Page 34 - 1960-07
P. 34
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r , 1724
jggaBSBSgggg BaEgaBGBtgaggrazaaBggagBsmgm^
Cresc M arile U rm ărirea operativă
a preşului de cost —
partid
o m etodă eficace
Oamenii muncii din tara noa celor primiţi ca membri de par In cadrul Trustului regional de In funcţie de cantităţile de ma
stră manifestă o încredere ne tid în acest an de către această construcţii costul locuinţelor, teriale necesare s-au stabilit tot
mărginită în Partidul Muncito organizaţie de bază se ri realizarea de economii la preţui odată şi cheltuielile de manipu
resc Romîn, urmează cu dra dică la 13 iar al candi de cost a constituit o problemă' lare şi transport. Aceasta pre-
goste şi încredere partidul nos
tru cu convingerea nestrămutată daţilor la 10. Şi, numărul pînă la începutul acestui an. întîmpină orice depăşire de chel
că linia sa politică exprimă in Deşi plenara C.C. al P.M.R. din tuieli.
lor este în continuă creştere. decembrie .1959 a trasat sarcina Prin urmărirea operativă a
teresele lor vitale. Ca o expresie
a prestigiului crescînd al parti Fabrica de aglomerare de a reduce substanţial preţul preţului de cost se determină şj
dului şi a întăririi şi lărgirii le de cost prin gospodărirea mat necesarul de forţă de muncă şi
găturilor sale cu masele, rîndu- a minereurilor bună a materialelor si reducerea fond de salarii pe baza unui an
rile sale au crescut an de an. Or consumurilor specifice, rezulta tecalcul. La sfîrşiiul fiecărei săp
ganizaţiile de partid îşi îndepli Şl organizaţia de bază din a- tele obţinute de Î.R.C .H . au fost •tămîni se poate' astfel vedea si
nesc tot mai bine rolul de orga ceastă secţie a combinatului pe departe de a satisface nive tuaţia cheltuielilor cu manopera,
nizator şi mobilizator al maselor munceşte bine şi a obţinui re lul sarcinilor, si al posibilităţilor precum şi consumul la fondul de
în lupta pentru înfăptuirea poli zultate bune în munca de primire existente chiar. I-iT. anul’ trecut salarii. Aceasta ne permite ca la
ticii partidului. Rezultate bune în partid. Aceasta dovedeşte pre Î.R .C .H ..nu şi-a îndeplinit pla sfîrşitui fiecărei săptămîni să a-
în munca de primire în partid au ocuparea şi grija comuniştilor de nul fizic, iar la preţul de cost vem o evidenţă clară a cheltuieli
fost obţinute de numeroase or aci faţă de întărirea raidurilor s-au înregistrat însemnate de lor efectuate cu manopera.
ganizaţii de partid din C. S. Hu partidului. Ca urmare a muncii
nedoara. desfăşurate pentru creşterea şi e- păşiri.- Deosebit de important este şi
ducarea utemiştilor şj activului Anul-acesta volumul lucrărilor ¦făptui că prin introducerea me
Ofeforia Mâr^in nr. 2 Iară de partid, numai în semes de investiţii a sporit şi odată todei de urmărire operativa a
trul 1 al acestui an, au fost pri cu acesta şi sarcinile ce ne- preţului de cost pe şantiere se
Primirea în partid constituie miţi din rîndurile utemiştilor şi stau în fată sînt mult mai mari. ' urmăreşte şi felul cum sînt folo
pentru organizaţia de bază din ale activului fără de partid 12 Pentru traducerea lor în viată, site utilajele. Urmărirea acesto
această secţie a combinatului si membri şi 15 candidaţi de partid. pe şantierele de construcţii în ra se face de adjunctul mecani Noua şi moderna fabrică de ţevi sudate „Bucureşti" va pro
derurgic hunedorean o preocu
pare permanentă, in acest scop Printre cei primiţi în partid mod deosebit atenţia s-a con cului de şantier. Şantierul este duce ţevi ce vor fi folosite pentru conductele magistrale, con
organizaţia de partid desfăşoară se numără fruntaşii în producţie
o susţinută activitate politică şi loan Dinuţă, şeful unei echipe centrat asupra realizării ritmice obligat astfel să folosească nu ducte de gaz metan, conducte de apă etc.
organizatorică. Ca urmare a de lăcătuşi, Carolina Lazăr, me a sarcinilor de plan. Ga urma mai, utilajele necesare. Dar dato în clişeu: Maşina de format şi sudat în spirală ţevi de
muncii depuse, noii membri şi canic de bandă, Tudor Gheorghi-
candidaţi de partid fac parte din sor, electrician. Dumitru Dască- re s-a trecut la urmărirea ope rită specificului muncii de con la 16 la 40 toii. ----------------------------------------
rîndnl celor mai înaintaţi şi lu, şef de echipă. In rîndurile rativă. săptămînală. a. realizării strucţii sînt unele utilaje care nu --------- L—
conştienţi muncitori, fruntaşi în candidaţilor au fost primiţi to
producţie şi militanţi activi pen varăşii Gheorghe Dănciufescu, sarcinilor de plan. în cadrul şe pot fi folosite Ia capacitatea lor Dau viaţă sarcin ilor trasate
tru înfăptuirea politicii partidu lăcătuş, Mîrcea Tudor, sudor, dinţelor operative săptămînale integrală. Pentru evitarea unor
lui şi guvernului. Iată-1, de pildă, Maria Cismaş, tehnician şi alţii. se analizează realizările din 'pe cheltuieli suplimentare şi deci
pe prim-topitorui Mihai Brînzei, rioada anterioară şi sînt stabi neecdriomicoase. s-a trecut ia
primit în rîndurile membrilor de Lamincruf de 650 mm. lite sarcinile pentru perioada rentabilizarea utilajelor, prin în de Congresul partidului
partid în acest an, şeful unei e- viitoare. Această măsură s-a do locuirea după c.az cu utilaje, mai ia a a a a AA.AAAA
chipe de oţclari fruntaşi care a Organizaţia de bază de la la
elaborat peste plan mai multe minorul de 050 mm. este o or vedit a fi bună. ca rezultat ola mici. Artiştii amatori Încă de cînd a apărut proiectul de ridicată cu peste 90 de grade. S-a
ganizaţie ţînără. La a luat fiinţă Directive ale celui de-al IlI-lea Con schimbat procedeul de desulfurare a
mii de tone de oţel şl un mare spre sfîrşitui anului trecut. nul de producţie îndeplinindu-se Şi în ce priveşte cheltuielile in din Aibă lulia gres al partidului privind planul de fontei. A ceastă operaţie se execută a-
număr de şarje rapide. la majoritatea şantierelor în mod directe s'-ati -luat unele măsuri dezvoltare a economiei ţării noastre, cum după' ce fonta se descarcă în oala
Activitatea politică şi organi ritmic. Ecliipa de teatru a ca la secţia furnale de Ia uzina „V ictoria“ de turnare, fapt care duce la creşterea
Asemenea Iui sînt şl tovarăşii zatorică desfăşurată de către de reducerea lor. Pentru preîn- drelor didactice din Aibă din Călan s-a văzut multă frăm întare calităţii fontei şi reducerea consum u
Adrian Andriţoaia, macaragist. organizaţia de bază a dus la ob Datorită rezultatelor bune ob .iîmpina/ea depăşirilor la acest lulia a pus de curind în din partea m uncitorilor, tehnicienilor şi lui de m ateriale pentru desulfurare. S -a
Constantin Dan, inginer, şef de ţinerea ele rezultate bune în ce ţinute pe şantiere, prin urmări capitol s-au luat măsuri de di scenă piesa „Valea Cucu inginerilor pentru găsirea şi aplicarea introdus utilizarea aerului condiţionat
schimb si alţi muncitori fruntaşi priveşte munca de primire în rea operativă a sarcinilor d& mensionarea lor la un plafon an- lui- de Mihai Beniuc. celor m ai productive şi econom icoase în furnal. A cestea sînt doar câteva din
primiţi în rîndurile membrilor partid. In acest an au fost pri plan, conducerea trustului a ge tecalculati care să corespundă procedee de muncă. A început o ade îmbunătăţinTe aduse de furnalişti pro
de partid. De asemenea şi tova miţi 10 membri de partid şi 20 neralizat această metodă. De realizării planului de producţie Premiera spectacolului a vărată bătalife jieiiiru descoperirea şi cesului tehnologic, îm bunătăţiri de o
răşii Ana Varga, signatoare si candidaţi. unde la început se urmărea nu în proporţie de 80 la sulă. Chel fost prezentată la Mihalţ punerea în valoare de noi rezerve in m are eficacitate econom ică şi care n-au
Lucian Pane, maistru 'la întreţi mai planul valoric, s-a trecut tuielile fiind constante ele nu pot unde s-a bucurat de un terne. In fiecare schimb, la fiecare loc necesitat investiţii, ci doar preocupare.
nere, primiţi în rîndnl candida Paralel cu munca de primire treptat la urmărirea operativă .a greva asupra preţului de cost deosebit succes. Tratînd de muncă oamenii caută să aducă
ţilor de partid, sînt lună de lună în partid, organizaţia de bază pianului fizic, apoi Ia urmărirea In acelaşi timp în situaţia înde problema colectivizării, pie ceva nou in procesul de. elab orare a Furnaliştii de la Grilan au reuşit
desfăşoară şi o intensă muncă fondului de salarii şi la urmă plinirii planului integrai, la a- sa se adresează ţăranilor fontei, nou în sensul de a se obţine să realizeze în ultimul timp indici de
fruntaşi în producţie. Numărul rirea preţului de cost. muncitori pentru a-i lă cu cheltuieli mal mici o producţie de utilizare ncm aiîntîlniţl în istoria aces
de creştere si educare a noilor cest capitol se realizează econo muri de superioritatea fontă m ai mare şi de calitate mai tei uzine, întrecînd cu mult indicii rea
In ce constă si cum se face mii. bună. lizaţi de furnaliştii de la Combinatul
membri şi candidaţi de partid. urmărirea operativă a preţului muncii în comun. siderurgic H unedoara. Consumul de
Metoda urmăririi operative a După cel. de-al doilţa S-au făcut studii şi experienţe de fe cocs planificat pe tona de fontă a fost
O colectivistă harnică de cost ? preţului de cost al lucrărilor de lul cum poate fi sporit indicele de uti redus în luna iunie, cu aproxim ativ 50
Ponderea cea mai mare la pre construcţii în cadrul şantierelor spectacol, prezentat la Al lizare a furnalelor, cum poate fi îm kg. A fost redus la jumătate procentul
Î.R.C.H, şi-a dovedit încă din ba lulia, artiştii amatori bunătăţită calitatea fontei. O atenţie de declasate admis. Creşte tof mai
ţul de cost al construcţiilor de primele luni eficacitatea. Dacă întreprind un turneu in deosebită au început să acorde furria- mult productivitatea furnalelor. De la
în primele patr-u luni ale anului satele învecinate. liştii realizării acelei sarcini principale începutul acestei luni furnaliştii din
locuinţe o au materialele. Pe 1959, trustul a înregistrat pier prevăzută în raportul prezentat de to Gălan au produs zilnic 110 tone de
baza volumului de lucrări ce ur deri de peste 4 milioane, în a- ANA ANDREIC1UC varăşul Gheorghe Ghcorghiu-Dej la cel fontă peste sarcina de plan.
mează a se executa săotămînal ceeaşi perioadă a acestui an s-au corespondenta de-al IlI-lea Congres al partidului, de a
obţinut economii de 364.000 lei. se reduce continuu consumul de cocs Trebuie apreciată în mod deosebit
Cinci ani adus vorba despre ca, dau înapoi ori cit de grea ar H se stabileşte limita de consum Şi în lunile următoare şantierele La capătul a doi ani pe tona de fontă. preocuparea furnaliştilor, din schimbul
părerea tovarăşilor Gh. Munteanu, munca ce mi se va încredinţa". Şi, de materiale. La stabilirea can au obţinut economii la preţui de maistrului--M unteim Ionaşcu care au
preşedintele colectivei şi Ion Nen- ulemisla îşi respectă aşa cum se cost. După 5 luni valoarea eco in ultimii doi ani, pe In ultima perioadă furnaliştii de la redus la zero declasatele, dînd numai
dreanu, brigadierul zootehnist al cuvine cuolniul dat. Chiar dacă n-ar tităţilor respective se tine sea nomiilor este de 800.000 lei. ’ lingă Casa raională de Gâlan au făcut mult pentru a ţine pas fontă-de bună calitate, a maiştrilor An
gospodăriei colective din Silvaşulde fi aceasta ia mijloc, ar putea ea ma şi de sarcina de reducere a ton Răccanu şi loan Nedetea, a -tehni
Jos. raionul Haţeg, a jost unani să facă de ruşine pe lălăi său preţului de cost atît valoric cît Ţoale acestea demonstrează că cultură din Haţeg a func- cu progresul tehnicii noi. A fost m ă cianului Nicolae Pilly ş.a., care au
mă: „E una din felele harnice pc care-l comunist din 1945, ori pe şi cantitativ. In consum nu se pe şantierele de construcţii sînt L ţionat o şcoală populară de fost în fruntea tuturor acţiunilor pen
care le aVein noi1'. mamă-sa care de ani de zile e de dau astfel decît cantităţile nece încă mari rezerve de reducere a rită intensitatea de ardere în furnal, tru sporirea productivităţii agregatelor.
putată in sfatul popular ? sare, asigurîndu-se economia preţului de cost pe apartament. artă patronată de secţia
Utemisia Vaieria Para — căci Acest lucru a mobilizat pe, toţi externă de teatru a Tea iar tem peratura aerului insuflat a fost
despre ca este vorba — lucrează in Valeria Para nu pătează cu nimic planificată. Pentru urmărirea o- constructorii la descoperirea sl trului de stat „Valea Jiu
seclortil zootehnic al gospodăriei co- titlul de colectivişti harnici de care folosirea de noi rezerve', care să lui“ din Petroşani.
leciive şi esle ingrijiloare-mulgătoa- se bucură familia sa. tar cele 74 perativă a consumului de mate conducă la traducerea în viată
zile-muncă înscrise in dreptul nu riale s-a introdus pe şantiere la a sarcinilor trasate de. Congre Duminică dimineaţa cei
re. Lucrează la grajd de pesta 3 melui său pe prima jumătate a a- fiecare obiect în parfe fişă pla sul a! TIMca al P.M.R. 15 elevi ai şcolii populare
luni, Meseria nti-i uşoară şi ca să-i cestui an, confirmă pe deplin fon cantitativă. In această fişă de artă au dat examenul
faci faţă, trebuie să te porţi în aşa faptul. STAN STOICA 5 de absolvire.
fel cu animalele ca să le intri in — similară cu fisa limită de ma contabil şef la T .R .G .H . L O parte din cei care au
graţie... şi mat mult decit aiita tre In duminici şi sărbători, ziuă st ? urmat cursurile de artă au
buie să-ţi. placă această muncă. Au de midie ori chiar şi noaptea, Valeria teriale '— se înscriu cantităţile > şi pus în practică cunoş-
mai încercat multe colectiviste să e ta grajd- Chiar şt atunci cind ol de materiale necesare şi cele rea ^ tinţele acumulate, regizind
se dedice ingrijitului şi mulsului lele sini la păşune, alături, de cei diferite piese prezentate de
de vaci, dar, pină la urmă, au re lizate. Astfel se poate interveni echipele căminelor cultu
nunţat. Valeria n-a dat înapoi. De ilalţi 4 îngrijitori ea se preocupă rale. Aşa este cazul tov.
cile două ori pe zi, cite 40 de vaci operativ ori de cîte ori consu Atoliuţ Drăghicl — la Mă-
îşi aşteaptă riadul la muls. Zece ca la întoarcerea animalelor aces ceu, Gheorghe Drăgnes-
din ele hiat cele de care răspunde tea să găsească un aşternut curat. mul la anumite materiale este cu — la Bretea Romînă, A- =©« =
Valeria. depăşit. tanasie Meăaru — la Pui,
Colectiviştii din SilVaşul de Jos Laura Floroni şi Tibertu
De multe ori îi vine greu. Să în an primit de curtnd avansuri bă L a cosit 1Muşa — la Tot eşti şi alţii- Perspective privind dezvoltarea
grijească atilea capete de anima neşti th sunlă de 26.000 lei; cu
le, să le hrănească, să le cureţe 45,000 fel au cumpărat un camion, In ziua de 3. iulie, peste 20 de Cu acest prifej, s-au evidenţiat Cu ocazia închiderii învăţămîntuiui şcolar
aşternutul şi să ie adape — au procurat diferite materiale de colectivişti din sătul Cărăstău, tovarăşii Ştefan Irit, Petru Mal- cursului de doi ani al şco
iar pe 10 din ele să le mai construcţii, şl ia ioate acestea le-au raionul Brad. au muncit volun tiş, Alexandru Blăgăilă şi alţii. lii populare de artă, cinci raionul Petroşani
şi mulgă, nu-i uşor şi în multe seri ajutat şi veniturile realizate in sec cursanţi au interpretat în
cind termină lucrai, Valeria e frin- torul zootehnic. Gospodăria a con tar la cositul trifoiului de pe o IOAN CHIRIŢA faţa unui numeros public Cu puţin timp in urmă a avut loc ani în cătunul R ăscoala şi o grădiniţă
iă de oboseală. Ii trece însă cind tractat anul acesta 59.000 liiri lapte corespondent vodevilul „Casa de odih sesiunea a X l-a a Sfatului popular preşcolară, la Petroşani în cartierul
işi amiliieşle de angajamentul luat si pină acum a fost predată mai suprafaţă de 2 ha. teren. nă“, „Bună dimineaţa“, ca al raionului Petroşani care a analizat D im itrov.
atunci cind i-a jost luminat carne bine de jumâlale din această can re s-a bucurat de un fru problemele învăţătnîniului şcolar şi ale
titate. La foaie acestea şi-a adus Au curaiii păşunea mos succes. culturii pe perioada 1939-1960, precum U na din preocupările permanente ale
tul de membră a organizaţiei contribuţia şi ingrijiioarca-mulgă- şi m ăsurile ce vor fi luate în vede Comitetului executiv al Sfatului popu
ioare Valeria Para. In cursul zilei de vineri după- pune G.A.C. „Petofi Sânclor'* din F. PETRARU rea pregătirii anului şcolar 1900-1961. lar al raionului Petroşani a fost lăr
U.T.M.: „Mă angajez să nu amiază. un număr de peste 240 Deva. corespondent girea spaţiului şcolar menit să satis
PETRE FÂRCAŞIU colectivişti de ia G.A.C. „Petofl In raportul prezentat în faţa sesiu facă necesităţile mereu crescînde din
corespondent Săndor“ din Deva, au muncit la In prezent, gospodăria dispu nii s-a vorbit pe larg despre sarcinile raion. In anul acesta s-a nominalizat
ne de un număr de 98 vaci de pe care Directivele celui de-al IlI-lea şi inclus în planul de stat, construc
curăţirea păşunei de pe terenul lapte, din care 18 au fost cum Congres al P.M .R . le pun în faţa în- ţii şcolare noi în valoare de 2.700.000 lei.
denumit „Nadcş“, cuprins în pe părate într-una din zilele trecute. văţătuîntului. Generalizarea învăţămîn- Astfel, va fi construită o şcoală cu 16
tulul de 7 ani pînă în anul 1962-196,'! săli de clasă la U neam , 16 săli de
rimetrul gospodăriei. In vederea dezvoltării şepte- şi apoi trecerea învăţăm întuiui la 8 clasă Ia Lonea. La fel va fi m ărit
Muncind cu muit entuziasm ei lului de animale, colectiviştii de ani, ridicarea duratei învăţămîntuiui spaţiul şcolar la Anitioasa prin trans
veni s-au angajat ca în cursul mediu la 12 ani, legarea iot mai strîn- form area căm inului în local şcolar.
au*reuşit să cureţe o suprafaţă acestui an să-I sporească la 200 să a învăţămîntuiui de practica con Pentru lărgirea spaţiului şcolar de la
de peste 20 ha. de păşune. vaci de lapte. strucţiei socialiste, dezvoltarea învă- Şcoala de 7 ani nr. 2 din Petroşani
ţărnînţufui profesional, tehnic, seral şi este prevăzut să se construiască încă
Această acţiune a fost iniţiată PETRU JURCON1 fără frecventă, perfecţionarea şi pre 2 săli de clasă. In cursul anului şco
ia propunerea comuniştiior din corespondent gătirea cadrelor didactice, pregătirea lar 1960-1961 vor fi rep artizate pentru
elevilor la nivelul program elor şi ma şcolile de 7 ani din Aninoasa, Paro
gospodărie, în scopul de a crea nualelor şcolare sînt numai unele ' din şeni şi U ricani 1.000 dc bănci noi. In
sarcinile învăţămîntuiui care decurg acelaşi an elevii vor primi în mod g ra
condiţii favorabile pentru asigu din Directive. tuit 2.500 m anuale şcolare.
rarea hranei vitelor de care dis-
Directivele prevăd o creştere de pes Comitetul executiv al Sfatului popu
experienţă bogată. defecţiune lu funicular, m uncitorii fo Dar oamenii s-au împotrivit furiei na te 2 ori a investiţiilor pentru lărgirea lar raional a stabilit şi cifrele prelimi
ii p ă d u rilo r Ajuns hi parchetul restieri, ifTembri ai brigăzii, nu a ş turii. Au dat lemnele la o parte lăsînd bazei m ateriale a învăţăm întuiui de nare pentru noile construcţii şcolare
„Dosul Rîului“', a teaptă pînă cînd vin m ecanicii de la să curgă apa. Altfel producţia stătea toate gradele în anii 1960-1965, faţă ce se vor efectua in anul 1061- Prin
căutat să organi cen tru ; pun ei mina şi rezolvă totul în loc zile întregi pînă ce se construia de anii 1954-1959. A ceasta înseamnă tre altele s-a prevăzut construirea unui
zeze în aşa fe! pe loc. Aşa u fost şi în luna trecută, podul. mereu mai multe construcţii de şcoli local cu 8 săli de clasă la Bărbăteni,
cînd s-a rupt cablul de la funicular. noi la oraşe şi sate, cu clase încăpă 8 săli de clasă la Vulcan, 4 săli de
munca incit să se Condiţii optime de viaţă toare şi lum inoase, lab oratoare şi ate- clasă la Cimpa şi o grădiniţă în ora
Ih iunie producţia brigăzii a fost liere mai multe, înzestrate cu un bogat şul Petroşani, la noile blocuri „Live-
Valea G asagului, în sus spre 80.000 lei, la aceste succese un mare poată obţine o producţie m are, iar oa ceva mai slabă faţă de alte luni. Ei L ucruri deosebit de interesante poţi material didactic, cu aparate moder zeni", Va creşte, de asemenea, spaţiul
menii să realizeze cîştiguri frumoase. au dat peste plan numai 114 m.c. afla despre nitinca forestierilor ne, cu utilaj şi unelte prefecţionate, şcolar — prin adăugiri de noi săli de
Bătrjrm . se aflâ întinse păduri de uport şi-a adus şl colectivul parchetu Una din primele măsuri luate, a fosi de lemn. Gauzele le 'cunosc cu toţii. din parchetul „Dosul Rîului“. Lupta înseam nă biblioteci cu un num ăr mai clasă — la şcolile de 7 ani dîn Iscroni
j. Verdele crud al pădurii, apa crista- lui de la „Dosul R îului". Tot în primul !tceea de a introduce în cadrul bri fiecărui pe litrii a da producţie peste m are de cărţi, muzee şcolare bine do şi Băniţa.
ă care şerpuieşte valea, arborii fal- semestru întreprinderea şi-a îndeplinit găzii şi pe m ecanicii de la funiculare. ...Intr-una din zile, K.D.-ul funicu plan, de burtă calitate, interesul mani tate, săli de gim nastică ş.a.m.d.
¦i, ca şi prospeţim ea aerului te face planul producţiei globale în proporţie larului „M inectu" n-a mai vrut să festat pentru bunul mers al lucrului In cifreie prelim inare pentru anul
de 118 la sută. Iar cel al producţiei Tînărul Vasile F rîn cu , m ecanic la funcţioneze. Lem nul nu mai putea fl ca şi unele tapte, am putea spune de In anul şcolar care a trecut, s-au 1961 s-a mai prevăzut construcţia ca
fe simţi înlr-o lume de basm . Aici. m arfă în proporţie dc 123 la sută. Pen K.D .-ul funicularului clin gu ra văii, nu transportat. Producţia stătea în loc. eroism , îşi au izvorul în condiţiile obţinut rezultate îm bu curătoare pe li sei de cultură din Petroşani, a clubu
aceste locuri îşi desfăşoară actlvi- ii ii aceste rezultate m erite deosebite se îm păca la început cu ideea că va Trebuiau luate măsuri urgente. M eca bune de viaţă create oam enilor care nia lărgirii spaţiului şcolar din raio rilor cin em atografice cu Cîte o cap aci
ea muncitorii forestieri din parche- au şi muncitorii de la parchetul „Do tace parte din brigadă. Gînd a văzut nicii au început demontarea motorului. lucrează aici. Cele două cabane, una nul Petroşani şi a înzestrării şcolilor tate de 300 locuri fiecare la U rlcânî şi
„Dosul Rîului“ al întreprinderii fo- sul Rîului". că producţia tuturor depinde şi de fe In jurul lor ceilalţi muncitori priveau construită în anul trecut, asigură oa cu mobilier şcolar şi m aterial didactic. Iscroni
-tierc Dobra. stăpinll pădurilor cum lul cum m unceşte el şi că şi cîştigul cu încordare. Aşteptau clipa cind mo menilor condiţii bune de dormit, există Şcolile de 7 ani din Paroşeni, Aninoa-
it denumiţi de către oam enii din îm- Brigada îul Nuţă este mai bun, Vasile Frîncu ca şi cei torul va porni din nou. M otorul a fost o m agazie de alimente, de două ori sa, Gimpa, şcolile medii din Petroşani Perspectivele privind dezvoltarea şco
îjurim i. lalţi mecanici, Ion Vlad şi Szabo Sar- demontat, însă nu a fost găsită cauza pc lună vizionează filme, sînt două şi Lonea precum şi altele au primit lilor din raionul P etro şan i sînt un
L u parchetul „Dosul Rîului“ lucrea k!ini, s-au încadrat în brigadă contri pentru care apa pătrundea în baia de biblioteci volante, ziare etc. Apoi sa 480 bănci şcolare şi m ateria! didactic motiv de bucurie pentru oam enii mun
Cjtteva realizări ză o singură brigadă complexă buind la succesele ei. ulei. Nu se vedea nici o fisură. Moto lariile care depăşesc L 0 0 0 lei lunar, în valoare de 200.000 lei. Numărul şco cii din Valea Jiului. Ele dovedesc cu
formată •din aproape 40 de oameni. rul a fost m ontat în grabă. Degeaba. lilor de 7 ani din raionul Petroşani a prisosinţă faptul că an de an creşte
wuncitOfii forestieri sînt anim aţi de Ea este condusă de comunistul Petru Au fost puse la punct şi alte treburi. Fisura exista şi apa curgea în baia (iii oamenii de aici, dar mai ales cu crescut prin înfiinţarea unor noi şcoli preocuparea pentru crearea bazei ma
Nuţă. F aţă de trecutul apropiat, con Cind munca nu m ergea prea bine, şeful de ulei. A fost dem ontat încă o dată. la Paroşeni, Bărbăteni şi Iscroni. S-a teriale n ecesare creşterii şi educării ti
i dorinţa de a trimite de aici cit diţiile de m uncă ale oam enilor s-au Muncitorii forestieri ca şl mecanicii şeful de brigadă, poţi discuta despre deschis de asem enea o şcoală de 4 nerelor vlăstare.
ai multe cantităţi de lemn. Din Iern îmbunătăţit simţitor. Au tost instalate de brigadă strîngea oamenii şi discuta cu erau tare trăm întaţi. Fiecare îşi dădea
ii de ta g ei sortează lemn celuloză, mei tuniculare, oamenii au fost dotaţi cîte o părere. In cele din urm ă s-a literatură, ştiinţă, despre tot ce vrei. C. MORARU
nde industriale pentru doage, lobde eu unelte dc muncă corespunzătoare. el pentru a afla cauzele. Oam enii ve co n sta tat că fisura este foarte m ică şl
: distilare, lemn dc foc. Deşi neau cu propuneri iar a doua zi totul că poate fi astupată cii faină de in. (Tov. Niţă este supărat că la Dobra
Brigada comunistului Petru Nuţă, intra în norm al. Aşa a reuşit com u Gînd motorul a pornit, bucuria oam e
ai Intimpină încă unele greutăţi uh om m ărunţel, tîn ăr şi vioi, execută nistul Petru Nuţă să-şi formeze o bri nilor a fost m ate. Munca a început nu se găsesc toate cărţile de care
doboritul fagului, scoaterea lemnului gadă puternică, sudată. Acum el se cu şi- mat m are avînt.
uncitorli de aici. reuşesc ca îti rtiîndrcştc cu oameni ca Pavel Stanccf, arC nevoie pentru biblioteca perso
Stare lună sâ-.şi depăşească pla Altă dată, tot rin luna trecută, cînd
cu ploile acelea, apele au dat năvală n ală). Iar pentru a rămîne cu o im
ţi de producţie şl să realizeze im per prin coborîre, apropierea pînă la funi- şef dc echipă la corhănit lemn de foc, transportînd mari cantităţi, de lemn
peste podul din vale.. Puţin dacă se presie definitivă, forestierii ţin să a-
iile economii. cularele p asagere de tip „W isseii“ şl Gheorghe M odoran, în că rcă to r Şi dez
mai aştepta, podul putea fi stricat. dauge:
Dacă întreprinderea forestiera Dobru „Mîiidciit“ , cu ajutorul cărora lemnul legător la ram pa auto, V asile-G ăb ă-
realizat în primul semfeslru al anu- e s te . transp ortat pînă la .ram pa auto. reami, fasonator şt cărău ş şi cil mulţi — Trebuie să cunoaştem cit mai
!1 economii la preţul de cost tu va- alţii.
iâre de peste 170.000 lei, la investi- Şelul dc brigadă Petru Nuţă lu mult. Sîntein doar stăpinii pădurilor.
crează la acest parchet de num ai un A crescut şi gradul de conştiinţă al
i de 10.000 lei, iar la cultura şi reta- an şi cîtcva luni. Pînă atunci lucra V. ALBU
:rea pădurilor econom ii de peste se în munţii O răştiei şi acum ulase o oam enilor. Atunci cînd se întîmplă o
