Page 32 - 1960-07
P. 32
'4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1723
warn BBffiBäC
xtUArnat© şJm . | jx ţtlmale ş&Lgi • xiiturtale şJtirl •.ullimBlaşilp,i Cuvîntarea
lui W. G
la Katomi
VARŞOVIA 8 (Agerpres). A- ce, a subliniat Gomulka, este
genţia PAP anunţă,: La 6 iulie lupta pentru dezarmare.
la plenara Comitetului voevodal După ce a scos în evidenţă
Katowice al Partidului Muncito largul sprijin de care s-au bu
N. S. Hruşciov şi-a încheiat vizita în Austria resc Unit Polonez, Wladyslaw curat recentele propuneri sovie
Gomulka, prim-secretar al C.C. tice şi poziţia obstrucţionistă a
J O 0 0 0 0 - 0 0 O O C O O O O O C O O O OO 0 0 CO CO COQQ 0 0 0 0 0 0 OO OO OOOOOCOOOOOOOOOOOOOCOCC'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOtOO-OO-OQOO-OaOO.Oq 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO CC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOG' o o o o c al P.M.U.P., a rostit o amplă puterilor occidentale, W. Go
cuvîntare. mulka a d eclarat: Popoarele
Cuviniarea rostită ia posturile de Conferinţa După ce a subliniat că state au adoptat o altă poziţie declt
le socialiste depun continuu e- imperialiştii. Popoarele vor pa
forturi pentru asigurarea păcii ce, ele vor să trăiască şi nu să
radio şi televiziune austriece de presa de ia şi că în lume s-au creat condi moară. Primejdia atomului dis
castelul Hofburg ţii pentru preîntâmpinarea răz trugător trebuie să le împingă
boiului, W. Gomulka a subliniat pe calea luptei pentru dezar
că socialismul poate să învingă mare.
capitalismul fără o catastrofă La baza tuturor celorlalte sar
VIENA 8 (Agerpres). — In de producţie, adică deţine ca- populaţiei, N. S. Hruşciov a rezonabil în problema dezarmă din Viena militară mondială. Superiorita cini, atit ale partidului nostru,
declaraţia făcută la posturile de pital. sp u s: Pentru a vă imagina în tea dobîndită de socialism în cit şi ale tuturor partidelor co
radio si televiziune austriece la mod real acest lucru am să vă rii ? Intr-adevăr, nu se poate VIENA 8 (Agerpres). — raportul mondial de forţe, a muniste şi muncitoreşti din
7 iulie, N. S. Hruşciov, după ce In continuare, N. S. Hruşciov spun că în cursul septenalului socoti în mod serios că propu TASS anunţă: La 8 iulie. în spus el, se va accentua în per statele socialiste şi ale întregii
a mulţumit pentru ospitalitate, a declarat: Am început deja să numai la oraşe vom construi un nerea cu privire la „cerul des castelul Hofburg , din Viena a manenţă. Politica şl lupta pen- mişcări muncitoreşti interna
s-a ocupat de relaţiile dintre umplem cupa uriaşă a belşugu- chis“ prezentată timp de 5 ani avut loc o conferinţă de presă ţionale stă lupta pentru lichi
IJ.R .S.S. şi Austria. Relaţiile lui comunist cu produsele mun număr de apartamente egal cu la rînd are vre-o legătură cu a lui N. S. Hruşciov, preşedinte tru triumful ideii coexistenţei darea primejdiei de război, pen
dintre Uniunea Sovietică şi Aus cii noastre. Evident că acest lu numărul apartamentelor din 20 dezarmarea. Zborul agresiv al le Consiliului de Miniştri al tru transformarea în siguranţă
tria, a spus şeful guvernului so de oraşe de mărimea capitalei U.R.S.S. paşnice nu înseamnă nici re a posibilităţii de a-1 preîntîmpi-
vietic, se dezvoltă favorabil. Ele cru nu se realizează dintrodată, dv. avionului de spionaj pe care nunţarea la lupta ideologică a na.
constituie un exemplu semnifi va mai trebui încă să muncim f-am doborît deasupra teritoriu A devenit un obicei ca de fie socialismului cu capitalismul,
cativ de coexistentă paşnică a mult, dar începutul a fost făcut, Dacă acum 42 de ani, a spus care dată cînd vizitez vreo ţară nici dorinţa de a „încheia“ re. Această poziţie s-a reflectat
unor ţări cu orînciuiri sociale înaintăm cu încredere spre a- N. S. Hruşciov, cineva ar li Iui sovietic a arătat suficient de să mă întîlnesc cu dv., ziariştii, laţiile sociale din lumea capita în comunicatul dat publicităţii
diferite. ceastă etapă minunată a dez spus chiar şi unui om inteligent convingător cui şi în ce scopuri şi să stăm de vorbă, a spus după consfătuirea de la Bucu
voltării societăţii omeneşti — că Rusia va deveni o ţară atît este necesar „cerul deschis“. N. S. Hruşciov la începutul de listă. reşti a reprezentanţilor parti
Referindu-se fa politica Aus spre comunism. Principala cale ce duce la delor comuniste şi muncitoreşti
triei, N. S. Hruşciov a spu s: de dezvoltată, acesta ar fi crezut N. S. Hruşciov a amintit a- din ţările socialiste.
Subliniind cafea străbătută de cu siguranţă că are de-aîace cu consolidarea coexistenţei paşni
Neutralitatea după care se că Uniunea Sovietică. N. S. Hruş- un visător incorigibil. Aşa a poi de propunerile de dezarmare
lăuzeşte în politica sa statul cioy a a ră ta t: Putea oare cineva crezut şi cunoscutul scriitor en generală şi totală precum şi de
să-şi închipuie acum 42 de ani glez — fantastul Wells, — cînd măsurile de dezarmare unilatera
lă întreprinse de Uniunea Sovie
tică. In legătură cu propunerile
austriac, oferă poporului dv. po că Uniunea Sovietică va trans în anii grei de ruină pricinuită sovietice din 2 iunie, şeful gu claraţiei sale.
sibilitatea de a dezvolta econo porta cea dintîi fanionul său în de războiul civil, a stat de vorbă vernului sovietic a spus : Aces
te propuneri merg în întîmpina- Şeful guvernului sovietic a de
mia şi cultura ţării pe baze paş Lună, va pătrunde cea clintii în cu întemeietorul statului nostru rea ideilor expuse anterior de clarat că pretutindeni în Aus Sesiunea Consiliului
nice, îl oferă posibilitatea să în- Cosmos, va construi un spărgă şi conducătorul Partidului Co puterile occidentale, în special tria a fost bine primit.
întretlnă legături economice lar tor de gheaţă atomic, va produ munist — Vladimir Ilici Lenin. de generalul De Gaulle.
In continuare, N. S. Hruşciov
gi cu toate ţările lumii. Econom ic Social
In continuare, N. S. Hruş ce anual sute de mii de trac Fantastul Wells îl considera pe In continuare N. S. Hruşciov a declarat că în ciuda tuturor
toare şi automobile, zeci de mii Lenin un visător, un om lipsit a spus : deosebirilor dintre ele, ţările GENEVA 8 (Agerpres). — La pentru ţările Africii şi pentru
ciov a vorbit pe larg despre de maşini unelte — cele mai de simţul realităţii. Dar însuşi noastre au ce să înveţe una de 7 iulie la Geneva a avut loc o ţările Americii Latine.
construirea comunismului în U- perfecţionate, că avioanele so Wells nu putea vedea atît de Dar reprezentanţii puterilor la cealaltă, au motive să-şi dez şedinţă plenară a celei de-a 30-a
niunea Sovietică. Noi năzuim, vietice de pasageri cu reacţie vor departe, cum a văzut Lenin, care occidentale au refuzat şi de as volte colaborarea reciprocă în sesiuni a Consiliului Economic Secretarul executiv al Comi
a spus el, spre o viată mai bu fi primele din lume care vor în în condiţiile ruinei vorbea cu în tă dată să discute în mod con diferite domenii. siei Economice O.N.U. pentru
cret propunerile Uniunii Sovie
nă, spre cea mai minunată via tice şi ale celorlalte ţări socia
ţă de pe pămînt, pentru ca o-
mul să trăiască fără nevoi, pen cepe să facă curse pe liniile ae credere despre viitorul măreţ al liste, inclusiv şi asemenea pro Din convorbirile avute cu Social O.N.U. Sesiunea a hotă- Europa, Tuomioja, a subliniat
tru ca el să lucreze întotdeauna riene internaţionale ? Iar în pre statului muncitorilor şi ţăranilor, puneri care anterior au fost pre muncitori, ţărani, funcţionari, rît ca în Comitetul de ajutor că în ţările din Europa răsări
în domeniul spre care este a- zent, Uniunea Sovietică ocupă al statului oamenilor muncii. Tot zentate de ei 'înşişi. reprezentanţi ai intelectualităţii, tehnic să se discute de urgenţă teană se observă o creştere
tras, pentru ca omul să nu se primul loc în Europa şi al doilea ce am realizat a depăşit cu mult ai cercurilor de afaceri, am pu problema acordării de ajutor continuă a economiei. Raporto
gîndească cu nelinişte la ziua de în lume în ce priveşte produc tot ceea ce spunea atunci Vla Comitetul celor 10 state, că tut să ne convingem încă o dată statului Chile, care recent a a- rul a subliniat că în Uniunea
mîlne, pentru ca să nu fie ne ţia industrială. Si nu este de dimir Ilici scriitorului englez. ruia Organizaţia Naţiunilor U- că majoritatea covîrşitoare a po vut de suferit de pe urma cutre Sovietică şi în ţările socialiste
voit să ghicească dacă va ti să parte timpul cînd ţara noastră nite i-a încredinţat sarcina exa porului austriac aprobă şi spri murelor. Săptămîna' viitoare vor s-a acordat o atenţie deosebit
tul, dacă îi vor fi copiii sătul, va întrece Statele Unite ale A- Referindu-se Ia politica exter jină calea neutralităţii, aleasă fi discutate propunerile concre de mare avîntului agriculturii.
dacă îi va fi încălzită locuinţa, mericii şi se va situa pe primul nă a Uniunii Sovietice, N. S. minării planului sovietic de de de Austria, doreşte sincer să în te în această problemă. Referindu-se la dezvoltarea eco
dacă, în general, va avea o lo loc în lume. Hruşciov a declarat: Noi vrem zarmare generală şi totală, a tărească prietenia şi colaborarea nomică a ţărilor din Europa oc
cuinţă. pace, dar nu o cerşim. In pre fost transformat de reprezentan cu Uniunea Sovietică şi alte Sesiunea a ascultat apoi ra cidentală, raportorul a fost ne
După ce a citat cifre care o- zent Uniunea Sovietică este ţa ţii puterilor occidentale într-o ţări, doreşte consolidarea păcii poartele comisiilor regionale ca voit să recunoască că analiza
Nu mai vorbesc de faptul că glindesc proporţiile creşterii ra cea mai puternică din punct incintă de trăncăneală deşartă, şi securităţii în Europa şi în re studiază problemele economi situaţiei economice pe anul 1959
noi năzuim ca omul să se bucu producţiei în Uniunea Sovietică, de vedere militar. Şi iată că în scopul înşelării popoarelor. întreaga lume. Guvernul Aus ce pe grupuri de ţări. a arătat creşterea şomajului,
re de binefacerile culturii, să N. S. Hruşciov a declarat: fiind statul cel mai puternic din Iată de ce reprezentanţii Uniu triei şi poporul Austriei se pro înrăutăţirea balanţei comercia
poată învăţa,, să poată merge Principalul pentru asigurarea punct de vedere militar — iar nii Sovietice şi celorlalte ţări nunţă cu fermitate pentru res Rapoartele au fost prezenta le, greve neîntrerupte din cauza
la teatru, la concerte, la muzee, succesului operei istorice gran în prezent acest lucru este re socialiste au fost nevoiţi să pectarea statutului cîe ţară neu sporirii preţurilor şi salariilor
adică să trăiască frumos, demn, dioase pe care o înfăptuim îl cunoscut în mod incontestabil transmită spre examinare sesiu tră al Austriei, ceea ce cores te de membrii comisiilor pen scăzute.
Iar nu să existe pur şi simplu, oferă socialismul cu planificarea — nu pornim la război împo nii ordinare a Adunării Gene punde intereselor naţionale ale
vegetînd. Iui raţională, cu libertatea lui triva nimănui, nu ameninţăm pe rale a Organizaţiei Naţiunilor ţării lor, intereselor menţinerii tru ţările europene, pentru ţă
efectivă, cînd omul îşi dezvă nimeni. Unite problema dezarmării şi păcii în Europa.
Ce orînduire poate să asigure luie întreaga capacitate şi ta felul în care a fost îndeplinită rile Extremului Orient şi Asiei,
o asemenea viaţă fiecărui om ? lentele în munca creatoare. Li In continuare şeful guvernului rezoluţia Adunării Generale în Referindu-se la rezultatele tra
Cea capitalistă ? Ne-am convins bertatea în socialism nu este o sovietic, ocupîndu-se de pro această problemă. tativelor sovieto-austriece, N. S. O demonstraţie grăitoare
din proprie experienţă că ea nu frază răsunătoare, ci însăşi e- blema dezarmării, a declarat: Hruşciov a spus i a realizărilor sovietice
este capabilă de aceasta. In ca senţa societăţii. Vă amintiţi oare de vreo ac Imediat după aceasta, a spus
pitalism numai un grup restrîns ţiune concretă înfăptuită de ma şeful guvernului sovietic, repre Intrucît eu reprezint 'doar pa?- în crearea rachetelor cu r a s ă
Vorbind pe larg despre dez rile puteri occidentale pentru zentanţii puterilor occidentale au tea sovietică, în numele ei pot
de oameni dispune de mijloacele voltarea economiei sovietice şi micşorarea cursei înarmărilor şi făcut declaraţii făţarnice că U- spune că sîntem mulţumiţi de mare de acţiune
creşterea nivelului de trai al pentru a se ajunge lă un acord niunea Sovietică şi ţările socia rezultatele tratativelor care au
liste n-ar dori să ducă cu ei avut Ioc. Convorbirile noastre ATENA 8 (Agerpres). — Ziarul „.lenminjibao“ publică
-3ţ®as- tratative cu privire Ia dezarma cu conducătorii de stat ai Repu ştirea despre lansarea rachetei
re, iar puterile occidentale ar blicii Austria au reconfirmat în TASS anunţă: Gomentînd lan sub titlu l: „Ştartul rachetei a
Somiintii! ssffiii ssm le-idn fi decise să treacă la dezar că o dată în mod elocvent că sarea cu succes a unor rachete
mare. este posibilă şi necesară coexis sovietice în regiunea Oceanului fost luat precis la momentul sta
Pacific, ziarul „To Vima“ scrie
Ce se poate spune în legătură bilit. Zborul s-a desfăşurat în
cu aceasta ? că lansarea acestor rachete con
stituie o demonstraţie grăitoare tocmai după programul stabilit.
a realizărilor Uniunii Sovietice
Uniunea Sovietică a lansat o ra
în crearea rachetelor cu rază
VIENA 8 (Agerpres). TASS anunţă ': In comu- zolvării pe această bază a problemei Berlinului Dacă puterile occidentale do tenţa paşnică şi înţelegerea reci mare de acţiune. chetă puternică în regiunea O-
nieatul comun soviet o-austriac cu privire la vi resc într-adevăr dezarmarea, ni procă între state cu sisteme so ceanului Pacific. Precizia ra
zita lui N. S. Hruşciov in Austria se arată că occidental. mic şi nimeni nu împiedică să se cial-economice diferite. Noul succes al Uniunii Sovie chetelor sovietice a atins un sta
convorbirile dintre N. Sr Hruşciov, preşedintele Cele două părţi şi-au exprimat satisfacţia in semneze imediat acordul cu pri tice a produs o impresie uria diu şi mai mare. Regiunea în
In încheierea declaraţiei sale şă în lumea întreagă. In legă
legătură cu succesul vizitei preşedintelui Consi
Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., şi membrii liului de 1Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, in vire la dezarmare sub un strict N. S. Hruşciov a sp u s: Guver tură cu aceasta, ziarul „Avghi" care au loc în prezent expe
scrie: „Precizia uimitoare cu
guvernului federal austriac în frunte cu cance Austria, vizită care reprezintă o contribuţie im control internaţional. Sîntem nul sovietid consideră ca princi care rachetele au ajuns la ţintă rienţele este cu jumătate mai
larul federal ing. Julius Raab, s-au desfăşurat portantă la cauza păcii şi dezvoltării continue a gata să facem aceasta. pala sa sarcină în domeniul po — ceea ce demonstrează marea mică în comparaţie cu regiunea
intr-o atmosferă de prietenie. relaţiilor sovieto-austriece, întăreşte relaţiile de liticii externe este să lupte şi pe precizie a sistemului de dirijare din ianuarie“.
prietenie dintre popoarele sovietic şi austriac. N. S. Hruşciov s-a ocupat în creat de oamenii de ştiinţă şl
Cele două părţi au constatat in unanimitate continuare de problemele coexis viitor cu perseverenţă pentru tehnicienii sovietici — constituie Alte ziare subliniază în titluri
că relaţiile sovieto-austriece, bazate pe recunoaş In comunicat se subliniază că în cadrul con tenţei paşnice. Noi propunem destinderea încordării internaţio înalta precizie şi funcţionarea
terea principiilor coexistenţei paşnice a statelor vorbirilor au fost discutate problemele dezvoltă lumii capitaliste, a spus şeful nale, să dezvolte legăturile e- o premisă pentru lansarea cu ireproşabilă a tuturor mecanis
independenţi de deosebirea sistemelor sociale rii relaţiilor economice şi culturale dintre cele guvernului sovietic, întrecerea conomice şi culturale cu toate succes a navelor cosmice în spa melor care au asigurat zborul
şi concepţiilor ideologice rs-au dezvoltat satisfă paşnică sau concurenţa, cum se ţările pe baza principiilor coexis ţiul interplanetar“. rachetei.
cător pentru ambele părţi pe baza respectului două ţări. obişnuieşte să se spună la dv. tenţei paşnice. Nu încape îndo
reciproc şt neamestecului unuia in treburile in Părţile au constatat cu satisfacţie că comerţul Sîntem siguri de viitorul nos ială că vom da o ripostă hotă- PEKIN 8 (Agerpres). — Toa Bazele militare din Oioru-
terne ale celuilalt. Intre cele două state nu există tru. rîtă oricăror încercări de pro te ziarele centrale chineze pu B
probleme politice nesoluţionate. dintre U.R.S.S. şi Austria se dezvoltă favorabil. vocări militare din partea cercu blică ştirea despre noile rea m pericol pentru
Ambele părţi au fost de acord că extinderea re Conducătorii lumii capitaliste rilor agresive ale unor ţări sau lizări remarcabile ale oameni populaţia insulei
In cursul convorbirilor cu membrii guvernului laţiilor comerciale între cele două state cores spun că şi ei au îperedere în altora. lor de ştiinţă şi tehnicienilor so
federal, preşedintele Consiliului de Miniştri al punde intereselor celor două părţi. Părţile au viitorul lor. Atunci ce rămîne de vietici care au lansat cu succes ATENA 8 (Agerpres). — Zia
U.R.S.S. a explicat poziţia U.R.S.S. în proble căzut de acord asupra încheierii unul nou acord făcut ? Noi spunem puterilor oc N. S. Hruşciov a răspuns a- două rachete în regiunea Ocea rul „Avghi“ critică cu asprime
mele de politică internaţională nesoluţionate, pe termen lung cu privire la livrări reciproce cidentale : Să lichidăm armele, poi la numeroase întrebări ale nului Pacific. acordul anglo-cipriot care limi
să desfiinţăm armatele, să li corespondenţilor. tează mult independenţa Cipru
se spune în continuare in comunicat. de mărfuri pe termen de 5 ani. chidăm bugetele militare si să lui, deoarece Anglia îşi menţi
In legătură cu încheierea în iulie 1961 a li ne întrecem pe tărîm paşnic, — ------- = = — ................... ne bazele militare pe insulă. A-
Cele două părţi consideră că neutralitatea cine va asigura poporului său cest acord, scrie ziarul, nu in
permanentă a Austriei reprezintă o contribuţie vrărilor de mărfuri austriece in schimbul între cel mai înalt nivel material de N. S. Hruşciov a plecai spre Moscova terzice folosirea bazelor pentru
pozitivă la cauza slăbirii încordării internaţio prinderilor industriale predate Austriei de Uniu trai şi cea mai mare bogăţie zboruri de spionaj ale avioane
nale şi consolidării păcii. Preşedintele Consiliu nea Sovietică, partea sovietică a declarat că este spirituală, cine va asigura mai VIENA 8 (Agerpres). — La ora 12,50 (ora locală), a- lor „U-2“, pentru stocarea de
lui de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, a de de acord să continue să cumpere aceleaşi măr rapid poporului său viaţa crea TASS anunţă: La 8 iulie, locui vionul „II 18“, pe bordul căruia rachete atomice, nu interzice
clarat că Uniunea Sovietică respectă neutralita furi, potrivit unui acord comercial în condiţiile toare cea mai fericită, cea mai torii Vienei şi-au luat rămas bun se aflau N. S. Hruşciov şi per folosirea lor ca puncte de spri
tea şi independenţa 'Austriei. sporirii corespunzătoare a achiziţiilor de măr liberă, cea mai plină de bucurii. de la N. S. Hruşciov, preşedin soanele care îl însoţesc, a deco jin pentru agresiuni împotriva
Iată care sînt „intenţiile secre tele Consiliului de Miniştri al lat de pe aeroportul vienez ţărilor din Orientul mijlociu.
Cele două părţi sînt de acord că dezarmarea furi sovietice de către Austria. te ale Kremlinului“, cum spun U.R.S.S., care între 30 iunie şi Schwechat, îndre^ptîndu-se spre Ciprioţilor le rămîne doar drep
generală, totală şi. controlată este problema cea Cele două părţi au subliniat din nou impor unii politicieni occidentali. Ve 8 iulie a făcut o vizită în Aus Moscova. tul de a „protesta“ împotriva
mai importantă şi imperioasă a contempora deţi, aşadar, că vă împărtăşesc, acestor acţiuni. Astfel, ciprioţii
neităţii. Ele vor lua toate măsurile care depind tanţa menţinerii în relaţiile comerciale a clauzei tria. pot să devină fără ştirea şi fără
de ele pentru ca problema dezarmării să fie so naţiunii celei mai favorizate, consemnată în a- cu plăcere aceste secrete. dorinţa lor victima urmărilor ne
luţionată pozitiv, conform rezoluţiei din 20 cordul rsovieto-austriac cu privire la comerţ şi După ce a mulţumit încă oda MOSCOVA 8 (Agerpres). — de membri ai corpului diploma faste ale actelor arbitrare ale
noiembrie 1959 a Adunării 'Generale a O.N.U., TASS anunţă: In după-amiaza tic. Angliei. Ziarul scrie că în faţa
ceea ce ar contribui la înlăturarea primejdiei navigaţie în vigoare. tă poporului austriac pentru pri zilei de 8 iulie, N. S. Hruşciov,
de război şi ar elibera popoarele de povara In timpul vizitei delegaţiei guvernamentale mirea făcută. N. S. Hruşciov a Sute de reprezentanţi ai oa
cursei înarmărilor. Cele două părţi, sînt convinse declarat în încheiere : preşedintele Consiliului de Mi menilor muncii din Moscova l-au
că realizarea unei înţelegeri în problema inter sovietice în Austria a fost examinată problema niştri al U.R.S.S. şi persoanele salutat Ia aeroport pe Nikita
zicerii experienţelor nucleare ar constitui un livrărilor de petrol austriac in schimbul între Dacă veţi avea timp şi posi care l-au însoţit în vizita în Hruşciov.
pas important pe calea rezolvării problemei de prinderilor petrolifere predate Austriei. bilităţi, veniţi la noi. Oamenii Austria, s-au întors la Moscova.
zarmării. Pe străzile şi în pieţele din
In cadrul convorbirilor in problemele cultu Moscova, de-a lungul drumului
rale s.a stabilit că schimburile culturale care ciprioţilor se menţine problema
au avut loc pină în prezent corespund întrutotul luptei împotriva planurilor de
dorinţelor şi aşteptărilor celor două părţi. Păr folosire a insulei ca punct de
ţile şi-au confirmat dorinţa de a extinde pe vii sprijin al imperialismului.
tor schimbul cultural şi tehnico-ştiinţific şi s-au
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., declarat de acord să încurajeze orice iniţiativă sovietici vă vor primi tot atît de Pe aeroportul Vnulcovo, N. S. parcurs de maşina în care se
N. S. Hruşciov, a informat guvernul Austriei a- in scopul apropierii pe tărîm cultural între cele afla N. S. Hruşciov, zeci de mii
supra poziţiei Uniunii Sovietice in problema în două ţări, să înlesnească vizitele reciproce şi cordial cum ne-aţi întîmpinat Hruşciov a fost întîmpinat de de locuitori ai oraşului au salu
IntîlniHle între oamenii de cultură şi ştiinţă.
cheierii tratatului de pace cu Germania şi re Idv. aici pe noi, oaspeţii din U- conducători ai Partidului Comu tat cu căldură pe şeful guver
niunea Sovietică. nist şi aî guvernului sovietic,
nului sovietic.
Redacţia şi administraţia zia mini: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai“- ~ ®eva.