Page 40 - 1960-07
P. 40
Paf. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1726
fldalM
Opinia publică şi presa internaţională manifestă juJLUmeia şîLpl « jjdíXmjúe s iird. •intim ais şiid. *jjüütibAjs ştiri •
un mare interes fată de cuvîntarea rostită
de N. S. Hruşciov la Congresul
învăţătorilor şi profesorilor din R.S.F.S.R.
HAVANA 11 (A g erp res). — Ziarele „L a început, — scrie ziarul — a din învăjăm lntu! mediu din R .S .F.S .R ,
tubane din 9 iulie publică pe primele rost intervenţia îm potriva M exicului şi toate ziarele centrale din 10 iulie au Şedinţa festivă de ia Deschiderea festivalului
pagini şi sub titluri m ari cuvintele lui ocuparea statului T exas care pe atunci publicat pe primele pagini expuneri consacrată celei de-a 39-a aniversar internaţional al filmului de la
N. S. H ruşciov spuse în cadrul cuvin- era un stat al Uniunii m exicane, crea amănunţite ale acestei cuvîntări. Zia a Revoluţiei populare din Mongolia
tării sale la C ongresul înv ăţătorilor şi rea Republicii Panam a, care era o pro rele acordă principala atenţie acelei Karlovy Vari
profesorilor din R .S .F.S .R ., în sprijinul vincie a Columbiei. După aceea, în părţi din cuvintare în care şeful gu ULAN BATOR 11 (Agerpres). torice în economia, cultura
Cubei. Se scoate în evidenţă faptul că preajma primului război mondial a ur vernului sovietic vorbeşte despre spri — La 10 iulie a avut loc la LJ- viaţa sociaf-politică din ţară. şî FRAGA 11 (Agerpres). — In păcii, progresului şl prieteniei
tn cazul unei agresiuni a S.U .A . îm mat intervenţia arm ată îm potriva Ale- jinul pe care Uniunea Sovietică esta lan Bator o şedinţă festivă con seara zilei de 9 iulie s-a deschis între popoare.
potriva Cubei, Uniunea Sovietică este xicului. A urinat apoi ocuparea de că gata să-l acorde poporului Cubei dacă sacrată celei de-a 39-a aniver D. Maidar a vorbit în conti cel de-al 12-lea festival inter
gata să sprijine poporul cuban pentru tre infanteria marinei am ericane, a Re aceasta va constitui obiectul unei a- sări a Revoluţiei populare din Cele mai bune filme vor fi
a face să eşueze intervenţia imperia publicii Dom inicane, a Cubei şi Hait) gresiuni. nuare despre marile succese aie naţional al filmului de la Kar- distinse cu „Marele premiu“ şi
listă. tn timpul primului război m ondial. Şi, trei premii principale. Se vor
însfirşit răsturnarea în 1954 a guver ? industriei, agriculturii şi culturii lovy Vâri cu prezentarea filmu
iV nului Guatem alei ales de popor.,. Mai C O PEN H A G A 11 (A g e rp re s), — Mongolia, care a scos poporul mongole, obţinute în perioada de
LONDRA tl (A gerpres), — Ziarele mult, atitudinea prietenească a Statelor ,fiarele daneze de dum inică au publi mongol pe drumul larg al pro după victoria revoluţiei. Una din lui sovietic „Balada soldatului“. acorda premii individuale pen
londoneze de dum inică au publicat la Unite in ultim a perioadă faţă de dic cat pe prima pagină com unicatul cu gresului şi al vieţii fericite. La cele mai importante realizări, a Festivalul se desfăşoară sub de
loc de frunte ştirile transm ise de a- tatura lui Perez .Jimenfiz in Venezue privire ia cuvîn tarea rostită de N. S. şedinţa festivă au luat parte toţi spus Maidar, este faptul că a- viza : „Pentru bune relaţii in tru cea mai bună interpretare
genţiile de presă cu privire la cuvîn la, Rojaz Pinilla în Columbia, V argas Hruşciov la Congresul unional al în membrii Biroului Politic al C.C. nu! acesta oamenii muncii din tre oameni, pentru prietenie artistică, pentru regie, muzică
tarea rostită de N. S. H ruşciov la 9 în Brazilia, şi a lui B atista în Cuba, — văţătorilor şi profesorilor din învăţă- a| P.P.R.M. şi ai guvernului trainică intre popoare“. La fes şi decoruri, precum şi pentru
iulie la Kremlin. „Sunday Times“, „Ob- fără să mai vorbim de Fran co în Spa mintul mediu din R .S .F.S .R . Ziarul R.P. Mongole, numeroşi oaspeţi R.P. Mongolă vor aniversa pen tival participă peste 40 de ţâri cele mai bune scenarii. Se vor
server", „Reynolds News", subliniază nia — a stîrnit indignarea cetăţenilor din diferite ţări, membri ai cor tru prima dată sărbătoarea lor din lume. La concurs se vor
avertismentul dat de N. S. Hruşciov democraţi din Am erica Latină, tot aşa „Politiken“ subliniază în titlu că U- pului diplomatic, muncitori şi in naţională în condiţiile desăvîrşi- prezenta cele mai bune realizări acorda premii speciale celor
forţelor agresive din Pentagon cu pri cum sprijinirea de cătde Statele Unite niunea Sovietică va sprijini Cuba dacă telectuali din Ulan Bator. rii cooperativizării gospodăriilor ale artei cinematografice de toa mai bune filme documentare, de
vire la faptul că in caz de agresiune a regim urilor reacţionare din Coreea aceasta va fi a ta c a tă de S tatele Unite. araţilor. In ţară au triumfat pe te genurile, consacrate cauzei ştiinţă popularizată, de păpuşi,
Împotriva Cubei, Uniunea Sovietică va de sud, laponia, Turcia şi Form oza, a D. Maidar, vicepreşedinte al deplin relaţiile de producţie so de desene animate. De aseme
veni în ajutorul poporului cuban în stîrnit indignarea oam enilor cu idei li Celelalte ziare rem arcă de asemenea nea juriul va acorda premii, ce.
lupta sa dreaptă şi că Uniunea Sovie berale din A sia". in titlu că U niunea Sovietică dă S ta lei mai tinere cinematografii
tică şi celelalte ţări socialiste nu vor telor Unite un avertism ent serios dacă şi tinerilor regizori.
îngădui sugrum area Cubei printr-o blo „Observer" avertizează Statele Unite vor ataca Cuba.
cadă economică. să nu încerce să restabilească cu forţa Consiliului de Miniştri al R.P. cialiste în toate domeniile eco
Intr-un articol redacţional, ziarul dependenţa colonfală a Cubei faţă de dr Mongole, a prezentat raportul cu nomiei.
„Observer" sfătuieşte Statele Unite să Statele U nite. A ceasia nu a r fi în in M O SCO V A 11 (A g e rp re s). - TASS privire !a Revoluţia populară din Lucrările sesiunii Consiliului
renunţe Ia orice fel de încercări de a teresul Statelor Unite, nici în interesul an u n ţă: Corespondentul din H avana al Mongolia. Raportorul a subli Referindu-se la problemele in economic şi social al O.N.U.
răsturna regimul existent în Cuba, de Occidentului în ansamblu deoarece prin ziarului „P ravd a,f a stat de vorbă cu niat că sărbătorirea celei de-a ternaţionale, D. Maidar a decla
oarece acum nu m ai sînt vrem urile de aceasta s-ar agrava antagonismul faţă persoane aparţinînd diferitelor pături 39-a aniversări a Revoluţiei rat că guvernul şl poporul R.P. GENEVA 11 (Agerpres). - subliniat că toate acestea sînt
altădată. Ziarul aminteşte de lecţia de Statele Unite nu numai în întreaga ale populaţiei din capitala Cubei în populare a coincis anul acesta Mongole sprijină întrutotul po TASS anu nţă: Luînd cuvîntul o consecinţă a rînduielilor socia
legătură cu cu vîn tarea lui N. S. H ruş- cu un important eveniment din litica paşnică şi înţeleaptă a
ciov la Congresul învăţătorilor şi pro viaţa R.P. Mongole, adoptarea
fesorilor din invăţăm întul mediu din U.R.5.S.
R .S.F.S.R . în care N. S. Hruşciov a
declarat că Uniunea Sovietică sprijină noii constituţii în care şi-au gă Şedinţa festivă s-a încheiat cu la cea de-a XXX-a sesiune a Con le din aceste ţări. Popoarele A-
hotărît Cuba. Poetul cuban Nicolas
Guilen, în convorbirea avută cu co sit oglindirea transformările is- o mare reprezentaţie de gală. siliului economic şi social al merieii Latine, a declarat el, sînt
respondentul „Pravdei", a sp u s: Cele
Suezulul lam entabilă pentru imperia A m erică Latină dar şi în alte părţi declarate de primul m inistru Hruşciov O.N.U. în cadrul discuţiilor pe revoltate. Din Mexic pînă în Pa-
lişti. ale globului pămîntesc. sînt o lovitură nim icitoare dată impe Sesiunea Com itetului executiv marginea rapoartelor prezentate tagoraia este mare fierbere.
Subliniind că Statele U nite au în rialismului am erican. A ceastă declaraţie al O .l.Z . şi-a încheiat lucrările de comisiile regionale, reprezen Delegatul polonez a prezentat
„O bserver" subliniază în încheiere că nu numai că sprijină în mod hotărît tantul Venezuelei, Murzi, a de
străinătate şi mai cu seam ă în Ame poporul cuban în lupta lui pentru in LENINGRAD 11 (Agerpres). rezoluţia cu privire la rolul şi clarat că „situaţia economică a spre examinare participanţilor la
rica Latină reputaţia de putere impe Fidel G astro reprezintă m ajoritatea pd5 dependenţă, ci şi însufleţeşte toate ce- răspunderea ziariştilor în dez ţărilor Americii Latine este ne- sesiune propuneri constructiv'«
rialistă şi colonialistă, „Observer“ ci celalte popoare din ţările Americii L a TASS anunţă: La 9 iulie şi-a în voltarea relaţiilor internaţiona satisfăcătoare“. Această situaţie, importante, îndreptate spre ex
tează nenumărate acţiuni ale Statelor porului cuban. tine. Cred că acum Statele U nite nu cheiat lucrările la Leningrad se le. in această rezoluţie se men a spus el în continuare, se ca tinderea colaborării economice
Unite care le-au adus această faimă vor mai putea să-şi continue politica siunea Comitetului executiv al ţionează că ziariştii pot şi tre racterizează printr-o scădere a între toate ţările. El a propus în
lipsită de glorie. Americanii, scrie zia •?r am eninţărilor de război şi a m anevrelor Organizaţiei Internaţionale a buie să ajute pe cititori să gă preţurilor la produsele de ex tre altele ca în comisia econo
rul, „s-au considerat întotdeauna în D ELH I 11 (A g e rp re s). — Opinia pu diplomatice m urdare împotriva Cutiei. Ziariştilor' (O.l.Z.). sească căile coexistenţei paş port ale acestor ţări, prin inun mică O.N.U. pentru Europa să
dreptăţiţi să se am estece în treburile" blică şi presa indiană manifestă un De aci în ainte putem spune cu şi mai nice a statelor cu sisteme so- darea pieţii lor cu mărfuri străi fie inclusă Republica Democrată
ţărilor Americii Latine. mare interes faţă de cuvîntarea ros mult temei decît oricîn d : Vom în După cuvîntarea de închidere ne, îndeosebi din S.U.A., prin Germană. Referindu-se la sarci
tită de N. S. Hruşciov, preşedintele vinge ! rostită de Jean Maurice Her- cial-politice diferite, deoarece scurgerea capitalurilor naţionale. nile comisiilor regionale, delega
Consiliului de Miniştri al 1J.R.S.S.. la mann, preşedintele O.l.Z., sesiu numai pe această cale este po Ţările noastre, a spus el, se a- tul polonez a subliniat că prin
Congresul învăţătorilor şi profesorilor Dr. Orlando Delacroix a m enţionat: nea a adoptat rezoluţiile: cu sibilă preintimpinarea ororilor flă în mîinile unor concerne in cipala lor sarcină este de a con
prin declaraţia sa Hruşciov a confir privire la intrarea in O.l.Z. a ternaţionale care ne înăbuşe. Si tribui la colaborarea economică
D e c la ra ţia C . C. P . C. mat odată mai mult caracterul inter Uniunii ziariştilor din Irak, cu unui nou „război cald“ şi eli tuaţia în agricultură este şi mai dintre ţările capitaliste şi socia
naţional al revoluţiei Cubei, — sim privire la poziţia O.l.Z. faţă berarea de povara „războiului proastă. Delegatul Venezuelei a liste, adică la coexistenţă paş
din Colum bia bol al tuturor popoarelor asuprite. de cea de.a doua intilnire in rece“. nică.
ternaţională a ziariştilor, cu pri
BOGOTA 11 (Agerpres). —• Noi, se subliniază în dscl.va- Importanţa acestei declaraţii, a de vire la ajutorul acordat ţărilor Comitetul executiv al O.l.Z. a O noua dovadă a subordonării nan ei
După cum relatează coresponden ţie, sîntem sirîns uniţi cu iupta clarat D elacroix constă îndeosebi în slab dezvoltate din Asia, Africa aprobat raportul de activitate
tul din Bogota (Columbia), al a- revoluţionară a poporului cu aceea că ea demonstrează solidaritatea a O.l.Z. şi planurile ei imediate,
gentlei China Nouă, cu ocazia ban. internaţională de care se bucură revo şi. Ame/ica Latină pentru dezvol precum şi activitatea secreta
celei de-a 30-a aniversare de la luţia noastră. Faptul că liderul unei tarea presei şi radiodifuziunii, riatului general.
înfiinţarea Partidului Comunist Poporul cuban luptă împotri puteri care dispune de o colosală forţă cu privire la libertatea presei şi
va grupărilor financiare şi mo economică şi militară a exprimat a- informării şi cu privire la duş Seara a avut loc o intilnire
manii colaborării internaţionale prietenească intre particivanţit
nopoliste ale Statelor Unite ale ceastă solidaritate, are o uriaşă însem la sesiune şi ziarişti din Lenin
nătate însufieţitoare pentru patria a ziariştilor.
noastră.
William Rios, cetăţean al S.U.A.,
din Columbia şi a celei de-a Americii cu scopul de a-şi asigu veteran al celui de-al doilea război . A fost adoptată de asemenea grad. fafă de planurile monopolurilor
150-a aniversări de la ziua eli ra independenţa sa. Dacă aceste m ondial c a re locuieşte în prezent în -m - franceze si italiene
berării Columbiei de sub domi grupări monopoliste vor încerca Havana şi-a exprim at dorinţa de a-şi
naţia colonialistă spaniolă, C.C. să-şi întindă labele asupra Cu spune şi el părerea prin intermediul Indonezia ş$ Finlanda sprijină noile propuneri ROMA 11 (Agerpres.) TASS puri paşnice a fost construit
al Partidului Comunist din Co bei, să atenteze la revoluţia cu- ziarului „P ravd a“ : D eclaraţia lui sovietice în problema dezarmării anunţă,: Senatul italian a apro din fonduri de stat şi el a ne
lumbia a dat publicităţii o de hană, atunci bărbaţii şi femeile Hruşciov a dem onstrat odată mai mult bat proiectul de lege guverna cesitat sume mari.
claraţie : „Să ridicăm mai sus din ţara noastră trebuie să pro întregii lumi că Uniunea Sovietică M O SCO VA 11 (A g e rp re s). — TA SS iunie a.c. La M oscova a fost dat pu- mental care prevede ca centrul
steagul independenţei noastre cedeze la tel cum au făcut la duce cu consecvenţă politica solidari anunţă : Guvernele Indoneziei şi Fin- blicităţii un com unicat oficial în aceas- ştiinţific italian pentru cercetări Iniţial se proiecta ca acest
naţionale". timpul lor Bolivar, Sucre, San tăţii cu popoarele care doresc să se landei sprijină noile propuneri sovieti- fă problemă în care sînt citate scrisori- centru să fie pus la dispoziţia
tander, Cordova (eroi naţionali elibereze de sub jugul Imperialismului ce cu privire la dezarm area generală le de răspuns ale preşedintelui Indone- nucleare din oraşul Ispra (pro oamenilor de ştiinţă italieni. De
In declaraţie se spune că în din America Latină, care au lup exploatator şi asupritor. A ceastă decla ziei, dr. Sukarno, şi primului ministru vincia Vareso) să fie trecut în aceea, hotărîrea de a trece cen-
prezent Columbia este asuprită tat împotriva dominaţiei colonia şi totală, adresate conducătorilor gu al Finlandei, V. I. Sukselainen, primi su’oordinea Comunităţii europe trul italian pentru cercetări nu
de un colonialism de tip nou — liste spaniole — N.R.) şi tova raţie arată cit de departe m erge U- te de către preşedintele Consiliului de ne pentru energia atomică. cleare în subordinea comunită
imperialismul american. De a- răşii lor şi umăr la umăr să lup niunea Sovietică în apărarea libertăţii vernelor 'tuturor ţărilor la data de 2 Miniştri al U .R .S.S., Nikita Hruşciov. ţii europene pentru energia ato
ce$a, se subliniază în declaraţie, te împreună cu patrioţii din A- şi dreptului Ia autodeterm inare al a- Acest centru, înfiinţat în ve mică care este de fapt un cen
independenţa naţională rămîne derea examinării problemelor tru de cercetări militare al
cestor popoare.
folosirii energiei atomice în sco-
=8S®= N.A.T.O., a produs o impresie
N o i ameninţări ale S .U .A . nefavorabilă în cercurile oame
încă o măreaţă sarcină istorică merica împotriva agresorilor a- Manifesfafii antinazisfe în R.F. Germană nilor de ştiinţă italieni şi a fost
condamnată cu hotărîre de că
a poporului columbian. mericani. împotriva C u L e i BERLIN 11 (Agerpres). — occidentală au manifestat la tre senatorii comunişti, în ca
Agenţia France Presse relatea Hildesheim împotriva ţinerii a- drul dezbaterilor pe marginea
-SB- NEW YORK 11 (Agerpres). Declaraţia nu lasă nici o în ză că la 10 iulie noi incidente cestui congres. Duminică nume proiectului de lege. După cum
TASS anunţă: Agenţia United doială asupra {aptului că pre s-au produs în localitatea New- roşi membri ai sindicatelor s-au au declarat senatorii comunişti,
Declaraţia conducerii P . C . Press International reproduce o şedintele S.U.A. are în vedere hof, din apropiere de Hildes- întîlntt din nou la Newhof, pen proiectul de lege este o nouă
Italian declaraţie făcută de preşedinte regimul revoluţionar din Cuba. heim (R.F. Germană), unde par tru a protesta împotriva con dovadă a subordonării Italiei
le Eisenhower la Newport (Rho- tidul german al reichului, partid gresului nazist. In faţa restau faţă de planurile monopolurilor
ROMA 1 1 (Agerpres). — Con ceapă o amplă discuţie politică de Island) care conţine noi a- Născocirea că guvernul revo neonazist, îşi ţine congresul, du rantului unde sub paza a sute franceze şi italiene. Senatorul
ducerea Partidului Comunist I- care să permită să se găsească meninţări la adresa guvernului luţionar popular al lui Fidel Gas pă ce presiunea protestelor opi de poliţişti se întruniseră naziş comunist Mammucari a arătat
talian a dat publicităţii o de. o ieşire din situaţia gravă care revoluţionar al Cubei. Statele U- tro „se află sub controlul comu niei publice a împiedicat ţine tii, — s-au produs ciocniri în printre altele că acest centru
claraţie in care se spune între s-a creat... rea acestui congres Ia Hildes- tre aceştia şi manifestanţi care ar putea fi folosit pentru înar
altele că puternica grevă gene nite. a declarai Eisenhower, „nu nismului internaţional“ csle a- heim. După cum se ştie, zilele strigau „Afară cu naziştii 1“. Au marea nucleară a Franţei şi
rală pe întreaga ţară organi Comuniştii repetă că se pro cum-folosită pe larg în S.U.A. trecute 5.000 de membri ai U- torităţile au trimis noi forţe po Germaniei occidentale.
nunţă, ca şi mai inainte, pentru vor admite ca ' în emisfera oc în căutarea unei justificări pen niunii sindicatelor din Germania liţieneşti la tata locului.
zată la 8 [iulie şi demonstraţiile o deplasare spre stingă a axei tru blocada economică instituită
populare care s-au desfăşurat guvernului spre a se da ţării un cidentală să se instituie un gu împotriva Cubei şi pentru pre n<*n«aatmr
paralel cu greva, „au fost o ex guvern democratic care să do gătirea unei intervenţii armate --- «ett0 9 »«r I
presie a durerii şi mîniei de rească să satisfacă revendicările vern care se ailă sub dominaţia
maselor muncitoare. In afară împotriva ei.
care este cuprinsă ţara In urma de aceasta, ei sînt de părere că comunismului internaţional“.
provocărilor şi atacurilor sin- In momentul actual lucrul cel
înlăturarea belgienilor din posturile
geroase săvîrşite la Reggio Emi mai important este să existe un de comanda ale armatei congoleze
lia, Licata, Roma şi în alte o- guvern care să-şi asume în mod
raşe, impotriva forţelor mişcării
da rezistenţă a oamenilor mun solemn obligaţia de a respecta
toate libertăţile constituţionale
cii, a studenţilor şi muncitori şi care să restabilească regimul LEOPOLDVILLE 11 (Ager acum înainte, se spune în decla
legalităţii democratice şi repu pres). — După cum anunţă a- raţie, armata congoleză va fi o
lor, care cer încetarea ruşino blicane. Aceasta este prima con genţla Reuter, ia 8 iulie primul armată cu adevărat naţională.
sului complot al partidului de- diţie a slăbirii Încordării rela ministru al statului Congo, Pa-
mocart-creştin cu fascismul şi ţiilor politice în ţară, ceea ce irice Lumumba, a declarat că în In acordul realizat cu rebelii
toţi doresc cu ardoare“. tre guvern şi unităţile forjeloi se subliniază că toţi ofiţerii din
revenirea la legalitatea demo ordinei publice care iau atitudi armată vor fi pe viitor congo
cratică... Confederaţia Generală a Mun. ne împotriva deţinerii posturilor lezi. Belgienii vor rămîne în ar
cii din Italia a sprijinit de ase- de comandă de către ofiţerii bel mată numai în calitate de con
Gravitatea situaţiei, se arată menea propunerea lui Merza- silieri tehnici. Armata va fi co
în continuarea declaraţiei, este
confirmată de propunerea pre-
şedintelui senatului, Merzagora,
de a se stabili un armistiţiu şi
de a se organiza o discuţie po gora. gieni, s-a ajuns fa un acord. De mandată de un genera! congo-
litică în parlament. Conducerea î ;¦ lez. Comandantul suprem al for
Partidului Comunist Italian îşi ţelor armate ale Republicii va Si
exprimă atitudinea pozitivă faţă Belgia trimite de urgenţă preşedintele foseph Kasavubu.
de această propunere şi de unităţi militare în Congo Patrice Lumumba rămîne minis
mască in faţa întregii ţări ati trul Apărării.
tudinea, de fapt negativă, a gu Un grup de europeni, se spu
vernului şi partidului demo
crat-creştin faţă de această pro BRUXF.LLES . i l (Agerpres). calea aerului şi pe uscat din ne în continuare în declaraţie,
punere. Această atitudine nega — Presa belgiană informează că Germania occidentală unde au au încercat să săvîrşească un a-
din . Belgia se.trim it.d e urgen făcut, parte din .trupele de ocu tentat la viaţa primului minis
tivă demonstrează cu toată cla ţă unităţi militare în Congo. La paţie. tru însă au fost arestaţi de sol
ritatea intenţia actualului gu- 8 iulie două companii de infan La Bruxelles s-a aflat de ase daţii care stau de pază la reşe
vern şi a partidului demoerat-
creştin de a continua politica
de provocări şi violenţe, ceea terie belgiene au fost trimise din menea că în zilele'următoare. în dinţa sa. A început anchetarea 'Mindria industriei ungare', cocseria dc la Sztalinvaros, cu cele 50 clădiri ale sale şi 117
Bruxelles cu un avion cu reac Congo va fi trimis un nou con- participanţilor la acest atentat instalaţii tehnice, constituie ea singură un adevărat ansamblu uzinier.
ce va duce la o agravare a si
tuaţiei... Partidul comunist este
de acord ca în parlament să în- ţie. Aceste subunităţi au sosit pe tigent de soldaţi.
nereuşit. IN FOTO : Un furnal în activitate.
R edacţia şi adm inistraţia zia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9, Telefon: 16S; 1S9 j 75. T axa plălită în num erar co n lo n n aprobării Direcţiunii G enerale P .T .T R. nr. 263 .3 20 din 6 noiembrie 1949, — T ip a ru l: întreprinderea P o lig ra fic ă „1; M ai“ — Deva.
