Page 36 - 1960-07
P. 36
Pag1. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1724
i - .ultim ele rtşi•joitlmeLe ştiri •julftmele ştCiriu f în ta r e a r o s t i t ă t i e M. S . H ru şcio v
la Congresul învăţătorilor
şi p rofesorilor din RJS.F.S.R.
Hăspiinsupile Ini H. S. Hpuşcioy la litK U n k O decfarafâe a MOSCOVA 9 (Agerpres). —• rea tuturor oamenilor cinstiţi putui pregătirii intervenţiei îm
cirespondenţiliip ia canferinfa TASS anunţă : N. S. Hruşciov, din lume împotriva primejdiei
É p n ă de la Vina P. C . Francez în de războaie. potriva Cubei.
prim-secretar ai Comitetului Statele socialiste şi toate po
! e g ă i u r ă cw Central al P.C.U.S. şi preşe N. S. Hruşciov a arătat că
poporul sovietic şi guvernul so poarele care se situează pe po
sărbătorirea zilei dinte ai Consiliului de Miniş vietic vor apăra cu botărire şi pe ziţiile păcii, a arătat N. S. Hruş
tri al U.R.S.S., a luat cuvintul viitor cauza păcii şi prieteniei ciov, vor acorda sprijin poporu
de 14 iulie la 9 iulie la Kremlin ia Con între popoare, vor da o ripostă
gresul învăţătorilor şi profeso hotărîtă uneltirilor imperialişti lui cuban în lupta sa justa şi
PARIS 9 (Agerpres). — In rilor din învătămîntu! mediu din nimeni nu va reuşi să subjuge
legătură cu apropierea zilei de R.S.F.S.R.
14 iulie — ziua căderii Basti- poporui cuban.
liei, Partidul Comunist Francez Salutînd cadrele didactice,
a dat publicităţii o declaraţie în N, S. Hruşciov le-a numit deta lor aţîţători la război. După cum a subliniat M. S.
care se subliniază că poporul şament glorios al intelectualită
VIENA 9 (A gerpres). — datoria mea să nu ocolesc răs toate convorbirile pe care le-am francez a sărbătorit întotdeauna Referindu-sc Ia vizita făcută Hruşciov, nivelul de dezvoltare a
T A SS transm ite răspunsurile lui punsul la o întrebare care mi avut cu liderul partidului socia această zi ca simbol al victoriei ţii sovietice. Ia lagărul de concentrare fascist tehnicii moderne scurtează dis
Nikita Sergheevici H ruşciov la se pune la o conferinţă de presă. list, vicecancelarul^ domnul B. libertăţii asupra asupririi, al vic N, S. Hruşciov şi-a împărtă Mauthausen, unde în anii răz tantele, şi astăzi nu mai este
întrebările puse dc corespon Pitterniann, au avut de asem e toriei raţiunii asupra obscuran boiului, fasciştii hitlerişti au pus chiar atît de departe din Uniu
denţi, la conferinţa de presă de Fiind întrebat de corespon nea un caracter prietenesc. tismului. In condiţiile actuale, şit impresiile prilejuite de vizita la cale represiuni sîngeroase îm nea Sovietică pînă îri S.U.A.
la Viena. dentul ziarului englez „Daily se spune în declaraţie, ziua de oficială în Austria. Ei a subli potriva fiilor credincioşi ai popo Plastic vorbind, în caz de ne
M ail“ dacă U .R .S.S. intenţionea Sîntern m ulţum iţi de vizita in 14 iulie 1960 capătă o însem niat că această călătorie a fost rului austriac şi ai popoarelor al cesitate, artileriştii sovietici pot
La întrebarea corespondentu ză să continue să participe la Austria, nu ni s-au pus nici un nătate deosebită. utilă şi rodnică, iar întîlnirile şi tor ţări, N, S. Hruşciov a amin
lui ziarului au striac „K u rier", tratativele cu privire la înceta fel de restricţii, ci, dim potrivă, tratativele cu oamenii de stat tit că foşti nazişti se afla astăzi sprijini poporul cuban cu focul
ce m ăsuri va întreprinde Uniu rea experienţelor cu arma nu s-au depus, eforturi pentru a ni In continuare, Partidul Comu din Austria au fost sincere şi sub oblăduirea iui Adenauer. armelor lor rachetă, dacă for
nea Sovietică clacă neutralitatea cleară, N. S. Hruşciov a spus : se arăta tot ce ne-a interesat, nist Francez arată că în ţară prieteneşti. Aceasta va contribui ţele agresive de la Pentagon ar
Austriei va ii în călcată. N. S. Nu numai că intenţionăm să tot ce am vrut să vedem. se dezvoltă şi se extinde miş la o mai bună înţelegere şi Ia In legătură cu cuvîntările rosti cuteza să înceapă o agresiune
Hruşciov a arătat^ că Uniunea continuăm , noi chiar continuăm carea clasei muncitoare şi a pă consolidarea relaţiilor dintre ce împotriva Cubei. După cum au
Sovietica nu va răm îne pasivă să participăm la tratative şi de Corespondentul Buletinului turilor largi ale poporului îm te ia Mauthausen în cursul vi arătat recentele experienţe cu
dacă cineva va încălca neutra mult dorim să sem năm un acord diplom atic şi econom ic „Baro potriva politicii reacţionare. Par ie două ţări. zitei, presa din Germania occi rachetele sovietice, a amintit
litatea Austriei. Ce vom între cu privire ia încetarea experien m eter“ a în treb at dacă nu ar fi tidul Comunist Francez cheamă După cum a subliniat N. S. dentală a încercat să facă zar N. S. Hruşciov, eie nimeresc cu
prinde? a spus N. S. Hruşciov. ţelor n u cle a re ; pentagonul însă posibil ca întrecerea econom ică pe toţi oamenii munci, pe toţi vă, afirmînd că aceste cuvintări
A ceasta va depinde de situ aţia în barează calea spre un acord. dintre cele două sistem e să fie republicanii, ca rămînînd credin Hruşciov, tratativele cu oame ar fi pus Austria neutră într-o precizie într-un patrat stabilit
care va fi încălcată neutralitatea. subordonată, pe calea unor a- cioşi năzuinţelor poporului şl nii de stat austrieci nu au pro situaţie penibilă. Se poate însă de la o distanţă de 13.000 km.
Corespondentul ziarului „Ti corduri internaţionale, unor a- tradiţiilor democratice să trans vocat dificultăţi celor două părţi. să fi acuzat de încălcarea neu
Răspunzînd la o întrebare a mes Of India“ a întrebat dacă uumitor reguli care să asigure forme sărbătorirea zilei de 14 Cele două părţi au subliniat, a tralităţii, a remarcat N. S. Hruş N. S. Hruşciov a subliniat că
corespondentului agenţiei aus Uniunea Sovietică are de făcui desfăşurarea întrecerii într-o for iulie într-o confirmare a năzuin declarat Hruşciov, că relaţiile ciov, cînd este vorba de condam rezultatele vizitei lui în Austria
triece de presă, dacă Uniunea alte noi propuneri, vreo nouă mă corectă, N. S. Hruşciov a ţelor tuturor cetăţenilor Franţei sovieto-austriece, întemeiate pe narea fascismului ? confirmă odată mai mult viabi
Sovietică va continua politica iniţiativă în domeniul dezarm ă- răspuns : spre libertate, pace în Algeria principiul coexistenţei paşnice a litatea ideii coexistenţei paşnice
coexistenţei paşnice în cazul că lii. N. S. Hruşciov, la aceasta şi în întreaga lume. statelor, indiferent de sistemele Referindu-se la problema ba a statelor cu orînduiri sociale
se va co n sta ta c?j vreo a ltă idee a_ a rătat că, după sabotarea de Confirm că ne aflăm pe po lor sociale şi politice, se dezvol zelor militare americane pe te diferite si utilitatea contactelor
va fi m ai eficientă şi mai atră către puterile occidentale a con ziţiile coexistenţei paşnice a sta „Să ne exprimăm deci îm tă în mod satisfăcător. ritoriile diîeriteior ţări, N. S.
gătoare decît com unism ul, N. S. ferinţei de la Geneva a celor telor cu orînduiri sociale diferi preună voinţa noastră de a de Hruşciov a spus că exemplul dintre conducători.
Hruşciov a spus printre altele: zece state, U .R .S.S. a prezentat te. Şi noi sîntern gata să par termina guvernul francez să pă N. S. Hruşciov şi-a exprimat Austriei, care duce o politică de In continuarea cuvîntării sale,
Eu sînt com unist, şi acum, chiar problema dezarm ării spre exa ticipăm la o asem enea conferin şească pe calea unor adevărate neutralitate, arată că securita
la plecarea din A ustria, recu m inarea sesiuni ordinare a Adu ţă internaţională care să se ocu tratative cu guvernul provizoriu speranţa că acordurile realizate tea popoarelor statelor neparti N. S. Hruşciov s-a referit la pro
n osc a ce st lucru (A n im aţie. A- nării G enerale O .N .U , Conside pe de elaborarea problemei cum al Republicii Algeria care repre în timpul vizitei sale vor servi cipante la blocuri militare agre
plauze). răm că aceasta este o acţiune s-ar putea asigura coexistenţa zintă poporul algerian“, se spu la îmbunătăţirea continuă a re sive este mai bine asigurată de blemele situaţiei interne din
nouă — cea mai eficientă, pen paşnică, corectă şi întrecerea e- ne în declaraţie. laţiilor dintre U.R.S.S. şi Aus cît cea a ţărilor in care sînt am U.R.S.S. Treburile ia noi, a spus
De cînd K arl M arx, Friedrich fru că acolo sînt reprezentate conom ică. Noi am făcut chiar tria. El a subliniat că reprezen plasate baze militare străine. N. S. Hruşciov, merg foarte bine.
Engels şi V. I. Lenin au creat guvernele aproape ale tuturor la timpul său această propune Lupta pentru libertate şl pace, tanţii cercurilor de afaceri din
învăţătura m arxism -leninism u- ţărilor, iar popoarele întregii re. Din păcate, iniţiativa noastră pentru restabilirea şi reînnoirea Austria au manifestat un mare După ce a respins critica a- EI a subliniat că toate ramu
lui. -nu ex istă o idee m ai a tră lumi sîn t in teresate în asig u nu a fost sprijinită. democraţiei trebuie să fie mar interes pentru dezvoltarea co numitor cercuri din S.U.A. şi rile economiei naţionale sovieti
gătoare dccît ideile m arxism -le- rarea. păcii. O rganizaţia N aţiu cată prin unirea oamenilor mun merţului cu Uniunea Sovietică. Germania occidentală în legă ce progresează, iar planul ce
ninism ului. nilor U nite este organul com Răspunzînd la întrebarea co cii, prin întărirea alianţei for tură cu o pretinsă imixtiune a lui de-al doilea an al septena-
petent care urmează să discute respondentului ziarului „P rav ţelor democratice, subliniază Pentru Austria şi celelalte Uniunii Sovietice în treburile in
Acum învăţătura m arxism -le- în mod serios, concret,, problem a, d a“ ca re ar fi cea m ai bună re Partidul Comunist Francez, che- ţări capitaliste, a spus N. S. terne ale Austriei, N. S. Hruş iuiui se îndeplineşte cu succes.
ninismului nu numai că şi-a de dezarm ării. zolvare a problemei Berlinului mîiid pe toţi muncitorii şi toate Hruşciov, este avantajos să dez ciov a declarat că tocmai S.U.A. în comparaţie cu anul trecut,
m onstrat justeţea prin forţa lo occidental, N. S. H ruşciov a organizaţiile democratice, muni volte relaţii economice cu Uniu
gicii. dar există şi un adm irabil In acelaşi timp, a arătat N. S. spus : Cel mai bine ar fi pentru cipalităţile republicane, pe toţi sînt vizate cînd vine vorba de s-au dat în folosinţă cu 21 la
exemplu al luptei clasei m unci Hruşciov, trebuie să ridicăm po B erlin încheierea unui trata t de partizanii păcii şi adversarii fas nea Sovietică, care poate oricînd o imixtiune în treburile altor
toare penfru m inunatele idei ale poarele. să 1 ridicăm m asele la pace cu cele două state germ a cismului, să-şi coordoneze efor să asigure importante comenzi ţări. sută mai multe locuinţe şi s-au
m arxism -leninism ului. un exem lu cia pentru pace, la lupta îm ne, care există în mod real în turile. şi, implicit, — folosirea com construit cu 30 ia sută mai mul
plu de traducere în viaţă a a- potriva celor care frînează re prezent. Tratatul de pace va fi plectă a muncitorilor în indus Se pare că acum S.U.A. pune te localuri pentru şcoli. N. S.
cestor idei. A cest exem plu îl dau zolvarea .problemelor dezarm ării sem nat de acele state participan „Pretutindeni, se spune în de la cale acţiuni criminale perfide
Uniunea Sovietică şi celelalte totale. te la cel de-al doilea război claraţia Partidului Comunist trie. împotriva poporului cuban, a de Hruşciov a subliniat că în
ţări socialiste care pe an ce mondial, care doresc acest lu Francez, ceie mai diferite iniţia întîlnirile cu poporul Austriei clarat N. 5. Hruşciov. Dar tim U.R.S.S. există ca şi înainte cel
frece, dobîndesc noi succese şi La o întrebare a coresponden cru. Uniunea Sovietică şi ţării? tive să asigure succesul festivi mai înalt spor al populaţiei şi
înaintează cu încredere spre co tului ziarului „C airo P ress“, socialiste vor semna acest tra tăţilor, manifestaţiilor şi serbă în cursul, călătoriei prin fără au purile cînd S.U.A. puteau să
munism. V ictoria va aparţine cum apreciază neutralitatea po tat de pace şi, prin aceasta, va rilor populare din zilele de 13 şi fost excepţional de cordiale a dicteze au trecut. Uniunea Sovie cea mai joasă mortalitate din
com unism ului! (A plauze). zitivă a ţărilor Africii şi Asiei, fi rezolvată problem a Berlinului <4 iulie. arătat N. S. Hruşciov. Poporui tică îşi ridică glasul şi întinde o iume. Potrivii datelor prelimi
în sp ecial a R ep u blicii A rabe occidental, ca oraş liber. austriac a arătat că el aprobă mînă de ajutor poporului cuban
La întrebarea corespondentu Unite, N. S. Hruşciov a arătat politica externă de pace a Uniu care luptă pentru independenţă. nare, a anunţat el, la 1 iulie
lui societăţii am ericane de radio că apreciază foarte pozitiv a- Avem inform aţii din G erm a Popoarele ţărilor socialiste, a su 1960 populaţia U .R.S.S. s-a ci
difuziune „Golum bia Broadcas- nia occidentală că în prezent a- nii Sovietice şi apreciază victo bliniat N. S. Hruşciov, vor aju frat la 214.400.000 locuitori.
im g System “, oe m esaj ar adresa ceastă neutralitate. colo se urzeşte ideea convocării riile ei repurtate în anii care au ta fraţilor lor din Cuba să-şi a-
Congresului partidului democral Fiind întrebat de către cores în septem brie a unei şedinţe a pere independenţa, pentru a face N. S. Hruşciov şi-a consacrat
ca re se v a d eschid e la 11 iulie Bundestagului în Berlinul occi trecut de la revoluţie. să eşueze blocada economică
la Los A ngeles, N. S. H ruşciov pondenţii ziarelor „Rude P ravo“ dental. A ceasta se face în sco După cum a subliniat N. S. proclamată în prezent de S.U.A. o parte considerabilă din discurs
a sp u s: Gred că Partidul De şi „ P rav d a“ (C eh o slo v acia), puri provocatoare. P oate că ar împotriva Cubei. problemelor organizării învăţă-
m ocrat nu- se aşteaptă la nici despre im presiile vizitei în Aus trebui ca împreună cu tovarăşii Hruşciov, o victorie a măreţei mîntului şcolar, rolului şcolii şi
un m esaj din partea U niunii S o tria, N. S. Hruşciov a sp u s: Grotewohl şi U Ibricht şi cu re
vietice şi acest lucru este abso Asupra mea şi asupra tovarăşi prezentanţii altor ţări socialiste, învăţături marxist-leniniste o familiei în educarea tinerei ge
lut firesc. Cu atît mai m ult că lor mei a produs cea mai bună care au p articip at la războiul constituie faptul că popoarele neraţii. El a declarat că partidul
Congresul care va avea loc aco impresie m inunata atitudine a împot riva G erm aniei hitler iste. diferitelor ţări, cărora Ie sînt a- comunist şi guvernul sovietic
lo, evident, va propune can d i poporului austriac faţă de po să stăm să cumpănim . Poate că propiate interesele păcii, mani
daţi pentru postul de preşedinte poarele Uniunii Sovietice, atitu ar trebui să facem ca să coinci festă o simpatie mereu crescîndM sînt profunc} recunoscători ca
şi de vicepreşedinte din partea dinea de prietenie. Pretutindeni drelor didactice sovietice pentru
partidului dem ocrat. Ar fi o lipsă faţă de Uniunea Sovietică şi po munca lor grea, dar cu adevă
de ta ct din partea noastră să în litica ei consecventă de pace. rat nobilă.
treprindem vreo acţiune de. a-
Astăzi popoarele lumii pun Vom lucra şi mai perseverent
ideile luptei pentru coexistenţă Pentru oricine este limpede, a în numele păcii şi fericirii tutu
paşnică în legătură cu comunis
mul, a spus N. S. Hruşciov, şi. avertizat N. S. Hruşciov, că blo ror popoarelor de pe pămînL a
dimpotrivă, noţiunea de imperia
cada economică.a monopolurilor spus N. S. Hruşciov în înche
lism le sugerează pregătirea de
americane poate constitui înce- ierea cuvîntării sale.
noi războaie.
N. S. Hruşciov a spus că U- Ziarele din Havana
sprijină măsurile guvernului
niunea Sovietică va continua şi
revoluţionar al Cubei
de aici înainte lupta pentru uni-
HAVANA 9 (Agerpres). — Zia cercurilor guvernante ale S.U.A.,
Uneltirile imperialiştilor rele din Havana condamnă ac „Revolución“ scrie : „Baionetele
ţiunile agresive ale S.U.A. îm marinarilor dv. sînt mînjiteprea
potriva Cubei şi sprijină cu ho- mult cu sîngele oamenilor nevi
tărîre măsurile înfăptuite de novaţi. Negustorii dv. au jefuit
cest fel; după cum propuneţi civ unde am că lăto rit ani sim fit res dă convocarea B undestagului în guvernul revoluţionar pentru a- prea m u lt; în presa dv. venală
ili a cest m om ent. A cest lucru părarea suveranităţii naţionale apar prea multe ştiri false;
ar li apreciat ca un am estec pectul şi sim patia faţă de noi, Berlinul occidental cu sem narea belgieni in Congo şi a independenţei economice a demnitari? dv. au calomniat ne.
din partea noastră în treburile ţării. „Nimeni nu poate fi sur ruşinat pe conducătorii noştri
interne ale S.U .A . faţă de poporul nostru. tratatu lu i de pace cu R .D .G . A- prins de cinismul, minciuna şi iubiţi... Puteţi reduce cota aşa
ameninţările camuflate“ cuprin cum o doriţi. Dar nici reduce-
In legătură cu întrebarea co in timpul vizitei în Austria tunci toti deputaţii în Bundestag LEOPOLDVILLE (Agerpres). fost de asemenea arestaţi ofi se în declaraţia lui Eisenhower rea ei cu 700.000 de tone sau
respondentului agenţiei vesi- — TASS anunţă : S-a împlinit ţeri belgieni într-o serie de în legătură cu reducerea cotei cu milioane de tone nu ne va
germ ane D .P.A .. în ce condi am slat m ult de vorbă cu dl. ar trebui să prim ească viza de o săptămînă de la proclamarea circumscripţii poliţieneşti. dle zahăr importat din Cuba, opri din drumul nostru. Sîntern
ţii ar li posibilă neutralitatea independenţei statului Congo. scrie ziarul „Revolución“. Apro- un popor liber şi vom lua mă
care să cuprindă întreaga G er Raab, cancelarul federal, şi în- ia Grotew ohl pentru a putea să Din primele zile ale activităţii In seara zilei de 6 iulie Lu- bînd aceste măsuri agresive îm surile necesare pentru apărarea
manie, N. S. Hruşciov, a ară fre rioi nu s-au ivit nici un fel p lece din B erlin la ei la Bonn. sale guvernul congolez a întîm- mumba a demis pe generalul potriva Cubei, subliniază ziarul, intereselor noastre vitale. Nici
tat : D acă guvernele R.F.G . şi plnat mari greutăţi în diferite Janssens şi pe încă cîţiva ofiţeri preşedintele S.U.A. a apărat in ameninţările camuflate, nici
R.D .G . ar declara neutralitatea de divergenţe în problem ele re- (A nim aţie. Aplauze furtunoase). ramuri ale vieţii politice, eco superiori belgieni. teresele unei orînduiri colonia cele făţişe, nici agresiunea di
statelor lor, aceasta ar fi o m a In încheierea conferinţei de nomice şi culturale. Pînă in ul liste, imperialiste, criminale, în rectă, nici cea indirectă nu ne
re fericire pentru toate popoa feriioare la relaţiile dintre ţă timul timp toate posturile cheie După părerea cercurilor zia curs de degenerare, unde nu-i vor sili să dăm înapoi... Am şi
rele lumii. Noi personal am sa- rile noastre. A cest lucru de a- presă, preşedintele clubului pre in organele administrative şi fi ristice, agenţii monopolurilor loc pentru adevăr. cîştigat cîteva bătălii. Cea mai
:Iuta şi am respecta această neu semenea ne bucură. sei. di. K alm ar, a m ulţum it lui nanciare, in industrie şi tran belgiene care controlează o bună recentă a fost bătălia pentru
tralitate. sport, în armată şi poliţie au parte din economia ţării în Declaraţia lui Eisenhower că petrol. Acum, domnule Eisenho
D eoarece guvernul austriac N. S. H ruşciov în num ele tu fost ocupate de belgieni. Cercu cearcă pe toate căile să men S.U.A. trebuie, pasă-mi-te să wer, pornim bătălia pentru za
Răspunzînd la o întrebare a rile coloniale belgiene, care au ţină in Congo o situaţie încor pună capăt „dependenţei“ faţă hăr. Sîntern 6 milioane de cu
corespondentului ziarului danez este un guvern de coaliţie, do turor ziariştilor prezenţi la con suferit o cruntă înfrîngere în dată recurgînd la manevre de de zahărul cuban, arată ziarul, ban? şi cu toţii vom participa
„Berlingske Tidningen“ dacă resc să spun de asem enea că ferinţa de presă. Congo, încearcă să împiedice pe culise, aţîţînd luptele interne, nu este altceva decît o farsă. la această bătălie ca şi la toate
consideră că Adenauer se asea toate căile consolidarea pozi incidentele, încereînd să dezbi „Guvernul S.U.A. a observat a- celelalte care se vor da pe vii-
mănă cu Hitler, N. S. Hruşciov SSî ţiilor guvernului Lumumba. ne guvernul. ceastă aşa-numită „dependentă“ tor“.
a spus: tocmai atunci cînd cubanii au
Guvernul Kişi se pregăteşte să înăbuşe Tratatul de prietenie, asisten Luînd cuvintul la un prînz hotărit să se elibereze de de „Revolución“ scrie că politica
Dacă luăm fotografiile lui ţă mutuală şi colaborare sem organizat de asociaţia presei pendenţă, cînd poporul cuban imperialismului îndreptată îm
Hitler şi Adenauer constatăm prin forfă greva minerilor din Miike nat între Congo şi Belgia consti străine, Patriee Lumumba, a a hotărit să-şi ia soarta în pro potriva independenţei Cubei se
că nu seam ănă de loc ca înfă tuie de asemenea o formă spe subliniat că republica Congo priile mîini şi să se bucure în întoarce împotriva acelora care
ţişare. Dacă vorbim, însă, de po TOKIO 9 (Agerpres). — Gu ceea a avut loc o şedinţă a cifică de exercitare a presiunii respectă bunurile Belgiei şi ale deplină măsură de suveranita o promovează, ea silind Cuba să
litica pe care o prom ovează dl. vernul Kişi se pregăteşte pen Sindicatului minerilor la care deoarece el este întrutotul ne cetăţenilor ei din Congo. El a tea sa. Şi abia atunci S.U.A. au meargă şi mai repede pe calea
Adenauer, ea este aceeaşi poli tru a înăbuşi prin forţă greva s-a hotărit să se continue lup avantajos pentru Congo. Cercu declarat de asemenea că repu văzut subit un „pericol“ şi „în eliberării depline a ţării. Agre
tică cu care a început Hitler. minerilor din Miike care conti ta pînă 1a. obţinerea victoriei. rile belgiene au încercat să e- blica Congo este gata să între cordare în bazinul Mării Carai- siunea economică la care s-a
nuă de fi luni. Conducătorul Mi In sprijinul minerilor vor veni xercite presiuni şi asupra arma ţină relaţii de strînsă prietenie belor“, o „ameninţare pentru li recurs cu intenţia de a ne sili
Diferenţa constă în aceea că nisterului organelor autocon- zeci de mii de muncitori din tei. Comandantul forţelor arma şi colaborare cu Belgia, pe baza vrările de zahăr“. Ce sărăcie să ne predăm, nu a făcut de
acum există cu totul alte con ducerii locale Islhara a decla raioanele industriale Kansai şi te ale Congoului, generalul bel principiilor egalităţii părţilor. morală in declaraţia preşedin cît să ne determine să trecem
diţii decît în vrem ea cînd a a c rat la şedinţa guvernului din Tiugoku. Ei vor participa, îm gian Janssens a declarat solda Insă, a subliniat. Lumumba. gu telui !“. la traducerea în viaţă a vechiu
ţionat Hitler. Dacă, pînă şi H it 8 iulie că hotărîrea tribunalului ţilor congolezi din forţele asigu vernul va lua măsurile cele .mai lui vis al ţărilor înrobite de
ler, dcschizîndu-şi larg gura, nu a cu privire la înlăturarea piche preună cu minerii, la pichetele rării ordinei publice că, deşi a aspre şi mai botărîte faţă de Locuitorii Cubei, scrie ziarul străini, visul despre naţionali
telor din mine, „satisface pe fost proclamată independenţa acei care vor împiedica conso în continuare, nu cred nici mă zarea întreprinderilor mari ca
putut înghiţi ceea ce a vrut şi s-a proprietarii minelor“ şi că poli din apropierea minei. deocamdată în armată nu vor lidarea independenţei ţării, dez car un singur cuvînt din decla re ne sug sîngele, asemenea u-
înnecat, lui Adenauer nu-i mai ţia îşi intensifică acţiunile pen tiara, preşedintele Federaţiei avea loc nici un fel de schim voltarea şi prosperitatea ei con raţiile preşedintelui S.U.A. des nor vampiri.
rămîne altceva decît să se lin bări. Aceste declaraţii au stir tinuă. Guvernul, a declarat el. pre prietenie. Adresîndu-se
gă pe buze. să spum ege de fu tru realizarea acestei hotărîri. pe întreaga Japonie a sindica nit indignarea profundă a sol este gata să colaboreze dezinte
rie pentru că el, dacă ar ridica telor muncitorilor din industria daţilor. Grupuri de soldaţi din ------------------------------ BBS
m ăcar un deget îm potriva ţări In regiunea unde are loc greva resat cu orice ţară care doreş
lor socialiste, noi l-am zdrobi. carboniferă, luînd cuvintul în
au fost trimise unităţi de poli Iegăţură cu planurile guvernu te acest lucru. Vom respinge
ţie suplimentare. lui de a înăbuşi prin forţă gre
va minerilor, a declarat că a-
Sindicatul minerilor din Miike ceste planuri sînt o parte din
campania de represiuni a gu
a refuzat să îndeplinească ho
tărîrea tribunalului, cons-ide-
(Aplauze furtunoase). rînd-o oa o încercare de a vernului luate împotriva parti subunităţile dislocate la Tisville însă orice propuneri care ar Demonstraţie la Havana îm potriva
D o resc să-m i cer scu ze în faţa călca în picioare dreptul munci cipanţilor la mişcarea populară şi Leopoldville s-au îndreptat la putea să ne pună în dependen agresiunii economice a S. U, A.
ca n cela ru lu i fed eral R a a b pentru torilor la grevă, în apărarea in pentru anularea „Tratatului de 6 iulie spre reşedinţa lui Jan ţă faţă de imperialism. Nu
faptul că, găsindu-m ă pe pă- tereselor lor vitale. La 8 iulie securitate“ japono-american. ssens care a reuşit cu greu să vom permite ca în ţara noastră HAVANA 9 (Agerpres). — Du muncitori. Demonstraţia a fost
mîntul austriac, ating proble a avut loc la Miike un miting Hara a declarat în încheiere se ascundă. să comande imperialiştii. pă cum relatează agenţiile de organizată în semn de protest
me care, poate, întrucîtva sînt de masă al minerilor la care a- presă, la Havana a avut loc împotriva agresiunii economice
neplăcute guvernului Austriei. ceştia au protestat împotriva că minerii Japoniei cu sprijinul In garnizoanele din Leopold In prezent situaţia în Congo sîmbătă o demonstraţie la care a S.U.A. contra Cubei.
Eu nu am intenţionat să ridic hotăririi tribunalului. După a- întregului popor japonez vor ville şi Tisville soldaţii au ares continuă să rămînă extrem de au participat peste 7.000 de
continua lupta lor. tat numeroşi ofiţeri belgieni. Au complicată si încordată.
aceste probleme, dar consider de
Deva.
R edacţia şi adm inistraţia zia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 S 9 ; 75. T axa plăiilâ iu num erar conform aprobării Direcţiunii G enerale P .T .l K. ur. 263,320 diu 6 noiembrie 19-19. - Jip a r u l: Întreprinderea P o lig ra fică „1 M ai"
