Furtuna ; SEBEŞ : Despre
prietenul m eu ; SIMERIA: Bă­
ieţii noştri; LONEA : Dimineaţă
mohorită : T E iu ş : Inimă de
m am ă: z l a t n a ; Pe ţărmuri
îndepărtate; APOLDUL DE
SU S: Viaţa e in mlinile tale.
PENTRU 24 ORE
Vreme schim bătoare cu cerul va­
riabil. Vor cădea ploi locale. Tempe­
ratura staţion ară: noaptea între 12-16
grade iar ziua între 25-30 grade. Vînt
potrivit din sectorul vest.
Industria ceramica
„CRINUL" Timişoara
lansează
RADIATORUL CERAMIC
INFRAROŞU NELUMINO
de tip concav şi disc.
° accelerează procesele d
uscare în industria textilă
metalurgică, agricultură, ir
dustria chimică, a materiale
lor plastice şi mobilă etc.
c polimerizează peliculei
de lacuri pe niese vopsite îr
metalurgie şi mobile"
8 ridică productivitate«
muncii şi permite automaţi
zarea instalaţiilor de finisare
Eentru informaţii supli
mentare şi detalii adresaţi'-vt
Industriei Ceramice „Crinul1
Timişoara II, str. Antoi
Fon, 13 ; Telefon «3044.
wmmmEEM :