Page 37 - 1960-07

şypY^Vi’""'
\ ^ lC
AoB.t*
\ W ’v
mulsocialismului
Anul XI! Nr. 1725
Strînsul recoltei
lucrarea cea mai urgentă
intr-o sin g u ră zi
La gospodăria agricolă colectivă
„Drumul lui Lenin“ din llia spicele
aurii de griu se leagănă în adierea
vintului pe o suprafaţă de 130 hec­
tare. Bobul e plin şi greu. Va fi re­
coltă bogată în acest an. D acă se va
munci intens pentru striiigerea recoltei
Ia timp, nici un bob nu va fi pierdut.
Cum timpul se prezintă ploios şi e
pericol mare de scuturare, colectiviştii
din llia nu au mai aşteptat să sosească
secerătoarea-legătoare de la S.M .T.
Dobra, ci au intrat în Ian cu coasele.
Pe tarlaua din Luncani, 51 de co­
lectivişti au dat gata de secerat in­
tr-o singură zi 20 hectare cu griu.
11 ha. grîu secerate manual
Colectiviştii din M intia, raionul llia, lectiviştilor a intrat şi secerătoarea-le­ orzul 1 a venit răspunsul.
n-au stat pe gînduri şi nici n-au aş­
teptat zile mai bune cînd au văzut că
griul a intrat in pîrgă.
In ziua de 8 iulie ei au început se­
cerişul pe parcele, extinzîndu-se apoi
pe m ăsură ce griul a fost bun de se­
cerat. Astfel, pînă ieri la prinz, co­
lectiviştii au sece ra t m anual 11 hec­
tare cu griu.
De ieri, în lanurile de grîu ale co­
P r nnn
Colectiviştii din satul Ţebea, sînt
primii din raionul Brad care au îneepul
recoltatul păioaselor. Astfel, in ziua
de 8 iulie, ei au secerat 2 ha. cu orz
de toam nă, din totalul de 7 ha. cit
are însămînţat gospodăria.
La recoltatul orzului au participat
echipele nr. 1 condusă de comunistul
Im sp rijin u l c a m p a n ie i de r e c o l t a r e
Pentru a veni în sprijinul
colectiviştilor din sat, în spri­
jinul mobilizării acestora la în­
deplinirea la termen şi în condi-
ţiuni cît mai bune a lucrărilor
din campania agricolă de vară,
căminul cultural din Batiz, ra­
ionul Hunedoara, şi-a axat în­
treaga activitate cultural-artisti-
că în acest scop.
Colectivul de conferenţiari, de
pildă, a pregătit pe plan local
cîteva conferinţe legate de sar­
cinile ce revin colectiviştilor în
actuala campanie, ele fiind ilus­
trate cu exemple concrete din
cadrul gospodăriei. Astfel au
îost pregătite conferinţele: „Or-
ganizarea şi desfăşurarea lucră-
rilor de recoltare, treieriş şi des-
Rifmul recoltării trebuie intensificat !
In regiunea noastră există m aşini,
secerători, combine, tractoare şi forţe
suficiente pentru ca recoltatul cerea­
lelor păioase să se facă la timp, în
bune condiţiuni şi fără pierderi. In
ultimele zile, unele unităţi agricole so­
cialiste au obţinut rezultate bune la
strîngerea recoltei, acestea terminînd
secerişul şi treierişul orzului.
Cu toate acestea ritmul recoltării
este nesatisfăcător. In m ajoritatea gos­
podăriilor agricole de stat, a gospodă­
riilor colective şi întovărăşirilor sece­
rişul păioaselor nu se desfăşoară în
vA
Marţi 12 iulie 1969
In urm a lor, 120 de femei colectiviste
au făcut snopi şi i-au clădit. Un ade­
vărat furnicar de oameni au m uncit din
zori şi pînă-n seară să strîngâ spic cu
spic recolta bogată de grîu.
Term inînd de secerat griul de pe
parcela respectivă, un num ăr aproape
dublu de cosaşi au început lucrul pe
tarlaua depuniită de ei „Ţarina de
Jos". Şi aici, ca de altfel pe întreaga
suprafaţă, griul e tot aşa de frumos.
Colectiviştii din llia nu precupeţesc
nici un efort pentru a strînge la timp
şi fără pierderi rodul muncii lor. E-
xemplul lor trebuie să fie luat de către
toate gospodăriile colective.
gătoare.
Printre colectiviştii care au fost me­
reu în frunte la seceriş se n u m ă ră :
foan Popa, Constantin Jula, M aria Bo-
delean, Zasloţi Iulian, Em ilia K iss şi
Raţiu Florea.
DUMITRU CORCOŞ
corespondent
peraion
Nicolae Ilieş şi nr. fi condusă de co­
lectivista Floarea Oprea. S-au evidenţiat
colectivistele M arioara M ariş lui P a-
vel, Letiţia Lupea, Letiţia David, Mi-
nuţa Stana, M aria Călăm ar şi Saveta
Zeriu.
g h er a sim t r ifa
corespondent
miriştii“, „Toate forţele în cam­
pania agricolă de vară“, „Să
luptăm pentru ridicarea produc­
tivităţii muncii şi reducerea pre­
ţului de cost la păioase“ şi al­
tele. Primele două au îost deja
ţinute în taţp colectiviştilor.
Sîmbătă, 9 iulie, căminul cul­
tural a prezentat un program ar-
fistic al cărui repertoriu a fost
axat pe campania agricolă de
vară. De asemenea, duminică, a
îost organizată o seară.închina­
tă colectiviştilor fruntaşi. ,
Brigada artistică de agitaţie
a căminului oul tura!, care a
prezentat de curînd textul „Co-
lectiva înfloreşte“, pregăteşte în
prezent un nou program pe care
îl va prezenta la arie.
mod corespunzător cu m ijloacele de
lucru existente, cu stadiul de coacere
a recoltelor şi cu timpul prielnic exe­
cutării acestor lucrări.
Este de datoria organelor şi orga­
nizaţiilor de partid, a sfaturilor popu­
lare, organelor agricole şi a conduce­
rilor unităţilor socialiste de a lua fără
întîrziere m ăsuri care să ducă la in­
tensificarea, în a ce a stă săptăm ină, a
ritmului de recoltare. Vremea fiind
schim bătoare, trebuie folosită din plin
fiecare zi, fiecare oră bună de lucru
in cîmp pentru grăbirea recoltării.
VEDERE GENERALĂ A ORAŞULUI HUNEDOARA.
1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNlŢl-VAf
/ / LA CINŞPE/ /
întovărăşită din comuna Vintui de
Jos au de recoltat in acest an 530
hectare cu griu fi 23 hectare cu orz.
Atit griul cit şi orzul s-au dezvoltat bi­
ne şi promit o recoltă bogată. In unele
tarlale orzul e copt iar griul a ajuns
in pîrgă — numai bun de recoltat.
Am intrat in vorbă ca tehnicianul a-
gricol şi cu preşedintele sfatului popu­
lar.
— Cind începeţi recoltatul ?
— La cinşpe — au răspuns scurt,
clar şi hotărit cei doi. După plan. A-
tund am planificat.
...Am stat şi ne-am gindit: „Ce bine
că n-au trecut In plan... 1 august".
„Aşteptăm combina"
Lanurile întinse de griu ale colecti­
viştilor din Turdaş se îndoiesc sub greu­
tatea boabelor. Spicele aurii, aşteaptă
să-şi golească bobul in sacii colectivei.
Am luat cu noi, la intimplare, citeva
spice de griu şi le-am adus la sediul
colectivei. Erau bine pîrguiie.
— Ce ziceţi, n-ar fi bine să începeţi
secerişul ?
— Aşteptăm combina. Acuşi termină
...Intr-adevăr, de ce să te mai „în­
curci" cu coasa sau cu secera, cînd
vine combina. Mai puţină bătaie de
cap, chiar dacă pe unele locuri griul
îşi mal pierde din greutate, risipindu-şi
boabele.
A gîndi însă astfel şi mal ales a
proceda in acest chip nu esle deloc
în avantajul colectivei şi nici al colec­
tiviştilor.
De asemenea, căminul cultu­
ral va organiza „O seară de
calcul“ în care, la tablă, se vor
face calcule arătîndu-se, compa­
rativ, rezultatele obţinute de co­
lectivişti în maximum de zilc-
muncă şi minimum de . zile-
muncn.
Pionierii şi şcolarii au fost şi
ei organizaţi pe echipe pentru
strîngerea spicelor de pe ogoa­
rele colectivei. In cadrul echi­
pelor se vor organiza întreceri,
iar la stîrşjtul campaniei, pen­
tru meritele lor în strîngerea
spicelor, căminul cultural şi
şcoala, vor întreprinde cu elevii
o excursie în gospodăriile agri-
cole colective din jur şi în ge­
prinderile din raion.
In multe gospodării agricole colec­
tive griul a dat in pîrgă şi este bun
de recoltat. In unele locuri însă, din
lipsa de îndrumare a inginerilor şi
tehnicienilor agronom i, se aşteaptă ca
întregu l lan să aju ngă la coacere. Aşa
este cazul in raioanele O răştie şi Hu­
nedoara unde multe gospodării agri­
cole colective puteau să înceapă re­
coltatul griului încă din săptăm îna
trecută. Aşa cum G.A.C. „Fetofi San-
d or" din Deva a început recoltatul
griului încă de joi, 7 iulie, tot aşa
(Continuare în pag. 2-a)
4 pagini 20 bani
In întrecerea
pe profesii
La secţia exploatare utilaje
din cadrul serviciului mecanic
şef de la I.S.S. Hunedoara, sînt
angrenaţi în întrecerea pe proie;
sfi tot mai mulţi muncitori. A-
cest lucru duce la obţinerea u-
nor realizări dintre cele mai
frumoase. Bunăoară, brigada de
excavatorişti de la halda de zgu­
ră a furnalelor noi a excavat în
luna iunie 17.080 m.c. material.
Titlul de cel mai bun excavato-
rist a îost cîştigat de tovarăşul
Ioan Stanoiu. Succese remarca­
bile au obţinut şi tovarăşii Ioan
Jurcan. Liviu Dănilă şi Pavel
Karcsek.
Aceste rezultate au contribuit
la depăşirea planului secţiei în
luna respectivă cu 24 la sută
şi realizarea unui venit de circa
•100,000 lei.
N. TEHE1
corespondent
— O—
Îşi îndeplinesc
angajamentul
Furnaliştii din Gălan s-au an­
gajat în cinstea Congresului
partidului să elaboreze 14.000
tone fontă peste prevederile pla­
nului anual, din care 9.000 tone
pînă la 23 August. Zilele trecu­
te ei au reuşit să producă cea
de-a 9.000-a tonă tontă peste
plan. La acest succes s-a ajuns
datorită întrecerii desfăşurate în­
tre brigăzile.de furnaliştl, hotă-
rîrii lor de a da viaţă sarcinilor
trasate de Congresul partidului.
Printre cei care au contribuit
în cea mai mare măsură la rea­
lizarea amintită se numără Ioan
Stăniloiu, Petru A'tărdan, Dumi­
tru Jenariu şi alţii.
-O —
Contribufia brigăzilor
utemiste de muncă
patriotică
La chemarea Comitetului oră­
şenesc U.T.M., tinerii din ora-,
şui Deva participă cu însufleţi­
re la acţiunile de muncă patrio­
tică întreprinse.
Astfel. 2.255 tineri încadraţi in
82 brigăzi utemiste de muncă
patriotică, de la începutul a-
nului şi pînă în prezent, au
efectuat 60.000 ore de mun­
că voluntară, realizînd ec.onomii
în valoare de 177.780 lei.
Dintre acţiunile mai impor­
tante se numără colectarea a
112.000 kg. fier vechi, curăţirea
a 16? hectare păşune, plantarea
a 1.100 pomi ornamentali şi
fructiferi pe marginea şoselelor
şi plantarea pe dealul cetăţii a
35.000 puieţi de brad etc.
In cadrul acestor acţiuni, şi-au
adus contribuţia în mod deose­
bit brigăzile utemiste de muncă
patriotică de la : I.R.T.A., şcoa­
la profesională, sfatul popular o-
răşenesc. spitalul unificat etc.
PETRU IIJRCONI
corespondent marxism, la fizică, la celelal- tarii nemiloşi, analizind poezia gospodăria agricolă de stat, in <
B lit ii G \ D /% D E Z I D A R I
Brigada de zi­
dari condusă de
comunistul An­
drei Weber de
la I.C.S. Hune­
doara, grupul
IV construcţii
civile, lucrînă
ihai organizat şi
aplicînd meto­
dele cele mai
înaintate de
muncă, îşi depă­
şeşte lună de lu­
nă norma de
producţie.
In clişeu: Bri­
gada de zidari
condusă de An­
drei Weber.
-ffissas*
F99 olosirea din plin a timpului
de lucru. Asta e:
Cu losif Boldea nu-i deloc extracţie. De fapt aceasta şi ex­
uşor să stai de vorbă. Şi aceas­ plică zgîrcenia la vorbă, în
ta nu pentru că ar fi un om tă­ timpul lucrului, a acestor mi­ Tovarăşul Boldea a dat şi un
cut, ci pentru că e greu să-l gă­ neri. exemplu. Astfel, era un timp cînd
seşti. Afară, bineînţeles, de ca­ un muncitor nu vroia cu nici un
zul că te hotărăşti să-l vizitezi Apoi, răspunzînd în continua­ chip să cureţe linia. Pentru a-i
acasă, la Zdrapţi... In abataj, re­ re la aceeaşi întrebare, tovară­ arăta cît de greu se iace tran­
şul Boldea a completat: sportul în astfel de condiţii, şe­
pet, e toarte greu. ful de echipă l-a pus să ducă
Echipa pe care o conduce este — Cum am ajuns noi să folo­ toate vagonetele din front timp
sim din plin timpul de lucru ? de trei zile. Nu mai încap? în­
fruntaşă în sectorul 30-60 m. de Asta-i mai greu. Ca să-l deter­ doială că astăzi nu se mai poate
la I. M. Barza. In ziua de 17 iu­ mini pe liecare om din echipă vorbi de aşa ceva.
nie a.c. a îndeplinit planul pen­
tru întreaga lună, deci cu 13 - ........l'i,',,i,|iirii!,,:ii|||||i|i|||||ni|!H|Hl||||||||l|||||l,.. Cu prilejul acestei discuţii, am
zile mai devreme, iar în zilele a- mai aliat că în echipa lui Boldea
cestea de iulie obţine depăşiri la De vorba cu un miner perforatorul nu stă deloc. Lu­
tel de inimoase. Metodele sale crul este, astfel organizat incit
de muncă, telul de a lucra cu de !a L M. Barza în vreme ce unii încarcă, un
oamenii, au constituit subiectul miner perforează. Aceasta pre­
să lucreze bine şi să se stră­ supune însă o aprovizionare cu
unei convorbiri pe care am a- duiască să folosească fiecare mi­ cele necesare fa timp, adică la
vut-o zilele trecute cu minerul nut, îţi trebuie muncă şi mai începutul lucrului, presupune u-
Boldea. ales timp. Noi am ajuns aici tilaje bine întreţinute. Faptul că
după multă vreme şi — de ce să echipa are două vagonete pe ca­
Întrebat care este cheia suc­ n-o spunem — după ce ne-am re nu le scoate din abataj decît
ceselor echipei pe care o condu­ mai şi certat. Ca peste tot, nu
ce, tovarăşul Boldea a răspuns toţi oamenii lucrau la f e l; unul atunci cînd uzura !or est? prea
simplu, în cîteva cuvinte : arunca sapa şl trocul unde apu­
ca, altul lăsa perforatorul mur­ mare şi că nici un om nu pără­
— Folosirea din plin a timpu­ dar, unul nu curăţa linia fera­
tă, altul... Cu toate acestea am seşte locul de muncă pînă ce
lui de lucru. Asta e ! avut de luptat. Si lupta noas­
Fără îndoială că răspunsul său tră s-a dus metodic, şi cu vor­ nu şi-a curăţit uneltele şi nu le-a
ba, dar mai mult cu fapta, e-
conţine un mare adevăr, de ca­ xemplui personal jucînd un rol pus la locul lor, dovedeşte de­
re se poate convinge oricine tre­ deosebit.
ce pe la locul său de muncă. A- sigur preocuparea acestor oa­
colo totul este astîel orînduit
încît cele 8 ore ale zilei de mun­ meni pentru a avea utilaje puse
că sînt folosite exclusiv pentru
la punct.
N. ANDRONACHE
.Miiíieítópi l
la examenul dt maturitate
î Cine vrea să vadă crescind s* vssi. **
v
traducerea în viaţă a acestor <
noua intelectualitate, să poţ- Pdriontte. leTITCoLmIiVsieIiU deL'AnSiCatUuritate teze in activitatea practică a >
tească la Hunedoara. Aici in !J Proletariatului mondial! Urr - /
f¦‘a~ţJ-a c--o-m---i-s-i-e-i- de ™maturitate, v Hunedoara mariţi-l pe Gheorghe Conţiu,
de la şcoala medie O.M., s-a ezpunind cu competenţă teo­
prezentat sîmbătă prima serie ria evoluţionistă a lui Ch. Dar.
de muncitori seralişti ai ac- munca mea, conchide şi Cornel orţ pe ceilalţi tratind co-
tualei promoţii: candidaţii de Cristache,^ de pe acum sigur rec? ^ cu multă uşurinţă de.
partid Constantin Baltaru, E- de reuşită. rivata funcţiilor compuse, lup-
milian Cuşmir, Gheorghe Con La noi în laborator am tele şi înfăptuirile pămintea-
ţu, Gheorghe Dorel Costache aplicat formulele acestea, ne nulul lor, loan de Hunedoara,
<, şi utemiştii Constantin Barbu, asigură Maria Chirion, tncer. hidrocarburile saturate ori
Maria Chirion şi Cornel Cris- cind să-şi aducă aminte cum proprietăţile electromagneţilor
tache __ cu toţii muncitori a aplicat ea practic subiectul şi aplicarea, lor. Glndiţi-vă, pe
fruntaşi la marele combinat: de chimie. de altă parte, la calitatea.
strungari, mecanici, electricie­ ...Şi examenul începe. muncii pe care candidaţii, ce
ni, laboranţi... După 4 ani de Comisiei, care.i ascultă a- dovedesc azi o atit de bună
muncă, de susţinute eforturi, tent, cu mult interes, ei ii dau pregătire la examenul de ma.
ei vin să încheie bilanţul unei. răspunsuri cursive, simple, turitate, o desfăşoară in pro.
munci stăruitoare. Sînt toţi clare şi precise, fără multă ducţie şi veţi fi de acord că
tineri, plini de viaţă; au mii- vorbărie, dar cu miez. adine .,Drumul cel mai sigur spre
nile bătătorite şi ţin frunţile gindite. învăţămtntul superior, spre o
sus, senine. ...Priviţi-l pe Cornel Crista. calificare profesională înaltă 8
Se apropie rină pe rină şi-şi che. Cu cită ură li înfierează duce prin şcoala muncii in u- \
iau subiectele: la romlnă, la pe foştii capitalişti, exploata- zină, în fa.brică, în mină, în Ş
te... Cu fiecare bileţel tras de „Patronul“ de Marin Banuş şi gospodăria agricolă colectivă“.
muncitorii-elevi, înfloresc noi cu cită dragoste, mindrie şi ...Examenul s-a terminat. A
zimbete pe feţele lor aprinse, admiraţie, povesteşte el apoi ieşit din sală şi ultimul can- /
__ E ceea ce mî-am dorit despre muncitorii de astăzi, diclat din seria d e 1 dimlnea. \
mai mult din întreaga litera- despre fabricile socialiste: de fă. S-a.u s'trins satisfăcuţi în
tură. mărturiseşte Constantin furnaliştii reşiţeni din drama curte, comentînâ răspunsurile
Barbu, cu glasul emoţionat. „Cetatea de foc“, de minerii lor. Au de ce fi mulţumiţi: ca
__ jje asţa izbesc zi de cîntaţi de tinărul poet Dan De. profunzime in gîndire şi preci-
zi in atelierul nostru, ne des şliu, de turnătorii lui Nagy zie in exprimare şl.au depăşit
istvan şi de harnicii huneăo- colegii mai tineri, de la cursu-
tăinuie Gheorghe Conţiu, pri­ reni, tovarăşii lut de muncă in- rtie de zi.
vind biletul la fizică. făţişaţi in literatură, de Ion
M-am adresat lui Constantin
— Răspund cu drag la ma- Călugării, Vasile Nicorovici., Băltaru, cel ce-a ieşit primul L
tematică, cuci matematica mă Nicuţâ Tănase!... şi, pentru din sală. )
pasionează şi o folosesc in dovedi dragostea de lite- Eşti obosit ? A durat L
ratură şi interesul ce i-l arată, mult... ţ
nu se lasă îmbiat, şi recită ci- — Opt ore. Schimb obişnuit!
teva versuri din propriile lui răspunde el glumeţ. ţ
creaţii, care au servit drept — Am lucrat noi două
j motto pe tabloul de absolvire: schimburi — la tablă şi la L
< Ne curge-n artere lumină combinat — mă lămureşte Do. ţ
\ Precum şuvoaiele de fontă rel Costache — şi n-am stm. >
curg pe rină ţit oboseala. Dar acum cind ş
Cu sevele tăriei şi-ale tinereţii recoltăm roadele a 4 a n i!
Mai sus ne-om avinta pe scara l-am privit cu admiraţie pe ţ
vieţii, aceşti harnici muncitori şi i-am \
Slnt versuri pline de avlnt felicitat călduros pentru răs- >
ale unui muncitor-elev, mem- punsurile date. Am privit spre S
bru al cenaclului literar hune- combinat, spre care au pornit ţ
dorean. grăbiţi. Din coşurile înalte, de ţ
....Priviţi-l şi pe Emilian Cuş- dincolo, de peste Cerna, se >
mir. Cu cită satisfacţie prezin- înălţau fumuri groase: negre, V
> tă el caracterul ştiinţific al alburii, roşcate. Tovarăşii din s
\ politicii economice a partidu- uzină îi salutau parcă şi ei
ş lui şl guvernului nostru; cu prin noi eforturi sporite pe ?
\ cît elan dovedeşte el, dezvol- cei care au păşit astăzi siguri
î tind la marxism subiectul des- şi cu fruntea sus în faţa ma-
pre „posibilitate şi realitate“, turităţii.
> ¦ W v 'V'W v vVV’vN