Page 35 - 1960-07

Nr. 1724
Pentru noul
Institutul de mine „Gheorghe
Gbeorghiu-Dej" din Petroşani
intră in al 19-lea an de activi­
tate. lncepînd cu anul 1957, In­
stitutul concentrează întreg în-
văţămîntul superior minier din
tara noastră. Situat în cel mai
important bazin carbonifer al
tării, Institutul pregăteşte cadre
tehnice superioare pentru in­
dustria noastră minieră.
Studenţii institutului se bucu­
ră de ţoale drepturile şi avanta­
jele studenţilor do la cejeialte
institute tehnice de învăfămînt
superior din tară ; în olus ori-
mese gratuit uniforme.
Institutul funcţionează cu fa­
cultatea de mine şi facultatea de
electro-mecanica minieră.
Pe lingă ambele facultăţi
funcţionează în prezent cursuri
fără frecvenţă, iar pe lingă fa­
cultatea de mine şi cursuri se­
rale.
Burse pentru institutele
de învăţămînt superior
Recent a fost aprobat regula­
mentul pentru acordarea burse­
lor de către întreprinderi şi co­
mitetele executive ale sfaturilor
populare regionale. In baza a-
cestui regulament, Comitetul
executiv al Sfatului popular al
regiunii Hunedoara acordă şi în
acest an un număr sporit de
burse pentru următoarele facul­
tăţi şi institute de învăţămînt
superior î facultatea de filozofie,
matematică-fizică, chimie, ştiinţe
naturnle-biologie, ştiinţe natura-
le-geografie, geografie-geologie,
ştiinţe juridice, filologie cu ur­
mătoarele secţii : limbă romînă,
limba rusă, limba franceză, lim­
ba engleză, limba germană,
limbi clasice şi limba maghiară,
facultatea de istorie, Institutul
de ştiinţe economice „V. I. be­
nin" Bucureşti, facultatea de
medicină, stomatologie, farma­
cie, cultură-fizică, teatru, arte
plastice, conservatorul de muzi­
că, facultăţile de mecanică, chi­
mie industrială, electrotehnică,
construcţii, silvicultură, tehnolo­
gia produselor alimentare, insta­
laţii şl utilaje, drumuri şi poduri,
arhitectură, zootehnie, agrono­
mie, medicină veterinară, îmbu­
nătăţiri funciare şi mecanizarea
agriculturii.
Pot candida Ia concursul de
burse fiii de muncitori şî de ţă­
rani muncitori ai căror părinţi
lucrează în regiune la întreprin­
derile industriale sau agricole, în
POsnodării agricole colective, fii
de ţărani individuali, precum şi
fiii micilor meseriaşi care lu­
crează în cooperative.
Cererile de înscriere se depun
la secţia secretariat a Sfatului
Brigăzi fruntaşe
Muncitorii de la U.R.U.M. Pe­
troşani îşi intensifică eforturile
iri lupta pentru îndeplinirea şi
depăşirea planului de producţie
cU si pentru îmbunătăţirea ca­
lităţii produselor. La secţia tur­
nătorie, de pildă, pe primul loc
se situează brigăzile 2 şi 3.
Brigada nr. 3 condusă de tov.
Krlstâly Ludovic, in cursul lu­
mi iunie a turnat cu 1.500 kg.
mai multă fontă declt preve­
deau sarcinile de plan. In ace­
laşi tim.p, rebuturile au fost re­
duse cu 1,5 la sută.
De remarcat este faptul că
brigada dă numai produse de
bună calitate. S-au evidenţiat in
această perioadă turnătorii Pa-
vel Duca, Petru Popa şi Nicolae
Tril
Brigada nr. 2 şi-a depăşit pla­
nul. cu 16 la sută. Din această
brigadă s-au evidenţiat tovară­
şii Nicolae Attticni, llie Sandu,
Constantin Donca, Ana Cucuru-
dea şl alţii.
MAR IA I. DUMITRESCU
corespondentă
Deschiderea festivă
a taberei de instruire
din Hafeg
Zilele trecute a avut Ioc la Haţeg
festivitatea deschiderii taberei de in­
struire a cadrelor IJ.T.M, din şcolile
regiunii Hunedoara.
După ceremonialul de ridicare a dra­
pelului tricolor al taberei au avut loc
m anifestaţii sportive în cadrul cărora
s-au întrecut echipele celor 4 semina*
rii ce funcţionează în tab ără.
Au fost îndelung aplaudate poe-
zile patriotice „Stem a' ţării". „Ce-nseam -
nâ să fii tîn ă r" „D uşm anilor păcii",
recitate de Brînduşa Lascu, Că­
tălina Codreanu şi Aurica Lazâr. pre­
cum şi cînlecele populare „Mînce-te,
bade, am arul,“ „Gheorghină. Ghenrghi-
nă“, în Interpretarea elevei M aria
Atihu.
P rin program ul prezentat, elevii aU
mulţumit partidului şi guvernului care
le-a făurit o viaţă fericită.
MIRCEA GOLCEA
corespondent
DRUMUL SOCI ALtSMULUI Pag. 3
«Sarartrieitaim eggggggjL^^L.TW.’il'J J M ' .'IK^M UggkiaragTH IgKgS^/SE^^ A L B “ COM ENTARIIpczoBBSMfcaasnraniBara ¦MaggmpntfMj
2*
an universitar S I N G E NOTE Şl
p-l f*”»f*“-»/•**» j
Institutul funcţionează intr-un Pentru ca studenţii care au Acţiunea noului film, realizat sorul, asistat de cîţiva colegi, i C in e ră sp u n d e ?
local nou, înzestrat cu săli, bi­ întrerupt studiile de mai mulţi de studiourile Defa, „Sînge alb“ urma să ţină o conferinţă de
bliotecă şi laboratoare bine do­ ani să-şi poată revizui şi com­ se petrece în Germania Occi­ presă, ăemascînă falsitatea [ Sala reviziei de vagoane lectrică fiindcă apa care se ¦)
tate. Institutul dispune de că­ plecta cunoştinţele necesare con­ dentală, in zilele noastre, in ca­ propagandei despre aşa-zisele
min, cantină şi sală de sporturi, tinuării studiilor, pe lîngă insti­ bombe „curate“, dovedind cu da­ •_ din staţia C.F.R. Simeria are scurge sparge becurile. ]
clădiri noi situate în imediata tut s-au organizat cursuri de drul unei tragedii personale se te ştiinţifice că continuarea ex­
vecinătate a institutului, pregătire. înfruntă marile probleme ce perienţelor cu armele atomice, î tavanul’ şi acoperişul deterio- Cine se tace răspunzător dc '
frămîntă contemporaneitatea: chiar şi fără a fi urmate de
Directivele celui de-al IlI-lea Pentru candidaţii- la concursul un război atomic, înseamnă pur ( rat, din care cauză ÎQ tim- starea acestor lucruri? Sec- j
Congres al P.M.R. marchează de burse acordate de întreprin­ care este calea pe care trebuie
un pas istoric în dezvoltarea in­ derile socialiste şi sfaturile popu­ s-o urmeze omenirea — cea a şi simplu distrugerea omenirii (, pul ploilor apa ce se colec- torul de clădiri, secţia de con- j
dustriei noastre socialiste. In a- lare, ca şi pentru cei ce se pre­ înarmării atomice, sau cea a prin radiaţiile atomice care pă­
zintă la concursul de admitere convieţuirii paşnice între po­ trund pe căi directe şi inăirec. t tează pe acoperiş se scurge structii .sau secţia de înireţi- ]
cest scop institutele tehnice vor la cursurile serale sau fără frec­ poare ? Acestor probleme ma­ te în organismul omenesc.
cunoaşte o dezvoltare corespun­ ventă, funcţionează zilnic între jore, filmul le dă un răspuns i în sală. Lăcătuşii de revizie nere ? ; 1
zătoare cu necesităţile noi ale orele 16,30—20,30 (afară de du­ clar şi categoric... Cină rectorul universităţii re­
industriei. Se prevede majorarea fuză să-i pună la dispoziţie o şi lucrătorii de aici, nu au Deocamdată nu se ştie. j
minica) cursuri de pregătire: Un tînăr ofiţer din armata sală în clădirea universităţii, Bine ar ii însă dacă s-ar ]
numărului de studenţi, în spe­ vest-germană, maiorul Manfred L unde se adăposti şi nici unde
cial a celor proveniţi din pro­ Pentru candidaţii la concursul L să-şi păstreze sculele şi u- lua măsuri cît mai urgente )
ducţie, aceştia urmînd a-şi asi­
^ neltele, Tot din această cau- de îndreptarea situaţiei. 1
EMIL CREŢU )
za, noaptea nu au lumina e- corespondent 1
r Pînă cînc! ?
L
gura o înaltă pregătire tehnică, de burse acordate de întreprin­ von der LoTie soseşte acasă din Soltau se decide să ţină con­ [¦ Deşi sesizată în repetate rîn- este capricioasă şi provoacă
fie urmînd institutul la cursul derile socialiste şi sfaturile popu­ Statele Unite unde a participat ferinţa în casa sa. Eleonore îl L duri, conducerea cooperativei
de zi (ca student bursier cu bur­ lare, care îşi susţin examenul la un instructaj cu arme atomi­ ajută, să-i anunţe pe cei invi­ l meşteşugăreşti „Moţul“ din tot telul de discuţii inutile, -j
sa acordată de întreprinderile de maturitate în actuala sesiune, ce. Tinărul maior este aştep­ taţi. in cursul conferinţei de l Brad n-a luat nici o măsură
cursurile de pregătire vor în­ tat de frumoasa sa soţie, Eleo- presă — care formează punc­ de multe ori chiar în fata •]
socialiste şi sfaturile populare), cepe în ziua de 20 iulie a. c. nore. fiica bancherului Paro- tul culminant al filmului repor­ [ în vederea lichidării fluctua-
fie ca studenţi la cursurile serale terii reprezentînd marile organe L tiei mari de personal ce există clienţilor. In plus, secţia len- -j
şl. fără frecventă, chlitz. t la secţia lenjerie din Brad.
je-rie este transformată în Io- ţ
t In ultimele 8 luni, de la
cuinţă personală a tovarăşei ]
El eonora Mogoş. )
Pînă cînd conducerea coo- 1
In vila somptuoasă a banche­ de presă din Occident, deşi s-au [¦ secţia lenjerie au părăsit perativei va mai tolera acea- )
f. munca 9 lucrătoare. Şi acea- stă stare de lucruri ?
rului se serbează sosirea maio­ situat pe poziţii adverse profe­ I sta numai din cauză compor- I. l a z a r 5
rului von der sorului Soltau, corespondent i
Lohe. E societa­ trebuie să dea tării netovărăşeşti a şefei de "]
te „aleasă“ — o. înapoi faţă ăe j- secţie Eleonora Mogoş, care
fiţeri, patroni de 1.
ziare, rechinii marii finanţe... argumentele şi
popular regional şi vor fi însp- cartea de muncă ; certificat de Deodată, in timp ce dansează documentele aduse de acest sa­ DINPmUSHAMUL DE
cu soţia sa, maiorului i se face vant curajos.
ţite de următoarele acte : certi­ sănătate eliberat de policlinica rău. îşi pierde pentru o clipă i i B O II
cunoştinţa. E dus in camera sa In acest timp, in casa profe­
ficat de naştere : diploma de ma­ studenţească sau de spitalele şi îngrijit de soţia sa. Ce este sorului, maiorul von der Lohe
această stare ciudată, acest ac­ este supus unei transfuzii spe­
turitate pentru absolvenţii şco­ unificate de adulţi. Absolvenţii ces de slăbiciune stranie la un ciale de al cărei rezultat depin­
bărbat atît de tînăr şi voinic ? de foarte mult însănătoşirea lui.
lilor de cultură generală ; diplo­ şcolilor tehnice cu durata de stu­ Bancherul Parochlitz, medicul Transfuzia ajunge tocmai în fa ­ 11 IU L IE 1960 de m uzică populară ro m în ească; 11,03
militar Kopf şi ciţîva din cei de za critică in clipa în care în
ma de tehnician pentru absol­ dii de 4 ani, vor prezenta dova­ faţă bănuiesc ceva. Doar maio­ casă pătrund oarpenii. comanda­ PROG RAM UL 1 : 6,45 Melodii popu­ M uzică distractivă de . compozi­
rul a luat parte la un instruc­ mentului militar, în frunte cu lare rom îneşti; 8,00 Cu cîntecul şi jo­
venţii şcolilor medii tehnice; di­ da de repartizare în învăţămîn- taj cu arme atomice. căpitanul medic Kopf, cu ordin cul pe m eleagurile p a trie i; 8,30 Con­ tori din ţâri prieten e: 12,30 In
semnat de procuror pentru a-l cert de dim in eaţă; 9,30 Tinereţea ne
plomă de examen de stat pentru tul superior sau dovada efectuă­ Manfred e văzut de un medic, c dragă. L a m icrofon: Tineretul din faţa h ărţii: Ja p o n ia : 13,05 Mu­
dar acesta, este avertizat de ridica pe ofiţerul bolnav şi a-l oraşul şi saielc raionului Giurgiu; 10,30
absolvenţii şcolilor pedagogice; rii stagiului în cîmpul m uncii; bancherul Parochlitz să nu-i co­ transporta ia un spital militar. M uzică uşoară ; 11,03 Teatru Ia m icro­ zică uşoară ; 15,10 Oroncert popu­
munice bolnavului diagnosticul 'Maiorul von der Lohe se ridică fon : „Pescăruşul“ — adaptare radio­
certificat de absolvire pentru recipisa de plată a sumei de 5 adevărat. şi făcînd poate un ultim efort fonică după piesa lui A. P. C elio v ; l a r ; 16,00 'M elodii populare romîneşti
absolvenţii şcolilor muncitoreşti ; lei pentru înscrierea la concursul se adresează fostului său prie­ 13.05 Din muzica populară a ţărilor
In faţa acestei plase ţesute ten : „Nu este vorba numai de so cialiste; 14,00 Concert popular; 15,20
adeverinţă eliberată de întreprin­ de burse; două fotografii mări­ din minciuni şi intimidare tinâ- mine, e vorba de voi toţi... Apă- M uzică populară rom în ească; 15,50 interpretate la vioară : 16,15 Vorbeşte
ra Eleonore care aşteaptă un co­ raţi-vâ!“ Note de le c to r; 17,30 Vreau să ştiu !;
deri cu semnătura directorului, mea 0/9. pil şi care, ca fostă studentă la 17,50 Program m uzical pentru frunta­ M o sco v a!; 17,25 Muzicii populară ro-
medicină îşi dă seama că băr­ Cu acest apel zguduitor se în­ şii în producţie din industrie şi a g ri­
(cei cu domiciliul la sate vor Cererile se depun cel Urziu batul său nu suferă de un sim­ cheie filmul care cu mijloace cultură ; 18,30 Carnet de rep orter; m înească ; 17,50 Concert dc muzică
artistice proprii ecranului 19.05 Gîntece de dragoste de com­
prezenta adeverinţe eliberate de pînă ia data de 15 iulie 1900. se alătură luptei milioane­ pozitori ro m în i; 19,30 B alade şi uşoară rom înească ; 18,30 Limba noa-'
fe riri populare rom îneşti; 20,45
comitetele executive nie sfaturi­ Candidaţii reuşiţi la concursul sfră. Vorbeşte acad. prof. A. G ra u r;
lor populare semnate de preşe­ de burse vor încheia contracte 19,05 Revista Econom ică R a d ia ; 19,30
dinţii comitetelor executive res­ cu Comitetul executiv al Sfatului Cu cîntecul şi jocul de-a lungul Oltu­
pective) prin care să se dove­ popular regional prin care se
l u i ; 20,30 Noi- în reg istrări ’de m uzică
dească ocupaţia din trecut si vor angaja ca la terminarea stu­
prezent a părinţilor şi a candi­ diilor să lucreze cel puţin 5 ani de dans primate din partea Radiodifu­
daţilor dacă e cazul, ce munci în posturile unde vor fi reparti­ ziunii R.D. G erm an e; 21,30 M uzică
au îndeplinit şi ce avere au po­ zaţi. Ea întocmirea contractului
populară din M oldova;'; 23,15 M uzică
sedat şi posedă. In cazul celor se va cere şi consimtămîutul pă­
uşoară. >
salariaţi, se va face extras după rinţilor candidatului.
- ---------- PRO G RAM UL 11: 14,30 „Gînt pen­
= = S )[« : tru tin e",' program de muzică uşoară :
Serieţi dfiţite plu surmenaj, se hotărăşte să lor de oameni cinstiţi din Concert de muzică populară ro- 15.25 Din m uzica p op oarelor; 16,30
ceară ajutorul profesorzilui Sol- lumea întreagă pentru a rnînească; 21,15 M uzică u şo a ră ; Liedu ri; 16,45 Ştiinţa şi relig ia: Ce
clubul tiudeM tau. nu se mai repeta tragedii de 21,45 Jocuri populare rom îneşti; 23,00 este ateism ul —• de Taclie A u r e lia » ;
felul celei suferite de maiorul Melodii populare rom în eşti; 23,15 Gan- 17,35 Em isiune muzicală pentru co p ii:
In cursul unor întrevederi dra­ von der Lohe. zonete şi serenade. 18.25 Din repertoriul cîntăreţului Ion
matice cu profesorul Soltau, G ristoreanu; 18,40 „Zboară racheta“,
Eleonore şi Manfred îşi dau sea­ Filmul „Sînge alb“ rulează la PR O G R A M U L II : 14,07 O rchestre program de m uzică uşoară : 19,00 Scrii-
ma că profesorul luptă pentru cinematograful „Filimon Sirbu“ de muzică populară rom înească din 'T bri la m icrofon: Rernus L u c a ; 19,30
o cauză nobilă. din Deva în perioada 11-13 iu­ diferite regiuni ale ţă r ii: 15,00 Muzică M uzică instrum entală: 19,42 Opera
lie a.c. uşoară ; 16,30 Vorbeşte M oscova !; 17,50 „Elixirul dragostei“ de D onizetti; 22,30
Tocmai in această zi profe­ In pas cu ştiin ţa '; 18,05 „ E stra d a m e ­ „ In . liniştea serii“, program de muzică
lodiilor“ — muzică uşoară ; 19,00 „ F ra ­ uşoară.
Sus, pe dealul Chizidului, colectiv de conducere al clu­ ţii E rşo v “, rom an de V . K o ce to v ; 19,30
la marginea oraşului nou al bului care coordonează şj în -, Almanah ştiinţific; 20,00 „Săptămînă m M srm M a tcrn o t® ® ®
drumă întreaga activitate muzicii m o n g o le "; ?0,33 M uzică din
Hunedoarei, s-a înălţat în a- cultural-artislică a .studenţi­ operete; 21,45 Tribuna R adio: „A 39-a PENTRU 24 ORE
nii din urmă o clădire în for­ lor. Vreţi să ştiti ce program aniversare a victoriei revoluţiei popu­ Vreme nestabilă cu cerul m âi mult
mă de ciupercă. Aici. la am întocmit la club ? —> lare din M on golia" ; 22,00 M uzică de noros. Vor m ai cădea ploi slabe locale.
d a n s ; 23,15 M uzică de cam eră. Tem peratura va ii cuprinsă ziua între
„Ciuperca“ — cum şi-a că­ schimbă dintr-o dată vorba 24 şi 29 g rad e, iar noaptea intre 12 $i
pătat numele această clădire tovarăşa Adriana. 12 IU LIE 1960 16 grade.
— funcţionează acum Casa PROG RAM UL 1 : 6,10 M uzică uşoa­
— Desigur, îl cunoaşteţi ? ră ; 7,30 Sfatul m edicului: im portanţa PENTRU URMĂTOARELE
orăşenească a pionierilor. — II cunosc, fac parte din razelor solare pentru sănătatea copii­ 3 ZILE
Am urcat Ia „Ciuperca", colectivul de conducere — lor ; 8,55 M uzică de estradă ; 9,30 Ro­
za VîntLin'iot*; 10,09 Solişti şi orchestre Vremea nestabilă cu temperatura va­
aici unde aerul este mereu adăugă ea. lată-1 : In fiecare riabilă.
curat, iar soarele scaldă în săptămînă organizăm (oi ale ^ de serviciu i
lumină întregul platou, ho- tineretului. Aici vor fi invi­
tărît să stau de vorbă cu co­ taţi fruntaşi în producţie,
piii Hunedoarei, să le culeg maiştri, ingineri. In cadrul
gîiidurile şi să mă conving acestor joi ale tineretului,
de grija ce se poartă pentru
instruirea, educarea si re- unul dintre studenţi va pre­
zenta recenzia unei cărţi,
creerea acestora. după care orchestra practi­
Deşi la început de drum,
canţilor din Timişoara —
fiind deschisă doar de cîteva
Szile, nimic nu i se poate re­ ştiţi, studenţii de la politeh­ Scenă din filmul „Sînge alb1 l UZINA ELEC TRIC Ă S&7eC&!NecEuMxyß&TDE *6ßflnOE
proşa, Totul este în ordine, nica din Timişoara au format t t Vulcan
totul este frumos şi plăcut o orchestră a tor — va da 11 şi 12 IULIE 1960
L Dar activitatea propriu-zisă Zece ani de existenţa \ organizează în ziua de 1 DEVA: Sînge alb; secolul al
spectacole urmate de dans. ‘ august în cadrul centralei, XX-lea \ALBA iu LIA : Vinătorii
de-abia acum îşi croieşte Asta în fiecare joi a săptă- a oraşu lu i Sztaiiiivâi'os de tigri; Legea m ării; BRAD :
un CONCURS pentru ocu­ Sabie şi. zar ; HAŢEG : Jucăto­
cale. rnînii. Vinerea, studenţii vi­ Un deceniu nu este o perioa­ ăe cărămizi refractare din ca­ parea următoarelor posturi r u l! HUNEDOARA : Balada sol­
Stăm de vorbă cu cele zionează în colectiv filme do­ vacante ? datului : IL IA : Intîlnire cu
cumentare. Dumineca dimi­ dă lungă în istoria unui oraş... drul combinatului va da anual •— maistru exploatare şi viaţa. ORĂŞTIE : La răscruce
două cadre didactice. ăe drum uri; Malva ; PETRO­
— Sînt nou numită aici ca neaţa, la cinematograful Totuşi, cei zece ani de existenţă 26.000 tone de cărămidă de bu­ reparaţii turbine; ŞANI : stele de m a i; Războiul
„Maxim Gorki“ vor viziona — maistru exploatare şi opiumului; SEBEŞ : Cartea jun­
profesoară — îmi spune to­ a oraşului Sztalinvăros au adus nă calitate. glei : SIMERIA: Haiducii din
varăşa Adriana, o fire comu­ filme artistice. Tot în colec­ reparaţii cazane ; , Rio F rio : LONEA ! Mizerabilii:
nicativă şi mereu veselă. tiv. Mai. avem în plan apoi mari schimbări pe plaiurile un­ Dar Sztalinvăros nu este nu­ — maistru electrician re­ TEIU Ş: Tatăl meu actorul :
Deşi sîntem deocamdată întîlniri cu tinerii inovatori, ZLATNA : Mafile fam ilii; A-
cu muncitorii fruntaşi în pro­ de nu de mult se legănau încă mai un centru al industriei gre­ paraţii ; POLDUL DE SU S: Fiica mea
doar două cadre didactice, — maistru principal expl. trăieşte la Viena.
facem totul pentru ca pionie­ ducţie, cu delegaţi la cel de­ lanuri aurii de griu. Pe malul le ci şi al industriei uşoare. Aici
rii să se simtă cît. mai bine al IlI-lea Congres al P.A4.R., centrală ;
în casa lor. Dunării a fost construit un o- au şi fost date în exploatare o — tehnician principal pro­
o expunere privind istoricul
— Sînt încă multe lucruri şi perspectivele de dezvoltare raş nou, modern, un oraş so­ fabrică de confecţii şi o filatu­ iectant.
ale combinatului. Şi activi­ Solicitanţii vor depune
pe care nu le cunoaştem, dar cialist. ră, iar in curind va intra în cererile ia secretariatul uzi-
în ceea ce tăcem, punem su- tăţi sportive am planificat, , nei, pînă la data de 25 iu-
întreceri între studenţi şi Sztalinvăros este im oraş tî­ funcţiune o fabrică de celuloză ^ lie 1960.
tlet, pasiune. Pe rînd le vom muncitori la şah, volei, tenis
de masă, fotbal. în ultima năr. Tînăr, nu numai pentru din paie. încălţ*ăminte
învăţa pe toate — adaugă de bursă cali­
colega Adrianei, tovarăşa joie de tineret vom organiza că el a fost construit recent Sztalinvăros are in prezent tate, elegantă
un concurs „Cine ştie, cîşti-
Kun Marta. dar şi pentru că 35.000 de locui- şi durabilă
Ghicind de ce am urcat gă“ pe tema : „Dezvoltarea
Hunedoarei în anii regimului 20 la sută din Scrisoare tori, in cei 10
sus, la „Giuperca“, .tovarăşa de democraţie populară“. populaţia oraşu­ ani de existenţă
Adriana ne spune: Concursul va fi dotat cu pre­ lui sînt tineri din Ro P. Ungară aici au fost con­
— îmi pare rău. Aţi nime­ mii în bani... Uitasem să sub 1.4 ani şi struite 5.200
spun, la clubul studenţilor
rit într-o zi nepotrivită. vin şi elevi. De fapt denumi­ pentru că majo- de apartamente,
— Astăzi avem zi liberă.
rea e : „Clubul studenţilor şi ritatea locuitorilor au numai vîr- şase şcoli de cultură generală,
Copiii sînt acasă, continuă al elevilor“.
sta de 28 de ani. Constructorii 2 şcoli tehnice, 2 şcoli, profesio­ $ ’Xp-.'vyiSSlv"
Marta. — Şi ce fac- elevii ? Xvy'V-V.,
— Puteţi scrie însă despre — Elevii au fost încadraţi oraşului au fost in mare ma­ nale, şcoli de muzică şi de ba­
la club pentru ca, iuînd con­
clubul studenţilor — interve­ tact cu studenţii, să cunoa­ joritate tineri care, după ce au let. Parcurile pentru copii, ba­
ni tovarăşa Adriana. scă mai bine profilul institu­
pus bazele noii aşezări, au înce­ zele sportive şi alte instituţii
— Despre clubul studenţi­ telor la care aceştia învaţă.
lor ? — întrebăm oarecum Ştiţi, e vorba despre orienta­ put construirea marelui combi­ cultural-sportive asigură locui­
miraţi, ştiind că un aseme­ rea elevilor înspre institute­ nat „Dunărean“ — unul dintre torilor o odihnă plăcută. Re­
nea club nu există în oraşul le tehnice. Pe scurt, cam atît
Hunedoara. 'despre planul nostru. Bine­ cele mai importante obiective ţeaua comercială a oraşului este
înţeles că el nu este defini­
— Da, vă rog să scrieţi industriale in curs de construc­ bine organizată, pe străzile sale
despre clubul studenţilor...
ţie in R.P. Ungară. Combinatul drepte şi largi domneşte o ma­
Ştiţi, continuă ea, în Hune­
doara tac practică timp de
şase săptămîni peste 200 de
studenţi de fa diferite insti­ tiv. Colectivul de conducere a şt intrat parţial în funcţiune re animaţie. Purtaţi m m 'W>WM«AW.V
tute de învăţămînt superior şi în curînă vor fi puse în func­ In prezent sînt în curs de ela­ cu încredere
sc va întîini în fiecare săptă­ ţiune cîteva secţii noi. Cele două ¦.¦ţtow
din ţară. Pentru a creea stu­ mînă şi va propune noi for­ furnale în plină activitate dau borare noi planuri, care vor asi­ încălţăminte
denţilor, în afara orelor de me de activitate. zilnic economiei naţionale un­ gura nu numai dezvoltarea produsă
practică, preocupări utile şi gare 1.500 tone de fontă, iar ce­ combinatului siderurgic „Dună­
instructive, în cadrul clubu­ ...înainte de a pleca, tova­ le patru cuptoare Martin, re­ rean“ şi a celorlalte întreprin­
răşa Adriana ţinu parcă să-şi deri existente, dar şi crearea
lui „Siderurgistul“ s-a for­
mat aşa-zisul „club ai stu­ ceară scuze:
— Ne pare râu. aţi nime­
denţilor“. Cu sprijinul comi­ rit la noi într-o zi nepotrivi­ cent terminate, produc anual unor noi ramuri indiistrio.le, de uzinele ¦Z:: x.şŞŞ
tetului orăşenesc U.T.M. şi tă. Vă rog însă să scrieţi 350.000 tone de oţel. In curind transformarea oraşului Sztalin­
despre clubul studenţilor. va intra în funcţiune blumin- văros intr-un mare centru cul­ TIMIŞOARA ii
al secţiei de învăţămînt şi gul cu o producţie anuală de tural. (Agerpres).
cultură al sfatului popular I. CIOBOTĂ 450.000 tone de tablă. Fabrica
al oraşului, s-a alcătuit un (după „N&pszabadsăg“).