Page 4 - 1960-07
P. 4
P ag . '4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1716
EsssoEssmm
3 r^franzSGglWKSgflj^
Sosirealui K.S.HroscioviaVieno x d liro e Jjs jllUsJ m •jutíimelB
VIENA 30 (Agerpres). — pinat de A. Schaerf, preşeăin- In văzduh răsună salve de
TASS anunţă: Răspunzind in tele Republicii Austria, J. Raab,
vitaţiei guvernului austriac, la cancelarul federal, vicecancela artilerie în cinstea şefului gu
30. iunie, N. S. Hruşciov, pre rul B. Pittermann, B. Kreislcy, vernului sovietic.
şedintele Consiliului de Miniş ministrul Afacerilor. Externe, de
tri al U.R.S.S., a sosit in Aus alţi membri ai guvernului, de Apariţia lui N. S. Hruşciov,
tria într-o vizită oficială. Şeful putaţi ai Parlamentului, repre
guvernului sovietic este însoţit zentanţi ai vieţii publice aus preşedintele Consiliului de Mi
de A. N. Kosîghin, prim-vicepre- triece.
şeăinte al Consiliului de Mi niştri al U.R.S.S., pe scara a- V IZ IT A P R E Ş E D IN T E LU I Şedinţduceni asociaţiei
niştri al U.R.S.S., E. A. Furţeva, Printre cei prezenţi la aero vionului a fost întîmpinată de de prii „Italia-Romínia“
ministrul Culturii al U.R.S.S., port au fost de asemenea m em cei prezenţi cu căldură şi cor IN D IE I ÎN II. R. S. S.
A. A. Gromiko, ministrul Afa brii ambasadei sovietice din dialitate.
cerilor Externe al U.R.S.S., G. A. Austria, în frunte cu ambasa MOSGOVA 30 (Agerpres). — •niunii Sovietice cele mai bune i ROMA. — ttul mele luni, numeroase perso- ţ
Jukov, preşedintele Comitetului dorul V. I. Avilov. Răsună solemn imnurile Uniu TASS anunţă : Preşedintele In urări din partea guvernului şi
de Stat al Consiliului de Mi nii Sovietice şi Austriei. N. S. diei Rajendra Prasad, a oferit poporului indian. El a rostit cu <; Agerpres trament nalităţi ale artei, culturii şi
niştri al U.R.S.S. pentru legă Pentru a primi pe înaltul Hruşciov trece în revistă garda o mare recepţie la 29 iunie în vinte de salut în cinstea propă^
turi culturale cu ţările străi oaspete sovietic, pe aeroport au de onoare. Palatul Mare al Kremlinului în şirii şi a bunăstării poporului so. a avut loc la nţa vieţii publice italiene au a-
ne, S. A. Stepanov, preşedintele sosit şefii ambasadelor şi mi cinstea Iui Leonid Brejnev, pre vietic, în cinstea colaborării în
siunilor diplomatice acreditaţi Dr. A. Schaerf, preşedintele şedintele Prezidiului Sovietului tre popoarele tuturor ţărilor. conducerii asocrie- derat la asociaţia „Italia
Consiliului Economiei Naţiona la Viena, numeroşi reprezen Republicii Austria, a rostit o Suprem al U.R.S.S., şi a lui Ni
le Sverdlovsk, şi de alte per tanţi ai presei, radiodifuziunii, cuvîntare de salut. Primit kita Hruşciov, şeful guvernului Leonid Brejnev, care a luat tenie „Italia— .Cu ¦ Romînia“. Printre aceste per-
soane. televiziunii, jurnalelor cinema cu căldură de cei prezenţi, sovietic. cuvîntul la recepţie, a declarat:
tografice. şeful guvernului sovietic a ros Gordialîfatea şi sinceritatea prin acest prilej, secerai scnalităţi figurează: Lro/.
împreună cu N. S. Hruşciov, tit o cuvîntare de răspuns. Luînd cuvîntul, preşedintele care se caracterizează întotdeau
au sosit la Viena membrii fa Aeronava sovietică argintie Rajendra Prasad a salutat pe al asociaţiei, seirio Yornî, rector al Universităţii <j
miliei sale. se apropie de clădirea mare şi N. S. Hruşciov şi dr. Schaerf Leonid Brejnev, Nikita Hruşciov na întîlnirile noastre sînt o do
frumoasă a noii aerogări. Aceas iau loc în automobil. Cortegiul şi pe ceilalţi oameni de stat pre vadă a bazelor trainice ale prie Palermo, a vorlac- din Bologna, deputaţii Goreni l
La aeroportul Schwechat, pa însoţit de un convoi de onoa zenţi la recepţie. teniei tot mai puternice şi cola
voazat cu drapelele de 'stat ale tă clădire a fost terminată re re se îndreaptă de la aeroportul borării multilaterale crescânde tivitatea depusiprii şi Bogoni, prof. Navaletti, ^
Austriei şi Uniunii Sovietice, cent. Nikita Sergheevici Hruş Schwechat spre Viena, capitala Rajendra Prasad şi-a exprimat dintre statele noastre.
preşedintele Consiliului de Mi ciov este primul oaspete înalt Austriei. convingerea că legăturile prie asociaţiei în uoa- prof. Tibiletti, senatorul Si-
niştri al U.R.S.S. a fost intim- care a sosit la Viena prin noile teniei dintre India şi U .R.S.S. In încheiere, el şi-a exprimat
ei „porţi aeriene“. Pe întregul parcurs, şeful gu vor continua să se dezvolte şi convingerea că popoarele sovie dă pe linia înibo- bîlle, deputatul Bartesani şi L
vernului sovietic a fost salu să se întărească.
tat de mii de locuitori ai ca tic şi indian vor păşi şi pe vii rării culturale zj şi alţii.
pitalei Austriei. Romînia. Apoi, pp- S-a hotărit de asemenea
pe Petronio de Ifa- convocarea în luna noiembrie
tea din Cagliaritat anul acesta la Bologna a con-
programul de lucia- ferinţei naţionale a asocia- >
ţiei pe următoare ţieî „Italia— Romînia“ în ve- L
La discuţii, agat derea unei lărgiri a schimbu-
numeroase persiale rilor culturale şi ştiinţifice in-
C u vîn farea rostită d@ !NL S. Hruşciov Şeful statului indian a trans tor alături în lupta pentru pace vieţii culturale şice tre Italia şi Romînia.
mis guvernului şi poporului U- şi progres.
printre care, pro-a- seara, în localul asociaţiei >
gliavinni, de la !tea ^italia— Romînia“ a avut loc ;>
VIENA 30 j Agerpres). TASS mai bine, să ne înţelegem şi coexistenţei paşnice vor triumfa Presa indiană critică poziţia din Bologna, profila "0 manifestare culturală in ţ
transmite cuvîntare a rostită de mai bine reciproc. pentru totdeauna.
N.: S. Hruşciov pe aerodromul puterilor occidentale de la UniversitaQo- cadrul căreia un grup de ac-
din Viena. Permiteţi-mi să transmit locui Cred că ţeluriie noastre în a- logna, prof. Mărit de tori italieni au citit scene din >
torilor Vienei, întregului popor ceastă direcţie coincid iar acea
Stimate domnule preşedinte austriac, salutul cordial şi bu sta creează o bază favorabilă la Universitatea n)i, lucrări ale dramaturgilor ro- ş
federal .1 nele urări din partea poporului pentru o strînsă colaborare în senatorul comunirto
sovietic care nutreşte o mare problemele luptei pentru menţi în Comitetul celor zece Terracini, senatorrat mini. K
Stimate domnule cancelar fe simpatie faţă de poporul Aus nerea păcii şi destinderea încor creştin ing. Amedwa,
deral ! triei, care doreşte în mod sin dării internaţionale. precum şi secrettia- La această manifestare au S
cer întărirea relaţiilor de prie ţieî, dr. Paolo Roi
Stimate domnule vicecancelar! tenie dintre ţările noastre. Pe domnul Schaerf, preşedin lor, ea s-a declarat de acord cu li asistat un numeros public, ţ
Doamnelor şi domnilor! tele federal, şi pe domnul Raab, chidarea lor. Primul ministru Nehru Comitetul de ci al
Dezvoltarea relaţiilor de prie cancelarul federal, îi cunoaştem D ELIII 30 (A gerpres). — Griticînd a spus că propunerea rusă reprezintă asociaţiei „Italiăia“ reprezentanţi ai legaţiei R.P. L
Păşind pe pămîntul austriac tenie dintre Uniunea Sovietică de mulţi ani şi am impresia că poziţia puterilor occidentale în Gomi- a salutat faptul :ti- Romîne la Roma, reprezen- >
vreau, în primul rînd, să mulţu şi Austria reprezintă un exem am învăţat să ne înţelegem şi tetul celor zece state pentru dezarm a o soluţie constructivă, utilă şi directă
mesc conducătorilor Republicii plu convingător de coexistenţă să ne respectăm reciproc. Sper re şi tendinţa lor de a zădărnici ob a problemei dezarm ării“. tanţi ai presei italiene, ai ra- \
Austria pentru amabila invitaţie paşnică şi de colaborare încu că viitoarele întrevederi cu oa ţinerea unor rezultate pozitive în pro dioteleviziunii, corespondenţi
de a face o vizită de răspuns nunată de succes a statelor cu menii de stat austrieci, cu repre blema dezarm ării generale şi totale,
de prietenie în Austria. Mi-e orînduiri social-politice diferite. zentanţii opiniei publice şi ai ziarul „N aw B h arat Tim es“ scrie în ai agenţiilor de presă. >
foarte plăcut să vă vizitez ţara, cercurilor de afaceri vor contri
să mă întîlnesc cu conducătorii Uniunea Sovietică a sprijinit bui (a dezvoltarea continuă a wv
şi cu poporul dv., să restabilesc şi va sprijini şi pe viitor neu relaţiilor de prietenie dintre U-
vechile cunoştinţe şi să stabilesc tralitatea Austriei, care arc o niunea Sovietică si Austria şi numărul său din 29 iu n ie: „Nici un S o ld a ţii s o v ie ttîc im b M liz a ţt
mare importanţă pentru pacea vor sluji cauzei întăririi păcii om imparţial nu poate să nu recu
altele noi. şi securitatea în Europa, Po generale. noască că tratativele la conferinţă au
Oamenii sovietici ştiu bine ce porului austriac, care ştie bine ce
înseamnă războiul, îi sînt apro Sperăm că prietenia dintre evoluat fără un scop bine definit. Noul s în t re p a ra ţi
contribuţie importantă a adus piate şi înţelege năzuinţele oa popoarele Uniunii Sovietice şi plan sovietic de dezarm are ar îi înlă
poporul austriac la dezvoltarea menilor sovietici spre o pace Austriei va creşte şi se va întări.
trainică. Sîntem ferm convinşi Să luptăm împreună pentru în turat în bună m ăsură toate obiecţiu- In tn d iis trfe ş l ric u ltu r ă
culturii mondiale şi a ştiinţei, tărirea acestei prietenii. nile pe care A m erica le form ulase în
că, în ciuda uneltirilor celor că
ce eminenţi oameni de cultură Trăiască pacea pe pământ! trecut. Este greu să nu califici drept
rora le sînt pe plac „războiul -k
şi savanţi a dat el omenirii. condamnabilă poziţia puterilor occiden MOSCOVA 30 (Agerpres). — vului armatei cu încăOO merovo (bazinul carbonifer Kuz-
rece" şi cursa înarmărilor, cau Cuvînfăreâ Ini N. S. Hruşciov
Vreau să-mi exprim speranţa că a fost primită cu aplauze. tale care au ridicat obiecţiuni împo TASS anunţă : Primele grupuri oameni, se şi află în ere neţk, Siberia), s-au şi făcut toa
vizita în minunata dv. ţară, în- za păcii va învinge, principiile triva unui plan ce se b u cu ră ' de un de ostaşi sovietici demobiliziaţi
sprijin atît de m are“. în conformitate cu legea vota şantiere, uzine, sovhozol- te pregătirile în vederea primi
tîlnirile cu cetăţenii austrieci ne tă Ia sesiunea din ianuarie a rii a 9.000 de militari demobi
Ziarul „Hindustan“ arată într-un Sovietului Suprem al U.R.S.S. hozuri.
vor ajuta să ne cunoaştem şi ed ito rial: „Deşi Rusia a întrecut pu
terile occidentale în domeniul rachete cu privire la reducerea efecti- Anunţînd aceasta, zio- lizaţi. Aproximativ 4.000 de oa
vetskaia Rossia“ publir- meni vor veni la şantierul de
Ministrul prim al Indoneziei construcţie al uzinei metalurgi
viul acordat de Mihaa- ce din Siberia de vest, tot atî-
kov, şeful Direcţiei ile
pentru strămutarea şi a- ţia vor merge la întreprinderile
Consiliului Economiei Naţiona
rea organizată a mu-or
de pe lingă Consiliul dş- le din Murmansk.
a sosit la Moscova întreprinderile şi şantierele
tri al R.S.F.S.R.
industriei chimice şi forestiere
Cuvînfarea preşedintelui Schârl MOSGOVA 30 (Agerpres). niştri al U .R.S.S., a salutat pe După cum a anunţaa- din regiunile Omsk, Peremskoe
TASS anunţă: La 30 iunie a ministrul prim Djuanda. kov, 145.000 de oameni e- vor primi peste 8.000 oameni.
VIENA 30 ^Agerpres). TASS noştri, dar, în primul rînd da ţirea continuă a bunelor relaţii sosit la Moscova Raden Hagi ca în Kazahstan la luca- In industria din Ural, vor fi re
torită hărniciei, şi perseverenţei dintre cele două state ale noa Djuanda Kartawidjaja, ministru In GUvîntarea de răspuns, gricultură. Jumătate diau partizaţi 6.500 de demobilizaţi,
transmite cuvînfarea r-ostită de muncitorilor, funcţionarilor, in stre. Fie ca pe întregul pămînt prim al guvernului Indoneziei, Djuanda a declarat că este foar hotărit să se stabileasciă- iar în Industria Iakuţiei apro
A. Schaerf, preşedintele federal dustriaşilor, ţăranilor, comerci să triumfe o pace adevărată şi împreună cu oamenii de stat in te fericit că a sosit la Moscova. mînturile desţelenite. ;te ximativ 3.000 rde oameni.
al Austriei, la aeroportul din anţilor, meseriaşilor noştri aus îndelungată asigurată prin înţe donezieni care îl însoţesc. 18.000 soldaţi pleacă la în
Viena. trieci. legere şi bunăvoinţă. Această vizită va contribui la Mihail Poleakov a făcut de
In numele guvernului sovie dezvoltarea relaţiilor de priete agricultură în ţinutul A
Domnule preşedinte al Consi tic, Anastas Mikoian, prim-vice- nie dintre popoarele celor două Numeroşi militari dll- asemenea cunoscut că 10.000 de
preşedinte al Gonsiliului de Mi- ţări care luptă pentru pace în zaţi vor fi angajaţi în irie demobilizaţi vor lucra la con
întreaga lume. şi construcţii. In regiuKe- strucţia de centrale electrice.
liului de M iniştri! Totodată, una din cele mai amZSH0^?VE5Ha322a2RíET SEOffinSU
Cînd, spre sîîrşitul vizitei mele importante premise ale refacerii Politica „de pe poziţii de forţă“ nă seama de splritue- te condamnate de către popoa
în Uniunea Sovietică în toam Austriei libere şi independente mii, de noul raport dţe re, de către toţi aceia care iu
na anului trecut, mi-am luat ră a fost menţinerea păcii în în pe plan mondial, ţi besc pacea. De asemenea, acest
mas bun de la dv. la Moscova treaga lume şi asigurarea pozi nă seama de cerinţa ima- fapt e grăitor în ce priveşte fa
mi-aţi spus că intenţionaţi să vi ţiilor republicii noastre în Eu este sortită eşecului să a tuturor oamenilor Iţi limentul total al politicii exter
zitaţi cît mai curînd Austria. Mă ropa. Libertatea şi independenţa din lumea întreagă de a în ne americane, politică imilitaris-
bucur sincer că aţi putut între Austriei se bazează pe tratatul pace şi securitate. Popca- tă războinică „de pe poziţii de
prinde acum o călătorie în ţara de stat semnat acum 5 ani în ca merican însuşi a criticate- forţă“. Această politică este as
noastră ca urmare a invitaţiei pitala Austriei de către repre Evenimentele internaţionale călcarea suveranităţii U.R.S.S. şi nici nu putea avea sorţi de ment politica „de pe poale pru condamnată de către po
ce v-a fost adresată acum 2 ani zentanţii celor 4 state aliate şi petrecute în ultima vreme au drept o „greşeală“ a pilotului, izbîndă. Guvernul Uniunii So forţă“ îmbrăţişată de guul poare şi ea n-are astfel nici o
de cancelarul federal, dl. Raab de ministrul Afacerilor Externe relevat cu prisosinţă un fapt puse în faţa declaraţiilor pilo- vietice n-a subscris la intenţia S.U.A., cerind înlocuirea en- perspectivă, este sortită pe mai
şi de vicecancelarul dl. Pitter al Austriei, conform obligaţiuni ce nu poate fi trecut cu vede tului-spion, cercurile de la Pen S.U.A. de a înşela popoarele, a- tr-o politică de coexistenţş- departe eşecului.
mann.; lor asumate la Moscova în a- rea de cătrfe opinia publică mon tagon s-au văzut nevoite să spu doptînd singura hotărîre logică Recent, un alt eveniment, ne-a
nul 1943. dială : politica „de pe poziţii nă lucrurilor pe nume, să re — aceea de a nu participa la nică şi colaborare cu stata-
In cursul tratativelor pe care de forţă“, politica adepţilor cunoască că ele promovează po tratativele de la Paris, în con
le-am dus Ia Kremlin, la Mos Domnule prim-ministru, în cursei înarmărilor, a acelora litica spionajului deasupra te diţiile în care Eisenhower n-a gărului socialist.- dat prilejul să consemnăm po
cova, dv., domnule prim-mi ni cursul vizitei mele oficiale în care agită din nou lozinci re ritoriului Uniunii Sovietice şi a găsit de cuviinţă să condamne
stru, aţi amintit că aţi vizitat Uniunea Sovietică, din care păs vanşarde, războinice a suferit celorlalte ţări de democraţie acţiunea de spionaj întreprin Faptul esenţial, impat, litica falimentară a guvernului
Austria în 1946. Veţi vedea că trez bogate impresii preţioase şi un lamentabil eşec. Şi cînd a- populară. Fără pic de ruşine, să de avionul „U-2“, să ceară
în această perioadă ţara noas utile, mi-aţi oferit posibilitatea firmăm lucrul acesta ne gîndim Eisenhower personal a ridicat scuze guvernului U.R.S.S. şi să care trebuie menţionat eia- S.U.A. După cum se ştie, pu-
tră s-a schimbat simţitor. Gu de a-mi face o idee cît se poate la exemplul viu, concret pe ca ia măsuri ca în viitor asemenea
vernul federal al Austriei a fă de completă şi clară asupra pre re ni-1 oferă politica preconi la rangul de politică de stat acţiuni agresive să nu se mai cela că nemulţumirea fade terile occidentale în cadrul tra-
cut toate pregătirile necesare gătirilor făcute pentru încheierea zată şi promovată de către gu spionajul şi a declarat că S.U.A. repete. Guvernul american a
pentru ca din cîteva exemple să acestui tratat de stat. V-aţi afir vernul american condus de Ei vor întreprinde şi pe viitor ase torpilat în felul acesta confe politica externă americanău- tativelor din Comitetul celor
vă arate ce transformări consi mat ca un prieten sincer a! Aus senhower care, prin ultimele sa menea zboruri. Fireşte, nu tre rinţa de la Paris.
derabile au avut loc în Austria, triei, al independenţei sale, dv. le acţiuni, şi-a dovedit odată buie să uităm momentul cînd prins şi masele popuiardn zece de la Geneva, au frînat orD
ce succese importante au fost ob personal aţi contribuit în modul în plus lipsa sa de populari se petreceau toate acestea: în Iată, aşadar, două acţiuni
ţinute în domeniul industriei, fo cel mai hotărîtor Ia eliberarea tate pe plan mondial. preajma conferinţei la nivel succesive, care au ilustrat eloc unele ţări unde puterea}- ce progres în problema dezar-
losirii resurselor hidraulice din ţării noastre de povara ocupaţiei. înalt, care trebuia să aibă loc vent eşecul politicii „de pe pozi
ţară, în domeniul agriculturii Pentru aceasta vă exprimăm re Intr-adevăr, cercurile condu în capitala Franţei, întrunire, ţii de forţă“, politică promovată litică mai este deţinută înde mării, problemă cardinală a zi-
noastre, care corespunde cerin cunoştinţa noastră. cătoare americane au fost pu care presupunea (e un lucru e- de ani de zile de către impe
se în situaţia de a-şi scoate lementar cunoscut !) ca toţi rialiştii americani. In ciuda regimuri marionetă, docilea- îelor noastre, dovedind în fe
ţelor actuale. Vă spun bun sosit în Austria masca făţărniciei, a politicii vor partenerii la tratative să fie lul acesta că intenţionează să
Aceste succese, printre care se atît din partea mea personal cît belor goale, aruncate în v în t; animaţi de dorinţa sinceră a faptului că, pe alocuri, aceas telor Unite. Dealtfel, unulti-
tă politică a fost mascată de tre acestea a fost răsturnţe folosească Comitetul doar ca
vorba de regimul corupt ina- pe un mijloc d'e înşelare a po
rat în Turcia de către Mee- poarelor, ca o manevră pentru
res), iar altele se clatină ses, acoperirea pregătirilor lor agre-
(Li Sin Man a fost nevoit şi sive.
ia tălpăşiţa în insulele Hai, Hotârîrea delegaţiilor ţârilor
Cian Kai-şi se mai menţine ir socialiste de a-şi întrerupe pre-
datorită baionetelor americe, zenta la tratativele torpilate în
Iar Kişi, marioneta din Jo- mod tendenţios de către repre-
ele au fost demascate în faţa nia îşi trăieşte ultimele zilele zentanţii occidentali, precum şi
opiniei publice mondiale ca ad
numără şl refacerea oraşelor şi şi din partea poporului austriac versare inveterate ale colaboră succesului acestora, de dorinţa cuvinte frumoase despre pace, prim-ministru). Palma pe ce declaraţia lor că vor prezenta
a numeroaselor instituţii cultu şi a guvernului lui. Bine aţi ve rii internaţionale şi coexisten firească de a contribui la re despre „fidelitatea“ faţă de poporul japonez i-a dat-o ţii probiema dezarmării spre exa-
ralo distruse de război, au fost nit I Fie ca vizita dv. în Aus zolvarea realistă a problemelor idealurile libertăţii, ' democra Eisenhower a fost una dire minare Adunării Generale a
obţinute cu ajutorul prietenilor tria, să contribuie la îmbunătă ţei paşnice. Faptul concret de internaţionale litigioase. ţiei şi drepturilor omului, esen cele mai usturătoare pe ere o.N.U., au dejucat din nou ma-
ţa ei a rămas aceeaşi şi a fost le-a primit politica externă}- nevreie viclene ale adversarilor
Faptul amintit mai sus a fost
DEJUNUL O FERIT DE PREŞED IN TELE A U ST R IEI la care a pornit „lanţul slăbi prin sine însuşi o probă con demascată pînă la capăt în ul mericană în ultima vreme, p- destinderii încordării interna-
ciunilor“ politicii externe ame cretă şi palpabilă a lipsei de tima vreme. Cum e şi firesc, fuzul hotărit pe care oamîii ţionale, dem'ascînd pînă la ca-
VIENA 30 (Agerpres). TASS basadorul U.R.S.S_ în Austria, ricane din ultima vreme, a fost, dorinţă a cercurilor conducă popoarele lumii, cărora le este muncii din Japonia, considei- încercările lor de a înşela
anunţă : La 30 iunie preşedintele consilieri şi alţii. după cum se ştie, acţiunea de toare din Statele Unite de a scumpă cauza păcii, nu puteau tă poziţie-cheie a S.U.A. în k- popoarele. Acesta este un nou
federal al Austriei, A. Schaerf, a spionaj întreprinsă de avionul contribui la destinderea încor rămîne pasive la aceste acţiuni tremul Orient, l-au manifeşat eXemplu elocvent şi grăitor, ca-
oferit un dejun în cinstea lui Din partea Austriei au parti „U-2“, deasupra teritoriului dării internaţionale. Mai mult. ale guvernului american, care faţă de vizita lui Eisenhower a- re atestă că politica „dte pe po-
N. S. Hruşciov. cipat cancelarul federal J. Raab, Uniunii Sovietice în ziua de 1 Chiar această acţiune era me au subminat direct cauza păcii cesta fiind nevoit să ia caleain-
vicecancelarul B. Pittermann, mai. Atitudinea adoptată atunci nită să agite spiritele, să im şi a colaborării internaţionale. toarsă de la porţile Japoiei, de forţă“ trîmbiţată atît de
’u^ ,je către guvernanţii de la
La masă au luat parte N. P. preşedintele Gonsiliului Naţional de cercurile guvernante din pună, chipurile, punctul de ve Ele şi-au exprimat hotărit pro este o dovadă grăitoare că jtît Washington nu are nici o şan-
Hruşciova, soţia lui N. S. Hruş L. Figl, miniştri şi alte persoane S.U.A., în frunte cu preşedintele dere american, politica falimen testul faţă de politica externă acţiunea de spionaj „U-2“, cît de }Zpîndă şi este sortită
ciov, fiiGa. persoanele care-1 oficiale. Eisenhower, a fost de-a dreptul tară „de pe poziţii de forţă“ a americană şi au cerut guver şi torpilarea conferinţei la rivel unui faijment total,
însoţesc pe N. S. Hruşciov în In timpul mesei, A. Schaerf şi revoltătoare. După ce au încer Statelor Unite. După cum se nanţilor de la Washington sa
călătoria să, V, I. Avilov, am cat, fără succes, să prezinte în- ştie, această încercare n-a avut se trezească la realitate, să ţi- înalt de la Paris de către gu- MACOVE1
N. S. Hruşciov au rostit cuvîntări. ;_________ _
vernul american,, sînt evemmen- ^
R ed acţia şi 'administraţia; z ia r u lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T a x a plătită în num erar con form aprobării D irecţiunii G enerale P .T .T .R . nr. 263 .3 20 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: întreprinderea Poligraiică „1 M ai“ — Deva.