Page 33 - 1960-07

YW> >0.0^-
mulsocialismului
Armă XII Nr. 1724
H0TARIRILE C0R6RESULUI PARTIDULUI - IMBOLD
SPRE NOI SUCCESE
Economiile — obiectiv
principal în întrecere
Hotărîrile Congresului al III-
lea al P.M.R. constituie un nou
priiej de mobilizare ai oamenilor
muncii în lupta pentru produse
mai multe şi mai ieftine. O a-
tenţie deosebită şe acordă în
unităţile economice din regiunea
noastră îndeplinirii angajamen­
telor Ia economii. Ziinic sosesc
la redacţie scrisori în care se
vorbeşte despre lupta colective­
lor de muncă pentru descoperi­
rea şi valorificarea rezervelor
interne, pentru economisirea ma­
teriei prime şi materialelor, pen­
tru folosirea mai bună a agre­
gatelor, scrisori în care este
scos în relief entuziasmul gene­
ral al oamenilor muncii pentru
a înfăptui hotărîrile celui de-al
III-lea Congres al P.M.R.
Publicăm mai jos cîteva din
scrisorile primite.
Prin valorificarea
rezervelor interne
Munca entuziastă a turnători­
lor de la uzina „Victoria“-Călan
a adus după sine pe lingă de­
păşirea planului de producţie şi
însemnate economi].
Realizînd în primele 6 luni
ale anului 639.000 lei economii
suplimentare, turnătorii şi-au de­
păşit cu mult angajamentul de
220.000 lei economii pe între­
gul an.
în consfătuirea de producţie
ce a avut loc zilele trecute, tur­
nătorii au scos în evidenţă noi
rezerve interne, capabile să du­
că la obţinerea de economii.
Astfel, confecţionarea de şabloa­
ne pentru oalele de fontă şi gra­
darea lor vor elimina risipa de
fontă. S-a mai propus construi­
rea unor noi cuptoare pentru
uscarea formelor şi valorificarea
nisipurilor arse, provenite de la
dezbaterea pieselor turnate. De
asemenea, echipele care lucrea­
ză la piese mecanice s-au an­
gajat ca în fiecare lună să lu­
creze o zi cu materiale economi­
site şi să toarne prin muncă pa­
triotică o tonă de piese.
Toate aceste măsuri au per­
mis turnătorilor să-şi majoreze
angajamentul la economii cu
încă 100.000 iei.
GH. SPERIO SU
I. CRAŞCA
corespondenţi
Benzină pentru
58.900 tone-kilometrîce
Colectivele de muncă de la
autobazele I.R.T.A. din Petro­
şani şi Alba lulia acordă o dco-
Toate forţele pentru strîngerea la timp a recoltei!
(XKXXXXXXX^OOOOOOOÔO^OOOOOO ^üooO<XX>o<x/.vo W00<x>0<xxx>00<><>00<xx00<xx><x><><>v><x>00<>0v<x)000<x>0<><xx><!00<>00<x>o</0-..
La G . A . S . Călan
2.373 kg. orz
la hectar
B rig ad a de cîriip condusă do
com unistul V asile Luca de la
gospodăria agricolă de stat din
C ălan a început zilele acestea
recoltatul orzului cu com bina.
D atorită unei judicioase organi­
zări a m uncii şi conştiinciozităţii
m embrilor brigăzii, lucrările de­
curg într-un ritm intens.
P înă în prezent, brigada a
recoltat orzul de pe 6 hectare,
obţinînd o producţie medie de
2.373 kg. orz la hectar, mai mult
cu 373 kg. decît era planificat.
S e evidenţiază prin contribu­
ţia adusă tractoriştii M ihai Kiss
şi M arin Ghiţuiescu.
Pe întreaga gospodărie s-a
recoltat orzul de pe o suprafaţă
de peste 10 hectare.
PROLETARI m $! ROATE ŢARI LE, UNIŢI-VA l IE R I.
in regiunea noastră
Duminică 10 iulie 1960 4 pagini 20 bani Un nou contract
¦MBB Colectiviştii din Şibot, raionul
Orăştie, văzînd recolta bogată
C O N D IŢ IIL E de grîu din acest an, au.încheiat In cinstea Congresului partidului minerii de la / . M. Teliuc s-au angajat
ieri un nou contract pentru li­ să dea anul acesta 20.000 tone minereu peste plan. Pentru a da viaţă am
vrarea a încă 10 tone de grîu. gajamentului ei au organizat o însufleţită întrecere socialistă intre brigăzi,
Crăciun Păşcălău nu-i un om tă-. le sînt puse la punct, că realizează ran­ sectoare şi pe profesii Una din fruntaşele întrecerii este şi echipa condusă
cui şi nici arţăgos / mai degrabă damente mai mari dacă respectă în­ In total, în acest an colecti­ de comunistul loan Petic. In Luna iunie a.c. ea a dat peste plan 87, tone,
am putea spune că-i o fire deschisă, tocmai indicaţiile tehnice cu privire la viştii din Şibot vor vinde sta­
prietenoasă. Cu ioaie acestea, cind executarea găurilor de mină şi evacua­ tului 35 tone de grîu. In afara minereu.
prim-rninerul Nicolae Sturza a propus rea materialului excavat. Aşa se face acestora, ei au mai contractat IN CLIŞEU,: Echipa după terminarea lucrului.
conducerii sectorului să facă schimb de că in citeva zile au recuperat rămine- 30 tone porumb. 18 tone cartofi
echipe, Păşcălău s-a cam supărat. „B rea in urmă şl au începui să dea mi­ de toam nă, 10 tone ceapă usca­ E p ic a Popul» Mongolă
drept că echipele mele au rămas in nereu peste plan. tă, 2 tone fasole, 3 fone floarea-
sebită atenţie reducerii consu­ luna mai sub plan, dar ce pot eu să sóarelui şi alte produse. Oi
mului de benzină. Pentru aceas­ fac dacă n-am condiţii — şi-a zis el. Şi transportul minereului a început
ta se caută ca autovehiculele să O să-l văd pe deşteptul ăsta de Stur­ să se facă în condiţii mai bune, dato­ 257 propuneri Gu 39 de ani în urmă în M on­ cum la U lan Bator există o se­
fie folosite din plin, reaiizîndu- za... Mare viteaz se crede!". rită faptului că locurile de muncă erau de inovaţii golia a luat puterea primul gu­ rie de întreprinderi m ari indus­
se astfel un indice de utilizare A doua zi s-a dus in noul loc de aprovizionate la timp cu vagonete goale. vern popular prin răscoala ar­ triale care prelucrează pielea şi
cit mai înalt. De asemenea, la muncă, unde a găsit pe noii Săi ortaci Ieri, la cabinetul tehnic al m ată victorioasă condusă de lina, un com binat de carne, o
autobazele amintite s-a intro­ adunaţi intr-o mică... şedinţă. Rezultatele celor două grupuri de e- 6 .S . Hunedoara a fost depusă Partidul Popular Revoluţionar fabrică de produse lactate, un
dus un regim strict de folosire — Ori ce ar fi, noi chipe erau urmărite cu mult interes de o propunere de inovaţie privind M ongol, în fruntea căruia se a- com binat - de m orărit, o fa ­
a benzinei, potrivit căruia cu un trebuie să ne depă­ către toţi minerii din sector şi chiar adaptarea unui dispozitiv la cis­ flau Suhe Bator şi Cioibalsan. brică de încălţăm inte etc. Anul
consum cît mai mic se trans­ şim planul — vor­ terna stropitoare, care permite Poporul răsculat a zdrobit jugul acesta se desfăşoară în în treaga
portă cît mai multe tone-kilo- bea unul cu înflă­ de la celelalte sec- stropirea cu un furtun de mină reacţionarilor feudali, a alungat ţară în ritm rapid construcţii
metrice. cărare. Boar nu ne-om face de ruşine!... . toare. Cu toţii erau în locurile greu accesibile. bandele de g ard işti albi şi pe im portante. In curînd vor. intra
— Da, dar pentru asta trebuie con­ l ? 9 i !y g | l I V 6 curioşi să afle cum im perialiştii japonezi. In lupta în funcţiune 20 de noi în trep rin ­
Un rol însemnat în economi­ diţii. Şt ele nu vin peste noapte. Dacă A ceastă inovaţie poate fi ge­ sa eroică, poporul m ongol s-a deri industriale, iar în anii ur­
sirea benzinei l-a avut şi înlo­ nu le pregătim din timp, n-o să facem evoluează această neralizată în întreaga ţară. bucurat de sprijinul frăţesc ne­ mători încă 90 de întreprinderi,
cuirea c a r b u r a t o r de tipul mare lucru. pasionantă întrecere. In ziua de 18 iu­ precupeţit al Uniunii Sovietice, printre care o fabrică de cim ent,
K-80 cu tipul VT-502, care sînt Păşcălău nu s-a amesiecat in discw nie, minerii au aplaudat prima victo­ De la începutul anului şi pînă care încă în 1919 a declarat că 0 uzină m etalurgică şi altele.
mult mai economici. ţii. Cu lampa de carbid in mină, a in rie : noile echipe ale lui Păşcălău şi-au acum au fost depuse la cabine­ recunoaşte dreptul M ongoliei la Potrivit proiectului planului de
ceput să examineze locurile de muncă îndeplinit planul lunii iunie, succes pe tul tehnic 257 propuneri de ino­ independentă, că nu va permite dezvoltare a econom iei naţiona­
Drept urmare, în luna iunie, I-a plăcut. Totul era in ordine, curai care l-au închinat celui de-al III-lea vaţii, din care s-au aplicat 157. am estecul im perialist străin în le a R epublicii P op u lare M on ­
la autobaza Alba lulia s-au eco­ uneltele la locul lor, vine îngrijite, fron­ Congres al partidului. Primul care l-a A cestea aduc com binatului eco­ treburile interne ale M ongoliei. gole, între 1961 — 1965, pxoduc-
nomisit aproape 5.200 litri de tul pus la punct. Cu amărăciune in felicitat pe Păşcălău a fost Sturza, ca­ nomii antecalculate în valoare ţia globală a întregii industrii
benzină, iar Ia autobazele din suflet a 'constatai că la fostele lui e- re s-a bucurat mult pentru faptul că de peste 18 milioane lei. Revoluţia populară victorioasă va spori ţaţă de 1957, de 2,4
Petroşani peste 6.400 litri. Cu chipe lucrurile stau altfel. Acum înţe­ ortacii săi nu l-au făcui de ruşine. din M ongolia a in stau rat în a- ori. Producţia industrială va a-
benzina economisită s-ar putea legea. şi mai bine cuvintele minerilor Primele două vagoane ceastă ţară regim ul democrat junge ca în 1965 să. reprezinte
transporta 58.000 tone-kilome- de adineauri, discuţia lor despre plan, La sfirşitul lunii, o a doua victorie: popular. Trecînd peste faza ca­ 50 la sută din producţia globală
trice. condiţii de muncă. ,4 descoperit, aşadar, noile echipe conduse de Sturza au de­ Din cele 40 de vagoan e c.îte pitalistă de dezvoltare, poporul a econom iei naţionale a R .P .
unul din „secretele" lut Sturza şi i-a păşit planul lunii iunie cu 56 la sulă, s-a angajat să repare peste plan m ongol a păşit la înfăptuirea M ongole.
A. NICULESCU părut rău că nu s-a gindit niciodată adică realizări de două ori mai mari harnicul colectiv de la atelierele unei vieţi noi, socialiste, obţi­
corespondent la un schimb de experienţă cu vecinul decit in luna mai. 6 .F .R . Sim eria în cursul acestei nînd succese rem arcabile în dez­ Revoluţia culturală este şi ea
său. luni primele două vagoane de voltarea sa econom ică şi cultu­ în plin avînt. A stăzi la o m ie
RedurJbnd consumurile In vălmăşagul de gindurl, Păşcălău a 1 iulie, prim-minerul Nicolae mare tonaj au şi luat ieri dru­ rală. D intr-o ţară de nomazi, dc oameni o sută douăzeci au
specifice de cocs şi-a amintit că Sturza l-a chemat la Sturza a primit bilet de odihnă mul spre Combinatul siderur­ fără aşezări stabile, fără indus­ ştudii de specialitate, iar peste
şi calcar întrecere. Condiţiile guşile aici îl fă­ la mare. Pe cine să lase in loc pe gic. din H unedoara. trie, cu o populaţie aproape în 1 la sută au absolvit sau sînt
ceau să fie optimist, dl-iii'uşl, privea cu timpul cit va fi in concediu 7 Alegerea totalitatea ei analfabetă, Repu­ pe cale să absolve şcoli m edii.
Prin reducerea consumurilor toată seriozitatea întrecerea cu fostele n-a fost de loc dificilă. L-a propus pe A ceste v a g o an e, căro ra li se blica Populară M ongolă s-a In R .P . M ongolă apar num e­
specifice de cocs şi calcar, fur- sale echipe. îşi dăduse seama ce fel Păşcălău, convins fiind că la întoarce­ consolidează boghiurile, vor mări transform at într-o ţară cu o eco­ roase ziare şi reviste, există
naliştii secfiei a 11-a furnale de de om este Sturza şi nu se îndoia că re îşi va găsi echipele cu planul, depă­ cap acitatea de transport în com ­ nom ie înfloritoare, în care an al­ teatre, operă, orchestră sim fo­
la C.S. Hunedoara au reuşit să in scurtă vreme va deveni din nou şit. Cu toate acestea, la despărţire, Slur- binat. fabetism ul a fost com plect li­ nică, s-a născut şi se dezvoltă
economisească la preţul de cost fruntaş.*1 z.a a ţinui să-i amintească lui Păşcă­ chidat şi s-au dezvoltat şi întă­ tînăra cinem atografie m ongolă,
operativ în luna iunie peste Partidele conduse de com uniş­ rit form ele socialiste de muncă oare a şi dat prim ele film e. In
1.500.000 lei. In primele zile ale » joii ortaci ai tui Sturza s-au aco- lău ': tii Constantin Nedelcu şi Em il în agricultu ră şi în creşterea v i­ ţară se num ără peste 400 de ci­
lunii iulie, la aceste economii l V modal repede cu felul de a lu­ — Nu neglija condiţiile de lucru. Ivon ici, sudorul G rigore Lovasz telor. De asem enea s-au pus nem atografe. La m işcarea largă
s-au mai adăugat încă 200.000 cra al noului şef. Şi-au dat seama că şi lăcătuşul Răduţ Oprean con­ bazele industriei naţionale. Este a ansam blurilor de artişti am a­
lei. muncesc cu mai mult spor dacă unelte­ Vezi ca fronturile să fie mereu puse tribuie în mod deosebit la reali­ cunoscut faptul că num ărul de tori, participă 10.000 de per­
zarea acestui angajam ent. vite pe cap de locuitor este cel soane.
Din totalul economiilor rea­ la punct I mai m are din lume în Republica
lizate în perioada de mai sus, Şi Sturza poate fi ilniştit: echipele Schimb de experienţă Populară M ongolă. D ar în locul Succesele obţinute în cei 39
circa 75 la sută s-a datorat re­ nom azilor de altădată, striviţi de ani de puterea populară, che-
ducerii consumurilor specifice sale au depăşit planul de producţie şi Form aţia corală, orchestra sub povara exploatării feudale, zăşuiesc poporului m ongol suc­
de cocs metalurgic. sint fruntaşe pe sector. Acolo, la ma­ seml-simfonică şi recitatorii an­ au apărut peste 400 de uniuni cese şi m ai m ari în viitor. El
re, poate vorbi, cu mindrie despre or­ samblului artistic al clubului „Si- agricole, care unesc aproape toa­ se bucură de dragostea şi
A. BLA.IU tacii săi de la Barza. derurgistul“ din H unedoara au te gospodăriile araţilor. A spo­ sprijinul trăiesc al tuturor
corespondent prezentat ieri la Sibiu. în ca­ rit producţia nu numai în do­ ţărilor socialiste şi înaintează
N.ANDRONACHE drul schimbului de experienţă cu meniul creşterii vitelor, ci au împreună cu ele pe drumul pro­
formaţiile artistice ale întreprin început să se dezvolte celelalte gresului şi bunăstării. Alături
Colectivul Atelie­ derii „Independenţa“ din locali­ ram uri ale agricu ltu rii. Numai în de toate ţările socialiste, poporul
relor centrale din tate, un frumos program artis­ 1960 suprafaţa însăm înţată cu mongol îşi m anifestă iniţiativa,
Crişcior, a realizai tic. grîu este de 2,2 ori mai mare sa în lupta pentru pace.
in primele cinci luni decît întreaga suprafaţă însăm în"
ale acestui an eco­ De un succes deosebit s-a tată în anul 1957, recolta glo­ La cea de-a 39-a aniversare
nomii in valoare de bucurat corul şi orchestra seml- bală de cereale urmînd să spo­ a Republicii Populare M ongole,
774.000 lei. simfonică- dirijate de Constan­ rească de trei ori anul acesta tată poporul rorriîn urează din in i­
tin U ngureanu. de anul 1957. In 1961 se prevede mă poporului m ongol noi şi noi
In clişeu : Mun­ ca fiecare gospodărie de stat să victorii şi este convins că sub
citorii Victor Gra- Spectacol dispună de 10.000 ha. de pă- conducerea înţeleaptă a P arti­
ina, Serafim Iuga, mînt ţaţă de numai 4.000 cît dului P oouiar Revoluţionar
Mircea Pleşa, Gh. Publicul spectator din oraşul aveau în 1958. M ongol, Republica Populară
David, Gh Codrin Deva a avut prilejul să admire M ongolă va asigura poporului
şi Roman Luca, ca­ în cursul zilei de ieri pe scena P aralel cu dezvoltarea ag ri­ său o viaţă tot mai îm belşu­
re au contribuit in cinem atografu lu i din localitate e- culturii, se investesc sume în­ gată, mai demnă, mai civili­
mod deosebii la voluţia actorilor de Ia T eatrul tine­ sem nate în industrie, De pe a- zată.
realizarea acestor e- retului din Bucureşti, E i au pro
r.onomii. zenfat dram ă „H oţii“ de Fr. In taberele de odihnă
Schiller, care s-a bucurat de un
deosebit succes.
Au reparat drumul Pentru pionierii şi e- Numai in raionul Hat rii, locuri şi monumente
levii din regiunea Hu­ ţeg funcţionează in va­ istorice.
ln cursul zilei de ieri, cetăţe­ nedoara anul acesta s-du ra aceasta 6 tabere in
2S2 organizai 13 tabere in care işi petrec vacanţa Alţi 1.000 de copii din
nii din satul Juncul de Jos. ra­ locuri pitoreşti din re­ fii ai siderurgişliior de regiunea Hunedoara au
mammaa ionul Brad, mobilizaţi de depu­ giune. Aici îşi vor pe­ la Hunedoara şi Călan, plecat in tabere pe lito­
trece vacanţa in mod ai minerilor din Valea ral. De asemenea, un ma­
taţi, au term inat lucrările de a- Jiului, Ghela.r şi Teliuc. re număr de elevi ai
m enajare şi de reparare a dru­ plăcui, in mai multe se­ In aceste tabere copiii şcolilor medii din regiu­
mului ce leagă satul de cen­ au posibilitatea să cu­ ne au plecat in cele 15
rii, peste 4.300 de copii, noască frumuseţile natu­ tabere organizate in gos­
trul raionului. podării agricole de stat
La executarea acestor lucrări, cu aproape 1.000 mai şi la întreprinderi fores­
tiere.
cetăţenii au efectuat un num ăr mulţi decii in anul tre­
de peste 4.500 ore de muncă
voluntară. In fruntea acţiunilor cut.
au iost comuniştii Glieorghe Si
ma, loan Dobîrcău, Gligor Vlad,
candidatul de partid Gheorghe
<31ej şi cetăţen ii G asia Tom es-
cu, Gheorghe Faur şi loan Dan.
In aceste sile timpul cald a favorizat coacerea cerealelor C o le c tiv iştii din Tîmpa
păioase. In unităţile agricole socialiste, unde organizaţiile de
partid, consiliile de conducere şi sfaturile populare au luat Au terminai
măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a lucrului in recoltatul orzului
această campanie se obţin rezultate bune. lată citeva exemple.
In sprijinul c a m p a n ie i Folosind din plin zilele bune
de lucru, colectiviştii din Tîm ­
Gazeta de perete Sarcinile puse de mobilizat pe colecti­ pa au term inat ieri recoltatul or­ Echipa de zidari condusă de com unistul Nicolae Qlărescu, a lucrat la distileria de gudroane din Hunedoara.
cei de-ai 111-iea vişti la efectuarea la zului pe întreaga suprafaţă. Du­ Prinir-o muncă bine organizată a dat lucrări de bună calitate şi a realizat lunar o depăşire a normei de 25-35 la
de la G.A.C. „1 Congres al1 P.M.R. timp a tuturor lucră­ pă calculele tăcute, producţia sută.
Mal“ Batiz reflectă medie la hectar va depăşi 1.700
in faţa oamenilor rilor agricole din
preocupările din a- muncii din agricul­ această campanie. kg. ,
Drept rezultat, ei au Fiind pregătiţi pentru recol­
ceste zile ale colec­ tură în ce priveşte
tiviştilor. Ea vine în creşterea producţiei terminat praşila a tatul griului, ajutaţi de către
sprijinul muncii a- Il-a la porumb pe S.M .T. O răştie cu o com bină, co ­
cestora prin conţinu­ agricole cit şi sarci­ lectiviştii de aici vor începe în
111 hectare, a Ili-a
tul articolelor publi­ nile concrete ce re­ aceste zile recoltatul griului.
cate. Aşa, de exem­ vin colectiviştilor !a sfecla de zahăr şi Paralel cu desfăşurarea aces­
din această gospo­ au recoltat orzul de
plu, articolul „Să tor lucrări, colectiviştii din Tîm ­
recoltăm la timp ce­ dărie, sînt oglindite pe întreaga supra­ pa acordă atenţia cuvenită şi
în articolul „Spori­ faţă. culturilor prăşitoare. Astfel, pra­
realele păioase“ a-
rată modul de orga­ rea producţiei agri­ Fruntaşi în lucră­ şila a Il-a la porumb se apropie
nizare a muncii şi cole — sarcina noa­ rile din actuala cam­ de sfîrşit, iar cele 5 hectare cul­
importanţa execută­ panie sînt colectiviş­ tivate cu sfeclă de zahăr au fost
stră de frunte“. prăşite de trei ori.
rii Ia timp a acestei tii din echipa a IV-a
lucrări. Un alt ar­ Folosind gazeta condusă de Aclam
Bucşa şi cei din e-
ticol este dedicat în de perete şi alte m ij­ chipj a V-a condu­
loace ale muncii po­
întregime culturilor să de lulia Cocoş.
litice de masă, orga­
prăşitoare. nizaţia de partid a