Page 39 - 1960-07

Nf. 1725
Automatizarea procesului
de elaborare a oţelului
Specialiştii sovietici au pus
Ia punct, pentru prima oară în
practica mondială, un sistem
de automatizare a procesului de
elaborare a oţelului în cuptoare­
le electrice cu arc. Potrivit u-
nor calcule preliminare, datori­
tă acestui sistem, productivita­
tea cuptoarelor creşte cu 35 la
sută, consumul de energie elec­
trică se reduce cu 15 la sută, iar
calitatea oţelului elaborat se îm­
bunătăţeşte.
in vederea experimentării de­
finitive şi perfecţionării sistemu­
lui de automatizare deplină a
procesului de elaborare a oţelu­
lui se creează un cuptor indus­
trial experimental.
Sistemul de automatizare con­
stă dintr-o serie de aparate e-
fectronice pentru măsurarea pa­
rametrilor electrici, calorici şi îi- scrie la maşină şi pe fişe per­
zico-chimicî. Unele din aceste
aparate au fost experimentate
cu succes la cuptoarele industria­
le pentru elaborarea oţelului şi
se.şi introduc în producţie.
Maşinade semănat în rînduri „Saxonia“
Printre noile maşini agricole
produse de Uzina din Bernburg
(R.D. Germană), se află şi ma­
şina de semănat în rînduri cu
tracţiune mecanică „Saxonia“
cu lăţimea de lucru de 5 me­
tri. Construirea acestui agregat,
format ăintr-o semănătoare
combinată în rînduri cu lăţi­
mea de lucru de 2,5 metri şi
două maşini semănătoare în
rînduri. cu lăţimea de lucru de
:®0i
întreprinderea Montan din Leipzig (R.D.G.), a produs hi.
dramonit orul carbonifer „S-100“'care va fi folosit în minele de
cărbune brun la zi din R.D.G., cit şi în minele din celelalte
ţări socialiste. Noul utilaj poate lucra pînă la o adincime de
100 m.
In clişeu: Hiăromonitorul „S-100,“.
0 simfonie a energeticii
; ... A venit pe malul oceanu­
lui în bocanci uzaţi, cu modesta
bursă studenţească în buzunar,
cu o pîine în rucsac. Dar se
simţea ca înaripat.
Toată vara a colindat ţărmul,
s-a căţărat pe stînci, a traversat
fiordurile în bărci pescăreşti, a
mers pe urmele renilor. Studentul
căuta un loc pentru construirea li­
nei electrocentrale neobişnuite,
care să funcţioneze pe baza e-
nergiei mareelor. Spre toamnă
ei a găsit acest loc.
Găţărat pe o înălţime privea
ore întregi apa fiordului încă­
tuşată între stînci abrupte. în
timpul fluxului ea clocotea în
gîtul lui îngust. începea apoi
refluxul şi apele se retrăgeau cu
zgomot. Natura a construit aici
un baraj natural, prin care su­
flarea veşnică a oceanului, gene­
rată de atracţia Soarelui şi a Bu­
nei, zi de zi, an de an, secol
după secol transportă o canti­
tate imensă de apă. Dacă în a-
cest loc s-ar instala turbine, ele
ar putea funcţiona în timpul
fluxului şi refluxului. Atunci stu­
dentul a hotărît să proiecteze
aici prima eledrocentraiă din lu­
me care să folosească energia
mareelor şi care să alimenteze
cu energie electrică combinatul
pentru prelucrarea peştelui, aşe­
zarea de pescari, portul.
Modelul matematic al acestui
sistem a permis rezolvarea u-
neia din cele mai complicate
probleme — influenţa curenţi­
lor şi tensiunii asupra reparti­
ţiei puterii între cele trei arcuri rut în Buletinul A-
ale cuptorului. In felul acesta,
în prezent, se pot calcula cu
precizie regimurile optime de lu­
cru ale cuptoarelor electrice cu
arc. A fost propusă o metodă de
dirijare a alimentării cu energie
electrică a cuptorului cu ajuto­
rul unor dispozitive de calcul.
Cu asemenea dispozitive, care se
caracterizează printr-o înaltă
precizie, sînt înzestrate în pre­
zent o serie de cuptoare de 20
tone de la una din uzinele elec-
trometalurgice ale Uniunii So­
vietice.
Dispozitivul automat de înre­
gistrare cu cifre permite să se
forate la intervale de 1 minut
toate datele principale care ca­
racterizează desfăşurarea proce­
sului tehnologic.
1,25 metri fiecare, reprezintă o
importantă, realizare a construc­
torilor de maşini din Bernburg.
Noua semănătoare este uşor
transportabilă, cu toată lăţimea
ei mare de lucru.
Totodată. datorită folosirii
unei construcţii uşoare sudate
de oţel, greutatea agregatului
a putut fi redusă cu 120 kg.,
adică cu 15 la sută.
de V. POSPELOV
Aşa a luat naştere un proiect
fără precedent. El a fost întîm-
pinat cu un viu interes, iar au­
torul lui a fost sprijinit şi aju­
tat să efectueze cercetările pre­
liminare.
In decembrie 1938 o mică bar­
că cu motor a adus în golful
Kislaia prima expediţie. Nici
furtunile, nici bezna nopţii pola­
re nu au putut împiedica pe par­
ticipanţii la expediţie să efec­
tueze lucrările topografice ne­
cesare, să măsoare albia şi vi­
teza curenţilor. Ei lucrau în în­
tuneric, cu lanterne, riscînd să
cadă de pe stîncile abrupte...
Anul 1939. Studentul de.ieri
a devenit inginerul-şeî al pro­
iectului electrocentralei pe baza
energiei mareelor de la Ivislo-
gub. Pc malul oceanului au ve­
nit geologi şi topografi experi­
mentaţi de la „Ghidroenergo-
proekt“. S-au început lucrările
de explorare.
Prima eledrocentraiă pe baza
energiei mareelor din U .R.S.S.
ar fi dat: probabil de mult ener­
gie electrică dacă nu intervenea
războiul. El a întrerupt munca
de proiectare şi cercetările. Au­
torul ă plecat pe front şi a apă­
DRUMUL SOCIALISMULUI
tangiitwae.jua»a>us3i.
Automate „vii“
La laboratorul' cxderlniental
al Institutului de. psihiatrie al
Academiei de ştiinţe medicale d
U.R.S.S. s-a realizat o maşină
cibernetică de tip nou.
O nouă ipoteză geotectonică Datorită udei scheme specială,
această maşină reacţionează la
Geologul sovietic (exterioară) o con­ tură încrucişată a' manifestările mediului, „acumu­
lează" 'experienţă şi, pe baza
Serghei Nikolaev a stituie compresiile şi p.ămîntului prin fap­ acestei experienţe, „elaborea­
emis o nouă ipoteză extensiile determina­ tul că planeta noa­ ză" programul de acţiune. Apa­
geotectonică, pe ca­ te de schimbările în stră se află cînd la ratele ,de tipul „broaştelor ţes­
re a fundamentat-o elasticitatea Pămîn- perigalaxie, cînd Ia toase1 descrise pînă in prezent
înfir-un articol apă­ tului produse de for­ afogalaxie, adică la in literatura de specialitate nu
ţele gravitaţionale cea măi scurtă dis­ posedă aceste însuşiri preţioase.
cademiei de Ştiinţe ale maselor îndepăr­ tanţă de centrul Ga­
a R .S.S. Kazahe sub laxiei şi în punctul Pe o asemenea maşină se vor
titlul. „Orogeneza pe tate ale Soarelui şi cel mai îndepărtat putea verifica ipotezele cu privi­
Pămînt şi cauzele nucleului Galaxiei. de aceasta. Aceste, re la principiile organizării ce­
ei". A doua cauză (in­ poziţii alternează la lulelor nervoase in creier, care
terioară) este de­ asigură activitatea de reflexe
Potrivit acestei i- plasarea verticală a intervale astronomi­ condiţionate.
poteze, orogeneza se magmei. ce de timp de ordi­
produce pe planeta nul a 125 milioane In noul automat „elementele
noastră nu numai In condiţiile ex­ de memorizare" stat strins lega­
tinderii de către for­ de ani. te cié ¦„elementele logice".
sub influenţa forţe­ ţele exterioare iau Omul de ştiinţă Elaborarea automatelor de a-
lor care acţionează naştere ridicători sovietic explică de cest tip are mari perspective, ,in-
în interiorul ei, ci şi centrale formate d!e asemenea formarea trucit poate duce la realizarea
a oîmpurilor gravi­ presiunea verticală „cusăturii" structu­ unor maşini de comandă de tip
taţionale ale mase­ a magmei care le rale a Pămîntului nou, capabile să „acumuleze ex­
lor cosmice ale Soa­ umple. In cursul —- un uriaş lanţ sub­ perienţă'1 şi pe baza acesteia să
relui şi nucleului comprimării de c ă ­ marin din oceanul rezolve o serie de probleme noi.
Galaxiei, depărtate tre forţele exterioare Atlanlic, care se în­
de Pămînt. Aceste se formează cute ca­ tinde din Groenlan­ Maşină-unealtă „/ Z S
200x6“ de tăiere automată
forţe comprimă şi re ulterior se trans­ da pînă în Antarc­ Autom atele de la a cablurilor, produsă In R.
extind alternativ formă în blocuri. A- tica precum şi a Cehoslovacă.
GB*a*mHmnmxm3mamxammmmBOBMamcxnajiaBBtmsicanantBa3
planeta noastră, mo- tît unele cît şi alte­ marelui graben (de­ © ferm ă colhoznică
Primul convertizor
dificîndu-i forma. le se transformă în presiune) aşezat
cu oxigen de produefie
Nikolaev presu­ munţi şi lanţuri de spre est de conti­ La marginea col­ de M. KOZLOV mai este încălzită
pune că orogeneza munţi. nentul afrilcan din hozului „P ravd a“ ca deobicei pînă cehoslovacă
se explică prin două Toros pînă la Mo-
cauze: prima cauză Nikolaev explică zambic. din regiunea Vla­ la 20 grade, ci să La Oţelăriile Reunite din Kladno
bine cunoscuta struc- a fost dat în folosinţă primai con­
dimir a luat fiinţa ' ' zicem pînă la 60 vertizor eu oxigen de producţie ceho­
slovacă. Noul procedeu de producţie
un ad evărat/orăşel zootehnic. Din de­ grade şi apoi este am estecată cu prezintă o serie de avantaje. Un con­
p ărtare se zăreşte o clăd ire tiu prea ap ă rece,: In felul a ce sta,, fără a. mări vertizor cu oxigen produce în aceeaşi
JForaj ia o adincime de 10.000 meîri m are din lemn care nu are decît o durată de timp aceeaşi cantitate de
singură uşă şi nici o fereastră. Este capacitatea rezervorului de apă res­ oţel ca şi uti cuptor M artin de 500
Specialiştii din Baku au terminat o serie de calcule legatei ceva în genul unei prize' de apă şi pectiv, se obţine orice cantitate de de tone. Totodată, calitatea oţelului
de crearea utilajului pentru forarea sondelor de ţiţei şi gaze' de apă caldă necesară fermei. produs pe această cale este incom pa­
la o adincime de 10.000 metri. rabil mai bună. Cheltuielile pentru
a unei săli de cazane luate laolaltă. In ace st rezervor apa poate fi în­ construirea convertizoarelor cu oxigen
Instalaţia de foraj de mare adincime va fi utilată cu 4 pom-' reprezintă circa 60 la sută din in­
pe şi fiecare din ele va putea pompa în adincime 20 litri de' De aici apa este pom pată tot timpul călzită şi pînă Ia 9 0 ‘ g ra d e ; este su­ vestiţiile necesare pentru construirea
lichid pe secundă la o presiune de 400 atmosfere. Pentru a în-' spre fermele arfelului... unui cuptor Martin de aceeaşi capa­
ficient inumai să se transm ită „dis­ citate.
Pe o potecă abia vizibilă trece o poziţia“ corespunzătoare dispozitivelor -O -
singură dată pe zi — în zori — un care supraveghează încălzirea ei. Dis- C©n$p©!uf caSsfăfy
om. M ai des nici nu este nevoie. EI 'pozitivele dirijează aparatele electrice alim entelor cu
^chide ermetic gura sondei se recomandă folosirea unui utilaj re-' n u ‘ trebuie decît să urm ărească dacă de încălzire, instalate pe fundul re- ajutorul izotopii or
/zistent la o presiune de lucru de 1.000 de atmosfere. Toate ope- nutqmatcle sînt în stare bună, restul zervorului. Ele urm ăresc singure men­
^ raţii Ie legate de coborîrea şi ridicarea ţevilor şi a sculei vor< ii fac dispozitivele şi m ecanism ele. ţinerea tem peraturii: dacă apa se ră- radioactivi
/fi automatizate, Se prevede răcirea soluţiei după ieşirea ej la E!e ridică apa din puţ, reglează încăl-, ccşte puţin, dispozitivele „sim t“ de în-
zirea ei pînă la tem peratura necesară, dată acest lucru . şi conectează apa­ In ultimul timp a fost introdusă la
suprafaţă. şi, la primul sem nal prim it de la fer- ratele electrice.d e încălzire. Este su­ Institutul de control al calităţii m ăr­
furilor din com erţ de la Budapesta m e­
Spice cu o mie de boabe m ă, o pom pează prin conducte în adă­ lîcienl numai ca electricianul colhozu­ toda de verificare a calităţii alimente­
pătoarele autom ate, spre ap aratele e- lui să tran sm ită o „dispoziţie” în a- lor cu ajutorul izotopilor, radioactivi.
Această metodă este aplicată îndeo­
Un spic de orez obişnuit conţine in general mai puţin de> lectrice de muls. Pe o ţeavă a con­ cest sens. sebi pentru a se stabili durata perioa­
100 de boabe. Se întîlnesc foarte rar spice cu 200 sau 300' dei în cadrul căreia diferitele conserve
ductei curge apa caldă, pe alta — Această autom atizare a dat rezul- pot fi folosite fără a periclita s ă n ă ­
tatea consumatorilor. De asemenea s-a
rece... . tate uimitoare. Pentru încălzirea apei stabilit cît timp se păstrează anumite
vitam ine în diferite alim ente şi care
, de boabe. Cum funcţionează, a ce astă s e c ţie ? In, în ferme, colhozul „P rav d a“ ardea în- sînt formele cele mat bune de conser­
Un tînăr ţărpn din provin pia.., Guandun, R.P. Chineză, a 1 puţ,< la o m ure adincim e este in stalată tr-o singură iarnă 450 metri cubi de vare a zarzavaturilor pentru ca ele
o pompă centrifugă,,,.care pqmpcijză lemne. Pentru aprovizionarea cu apă să-şi păstreze un timp cît mai înde­
, reuşit să cultive ,QP,ul trecut ,q yarietate. de' orez al cărui spic’ apa în rezervoarele de apă de pre­ se cheltuiau aproxim ativ 75.000 ruble. lungat substanţele nutritive.
conţine peste 1.000 de boabe. In crucişînd orezul cu planta pă-j siune. Cînd apa a atiiis in rezervoare Acum această sum ă răm îne la dispo­
,rîng, el a obţinut o plantă cu 25 spice conţinînd fiecare în nivelul necesar, pompa se decuplează ziţia niţelului Dispozitivele automate In laboratorul institutului se reali­
imedie peste 1.200 de boabe şi o altă plantă cu un spic uriaş^ autom at, in felul acesta funcţionează au elib erat pentru a fi folosiţi ia alte zează trim estrial cîte 10.000 de ana­
,conţinînd 1.745 de boabe, adică de 17 ori mai multe decît un ea toată ziua. Ferm ele .consum ă ne­ ’ munci în colhozuri 11 zootehnişti. P ro ­ lize. A ceastă activitate a dus la îmbu­
spic de orez obişnuit. încetat a p ă ,,,ia r rezervele ei din -re­ ductivitatea muncii a crescut, la fer­ nătăţirea sim ţitoare a calităţii produ­
zervoarele de apă nu sînt veşnice. In­ mă de 5 ori. selor alimentare.
Această realizare este de o deosebită însemnătate pentru' tr-un rezervor sînt 5 m etri cubi de
cercetătorii care se ocupă de gă sirea unor metode noi în vede-; apă, iar în celălalt 10 metri cubi. Dar ...S ala de muls este de asem enea
>rca obţinerii de recolte sporite de orez Ia hectar. nivelul apei din, rezervoare eşte ur­ o încăpere m inunată. Duşumeaua este
mărit cu multă atenţie de dispozitive. asfaltată, toate cele 8 locuri de muls
Folosirea razelor gamma sînt înconjurate cu tin grilaj m etalic.
Ele pun de în d ată,în funcţiune pom­ Pretutindeni se văd conducte, furtu­
la înlăturarea rebuturilor pa de apă,. .împiedicînd astfel golirea nuri, pîrghii, m acarale. Iiifr-un ciivînt,
rezervoarelor... o adevărată fabrică modernă de lapte.
La turnătoria şi oţelăria din Leipzig, R.D. Germană, s-a în-< Diferenţa de capacitate a rezervoa­ Cele o sută de vite de lapte ale
'ceput producţia unui dispozitiv folosit la controlul produselor, relor nu este întîinplăloare. Pe con­ fermei erau deservite în trecut de 10
m ulgătoare. Acum, de această muncă
cu ajutorul razelor gamma. Acest dispozitiv va fi de un real ductele aşezate în şanţuri' la m are a- se achită cu uşurinţă numai 4 m ulgă­
ajutor turnătorilor în lupta împotriva rebutului, razele fiind, dîncime, din rezervorul cu capacitatea toare. Aceasta reprezintă de asemenea
în stare să străbată pereţi de oţel cu o grosime de pînă Ia 150« de 10 metri cubi se debitează la fer­ o economie dc 70.000 ruble...
mm. Pe un film luminat cu ajutorul razelor gamma, vor putea mă apa rece, iar din cel învecinat
— apa caldă. Explicaţia constă în a-: Colhoznicii ărtelului se preocupă de
autom atizarea producţiei lor în strîn-
fi detectate locurile cu defecte din interiorul materialului. ceea că la ferm ă este nevoie de două- să colaborare creatoare cu inginerii
şi muncitorii uzinei dc aparate de ra ­
In cursul septenatului se prevede ca la turnătoria şi oţelă­ ¦ori 'm ai -m ultă apă rece decît cald ă. dio din Aleksandrov. Ei şi-au propus
ea anul acesta să obţină cite 3.260
ria din Leipzig să se amenajeze o mare staţie permanentă de< Totuşi, uneori, mai ales în zilele' litri de lapte dc la fiecare vacă.
defecloscopie cu ajutorul razelor gamma. | friguroase ale iernii este nevoie de
* mai multă apă cald ă. Atunci ea nu
tă energie este variabilă, inega­ s-ar putea folosi ca pompe şi semenea unităţi mari, energia Eumbovski cu o putere de
lă, ea oscilează şi în cursul lu­ turbinele centrale bazate pe mareelor, cu ajutorul turbinelor 400.000 kW., care urmează să
rat patria lîngă aceleaşi stînci nii. In schimb însă energia me­ energia mareelor ? Genera­ reversibile ale centralelor marei­ alimenteze cu curent electric sis­
unde se pregătea să construias­ die lunară şi anuală a ma­ torul acestei centrale co­ ce şi ale lacurilor de acumu­ temul energetic din penisula
că centrala. Sub focul gloanţe­ reelor este constantă! In­ nectat la reţea va funcţiona lare ale centralelor fluviale poa­ Kola. In viitor se vor construi
lor duşmanului el a construit ginerul a comparat-o cu e- ca o pompă, pompînd apa te fi dirijată. Torentul ei, dirijat o serie de asemenea centrale şi
bariere prin care duşmanul nu nergia fluviilor care este ne­ în bazinul centralei mareice şi de voinţa omului, contribuie la în golful Mezenski. Prima cu o
a putut să treacă. întreruptă şi constantă în tim­ ridicînd astfel nivelul ei dea­ funcţionarea uniformă a centra­ putere de 1,3 milioane kW., a
pul zilei dar care variază de la supra fluxului. Această apă poa­ lelor atomice şi termice în orele doua — centrala de la Kulaisk
După război, inginerul şi-a re­ o lună la alta, scăzînd într-un le fi folosită în orice moment, de vîrf. Inginerul a dovedit prin cu o putere de 1.500.000 k\V.,
văzut cu nesaţ vechile însemnări, an secetos şi crescînd într-un an cînd se simte nevoie de energie.; calcule că energia măreică, flu­ iar cea mai mare dintre ele —
a verificat calculele, a studiat bogat în precipitaţii. Aşa s-a vială, atomică şi termică, nu sînt centrala Belomorskaia — cu o
schemele de supunere a energiei născut ideea de a contopi aces­ Astfel, centrala pe baza ener­ opuse una alteia ci se comple­ putere de 14.000.000 kW. — va
oceanului elaborate de specialiştii te două torente de energie care giei mareelor se eliberează de tează reciproc. Energia maree- asigura alimentarea ou „energie
francezi. Cum ar putea fi folo­ se completează reciproc. sub influenţa ritmului de miş­ tor deschide calea spre folosirea în orele de vîrf a sistemului e-
sită pentru nevoile omului acea­ care a Bunei şi poate produce e- raţională- a energiei alomice şi nergetic unificat al părţii euro­
stă energie oscilantă şi inegală? Dar cum ? Francezii au în­ nergie în orele de vîrf. Dar în funcţionarea rentabilă a termo­ pene a U .R.S.S.
Oare golful despărţit de mare cercat încă în 1928 să constru­ acest scop ea trebuie conectată centralelor.
printr-un baraj trebuie împărţit iască alături de eledrocentraiă pe la un sistem energetic care să Ideea folosirii energiei meree-
în două-trei părţi în care apa să baza energiei mareelor şi o hi­ cuprindă nu numai hidrocentra­ Recent, la muzeul politehnic lor — de origină cosmică — are
fie lăsată să treacă dintr-una în drocentrală fluvială. Această so­ le dar şi termocentrale. Ele sînt din Moscova a avut loc o confe­ de pe acum mulţi adepţi şi esie
alfa în timpul refluxului pentru luţie s-a dovedit însă a fi ne­ acelea care în orele de scădere rinţă în cadrul căreia P. Nepo- introdusă în planurile de stat.
a se obţine un flux continuu de rentabilă. a solicitării (ri’oaptea sau în tim­ rojnîi, beţiilor al ministrului Ministerul Construcţiei de cen­
energie ? Acest lucru necesită pul pauzei de prînz) au capaci­ Construcţiei de Centrale Electri­ trale electrice al U .R.S.S. a pre­
însă baraje şi agregate supli­ Dar dacă s-ar renunţa ta con­ tăţi libere care pot'fi folosite ren­ ce al U.R.S.S., expunînd tabloul văzut construirea centralei de la
mentare. Este oare într-adevăr struirea unor hidrocentrale spe­ tabil pentru pomparea apei în captivant al electrificării corn-' Kislogub în viitorul apropiat,
necesar acest lucru? Prin des­ ciale pentru reglarea centralei bazinul centralei' bazate pe e- plete a ţării sovietice a relatat şi iar construirea centralei de la
creşterea discului Bunei energia pe baza energiei mareelor .şi s-ar riergia mareelor. In aceste condi­ despre noul fol de energie. El a Bumbovski a fost inclusă în pla­
fluxului scade considerabil. Gum folosi în acest scop o hidro­ ţii centrala conectată la un sis­ vorbit şi despre autorul proiec­ nul de perspectivă. Consiliul e-
ar putea fi ea compensată ? Să se centrală obişnuită ? Doar lacul tem energetic general, nu numai tului centralelor bazate pe ener­ conomiei naţionale din Arhan-
instaleze alături de centrală de acumulare al hidrocentralei că compensează lipsa de pner- gia mareelor — inginerul Bev gelsk a sprijinit propunerea lui
staţii de pompare ? Tocmai o a- fluviale se uzează şi se umple gie.ci şi îmbunătăţeşte funcţiona­ Borisovici Bernstein, candidat în B. Bernstein cu privire la elabo­
semenea soluţie a dus la eşe­ de două ori pe an. El poate îi rea multor hidro şi termocentra­ ştiinţe tehnice. După aceea a rarea în anii 1960-1962 a schi­
cul multor proiecte în alte ţări... însă folosit şi mai des — de le. Aşa a apărut puternica „sim­ luat cuvîntul şi autorul proiec­ ţei de proiect al centralei Afo-
două ori pe lună compensînd fonic energetică“. tului. El ă relatat despre Sche­ zenski.
Tncă înainte de război ingine­ astfel scăderea fluxului.
rul a observat că sub inconve­ ... Energia titanică ă oceanu­ mele centralelor elaborate <3e el In prezent, nu numai un en­
In anii grei ai războiului la lui nu poate fi „ferecată" în a- pe malul Mării Albe şl Mării tuziast izolat, ci zeci de specia­
nientele exterioare ale energiei Moscova s-a resimţit o lipsă de cea mică regiune unde ea a'fost Barenţ. Una din acestea — cen­ lişti sovietici lucrează la rezol­
energie electrică. Pentru a asi­ obţinută’. Puternicele torente de trala experimentală de la Kiş- varea' acestei mari probleme a
mareelor se ascunde o însuşire gura alimentarea cu energie e - energie tind spre sistemele e- logub, concepută de el încă în timpurilor noastre.
lectrică a capitalei, lucrătorii ca­ nergetice ale unor mari regiuni anii de studenţie, va fi construi­
minunată. In timpul zilei aceas­ nalului Mosova-Volga au fo­ geografice cuprinzînd multe ţări tă prima. Apoi se va începe con­ O simfonie a energeticii... M ă­
losit cu succes în locul turbine­ şi chiar continente întregi.; In ă- struirea' centralei din golful reaţă şi însufleţitoare. Auziţi, a-
lor pompele cu elice. Oare nu cordurile ei ?