Page 41 - 1960-07

. y WC-
mulsacialismului
Toate forţele
la strînsul recoltei
L .a G . A . C . D o b r a
Gospodăria agricolă colectivă
„Dr. Petru Groza“ din Dobra
este o unitate relativ tînără.
Dar cu toate acestea colectiviştii
de aici nu precupeţesc nici un
efort pentru a efectua la timp
toate lucrările agricole la cul­
tura mare şi la grădina de le­
gume şi zarzavaturi.
In aceste zile pe colectiviştii
din Dobra j-a preocupat deose­
bit de mult strîngerea recoltei
de cereale păioase. Zi de zi, pe
la lanurile de gnu treceau pre­
şedintele, brigadierii, tehnicia­
nul agronom, chiar şi colecti­
viştii.
— Recolta-i bogată ! constă-
C o le c tiv iş tii din S în tu h a lm
Pe ogoarele colectiviştilor din
G.A.C. Sîntuhalm a început de
ieri dimineaţă recoltatul griului.
Această lucrare se face cu două
combine ale S.M.T.-ului din Do­
bra şl cu 50 de cosaşi. Din cele
115 ha. cultivate cu grîu au fost
secerate în prima zi mai mult
de 25 ha.
Desfăşurînd munca de recol­
tare intr-un ritm susţinut colec­
tiviştii din Sîntuhalm sînt hotă-
Muncă bine organizată
rezultate bune
Pe ogoarele gospodăriei agri­
cole colective „Petofi Sândor“
din Deva munca de recoltare se
desfăşoară cu însufleţire. Golec-
tiviştii de aici au început recol­
tatul grîulin încă de săptămîna
trecută. Pentru ca lucrările de
recoltare să se desfăşoare in­
tens, să se folosească fiecare
ceas. fiecare zi bună de lucru,
munca a fost organizată pe e-
chjpe. Fiecare echipă este for­
mată dintr-un cosaş şi două fe­
mei, sau doi cosaşi şi patru fe­
mei care strîng şi leagă grîul
în snopi. Fiecare echipă are re­
partizată suprafaţa ce trebuie s-o
recolteze. Dimineaţa oamenii nu
mai trec pe la gospodărie ci se
duc direct în cîmp. Astfel mun­
ca este mai rodnică.
Conducerea gospodăriei. în­
drumată de organizaţia de par­
tid, a dat dovadă de iniţiativă
organizînd încă de pe acum
echipele care vor transporta
grîul la arie şi cele care vor lu­
cra la treieri.?. Pentru ca treie-
rişul să se desfăşoare în bune
condiţiuni şi să se termine cît
mai repede a fost amenajată o
arie electrificată unde se va lu­
cra în două schimburi. Buna or­
ganizare a muncii, activitatea
politică şi organizatorică a or­
ganizaţiei de partid, au dus la
D e c e p e s te
2 —3 z ile ?
Colectiviştii din Lăpuşnic sînt
cunoscuţi oameni harnici. Au
dovedit-o din plin cu cîtva timp
în urmă cinci au început prin­
tre primii din raion secerişul
orzului de pe cele 13 hectare.
Dar dacă secerişul orzului l-au
început cină spicul a ajuns in
pîrgă, nu la fel procedează cu
griul cultivat, pe cele 112 hectare. fara lor, pentru toate lucrările
— Mai aşteptăm două-trei
zile.
Dar de ce această aşteptare,
cină secerişul poate fi deja în­
ceput.
Pe unele tarlale griul e pîr-
guit şi poate fi secerat. El îşi
va ăesăvîrşi coacerea în snopi.
In felul, acesta se va evita scu­
turarea spicelor în lan. E bine
deci ca şi colectiviştii din Lă­
puşnic să înceapă seceratul
griului fără să moi aştepte nici
o zi.
tau ei. Boabele-s pline şi grele
aşa că se vor desprinde foarte
uşor din spic. De aceea, nu tre­
buie să pierdem nici o zi bună
de lucru ; să începem secerişul
îndată ce spicele au ajuns în
pîrgă!
Pregătiţi din vreme pentru
strîngerea recoltei, colectiviştii
din Dobra au început cu cîteva
zile în urmă secerişul griului.
Pînă acum ei au recoltat grîul
de pe 7 hectare.
Mai harnice s-au dovedit echi­
pele nr. 1, -2 şi 4 conduse de
Maria Iiădaru, Letiţia Mircea şi
Viorica ©rişan.
rîţi să termine recoltatul griului
în cursul acestei săptămîni.
Prima grijă a colectiviştilor
din Sîntuhalm a fost să-şi achite
obligaţiile către stat. De aceea,
ei au transportat în cursul zilei
de ieri primele cantităţi de grîu
la baza de recepţie în contul
contractului încheiat cu statul
şi pentru muncile S.M.T.
mobilizarea -tuturor colectivişti­
lor la lucru, la obţinerea de re­
zultate bune.
— Noi — spune brigadierul
Sobeştyen Silvester — folosim
fiecare clipă bună pentru recol­
tat. Ne-am propus să secerăm
în fiecare zi 19—20 hectare şi
în acest fel să terminăm în a-
ceastă săptămînă recoltatul, iar
în săptămîna ce vine să începem
treienişul.
Folosind fiecare moment optim
pentru recoltare, colectiviştii din
Deva au recoltat pînă ieri peste
40 ha. cu grîu. Pe terenul de pe
care a fost recoltat orzul de
toamnă au început arăturile a-
dînci de vară. Au fost făcute a-
semenea arături pe o suprafaţă
de 6 hecţare.
Din brigada a Il-a condusă
de tov. Sebeştyen se evidenţiază
tov. Gabor Mihai, Balint Szekei,
Zsok Andrei şi Daradics fosif,
iar dintre femeile de la strîns şi
legat tov. Haydu Susana. Maria
Popa, Maria Petrescu ş. a.
Sa folosim creditele pentru
malea m e c a n iz a r e
Una. din căile care duc spre*
mărirea capacităţii de producţie
a întreprinderilor, spre ridicarea
productivităţii muncii şi reduce­
rea preţului de cost, spre înlo­
cuirea muncii manuale, este mi­
ca mecanizare. Statul nostru
pune la dispoziţia întreprinderi­
lor credite însemnate pentru fi­
nanţarea lucrărilor de mică me­
canizare. Aceste credite sînt îr
dreptate în principal spre îmbu­
nătăţirea, raţionalizarea şi pe;
tecţionarea proceselor de pro
ducţie, modernizarea utilajelor
mecanizarea lucrărilor de încăr­
care, descărcare şi transport în
interiorul întreprinderilor şi în a- lei.
care au drept scop mecanizarea
cu fonduri mici a producţiei.
Numărul mare al întreprinde­
rilor de toate gradele şi pro­
filurile din regiunea noastră ta­
ce posibilă introducerea micii
mecanizări în proporţii mari,
sub cele mai variate forme, deci
folosirea unui mare volum de'
credite pentru mica mecanizare
Trebuie remarcat faptul că
ţaţă de anii trecuti cînd se iro­ prinderilor din sectorul forestier
Serbarea prieteniei
\ PRÓLETARI DM TOATE ŢARI LU, UNIŢI-VA !
W /bssA pionierilor romîni şi coreeni
e Simbol al hărniciei Cu soare plăcut, tul parc al şcolii. O care copil. Au trăit
adevărată grădină
• Sanatoriul T.B.G. Brad cu bucurie şi entu­ de maci dau viaţă şi aici anii cei mat
(pag. 2-a). ziasm, cu strîngeri farmec acestei în­ frumoşi din viaţă,
anii copilăriei feri­
• Pătrunde noul de miird — aşa a sufleţite zile.
început ziua aceas­ De la tribuna din cite.
• Onoarea brigăzii (pag. 3-a). ta de neuitat pen­ Pentru meritele
tru toţi copiii de la parcul şcolii au ră­
o Conferinţa de presă a lui şcoala elementară sunat, răsfringin- lor deosebite la în­
„Kim ir Sen“ din văţătură şi in acti­
N. S. H ruşciov în legătură cu du-se ca un ecou In vitatea obştească 18
Piclişa, raionul Ha­ inima fiecăruia, cu­ pionieri duc acum
zborul avionului infractor am e­ ţeg. vinte calde de mul­ cu el In îndepărta­
Pionierii şi şcolarii ţumire, cuvinte ăe ta Coree 18 steluţe
rican (pag. 4-a).
Coreei luptătoare, rămas bun, cuvinte in cinci colţuri —
distincţii pioniereşti
care au crescut şi de adlncă recunoş­
învăţat in frumoa­ tinţă pentru copilă­ — şi tot atîtea car­
sa tabără de la Pi­ ria lor fericită. Au
clişa s-au intîlnit în răsunat aici clntece nete roşit de pio­
nieri fruntaşi.
minunatul parc al şi poezii închinate întreaga zi a fost
şcolii cu pionierii prezentului şi vii­ un minunat prilej
romîni veniţi aici torului, au răsunat de cimentare a prie­
din taberele de la aplauze copilăreşti, teniei dintre copiii
Haţeg şi Săcel, de copleşitoare prin romîni şi coreeni.
la şcolile elementare entuziasmul, since­
întrecerile sporti­
din Demsuş şi Bre­ ritatea şt bucuria ce
ve, programele cul-
Paul Orelt, Ioan tea Strei. le însoţeau. tural.artistice, —
Bogdan şi Mibai ...Cravate roşii, su­ Multe amţţntiri totul a fost închi­
Brînzei sînt prim- nat acestei scumpe
topitori la oţelăria te ăe cravate roşit scumpe găzduiesc prietenii.
M artin nr. 2 a flutură in minuna­ în inimile lor fie-
Combinatului side­
rurgic din Hune­ De !a angajamente !a realizări
doara. Colectivul
din care fac parte a Cu ocazia dezbaterii cifrelor de plan Obţinerea acestor economii se cţato-
elaborat peste pla­ pentru anul 1960 colectivul Uzinei me- reşte reducerii consumurilor specifice
nul lunii iunie mai talurgico-chim îcă din Zlatna a arătat de materiale şl energie, unor perfecţio­
bine de 6.000 tone că deşi indicii planului au crescut, el nări aduse procesului tehnologic, pre­
oţel. va munci cu eforturi sporite pentru în­ cum şi datorită economiilor rezultate
deplinirea şi depăşirea lor înainte de din aplicarea unui num ăr însem nat de
Aporrul furnaiiştil.or termen. Totodată analizîndu-şi posi­ propuneri de inovaţii şi raţionalizări,
bilităţile existente s-a angajat să re­ tn ce priveşje perfecţionarea procesu­
ducă cu cel puţin 800.000 lei preţul lui tehnologic putem arăta că în ur­
de cost. ma unui schimb de experienţă făcut
la uzinele chimice din Tîrnăveni a fost
Pentru realizarea acestor obiectjve, eliminată faza de concentrare a aci­
sub îndrumarea şi conducerea comite­ dului la fabricarea unor produse, lucru
tului de partid a fost întocmit un plan ce aduce uzinei lunar economii în va­
de m ăsuri, unde pe lingă îm bunătăţi­ loare de cel puţin 50.000 lei.
rea continuă a procesului tehnologic,
au mai fost prevăzute măsuri privind In Centrul preocupărilor colectivului
de conducere, a stat şi problema dez­
intensificarea întrecerii socialiste şi ri­ voltării mişcării de inovaţii şi raţiona­
lizări. Drept urmare, numărul inova­
dicarea ei pe o treaptă sup erioară. torilor şi al inovaţiilor a crescut în
Desfăşurînd larg întrecerea socialis­
In urmă cu cîteva zile, la sec­ tă şi traducînd în viaţă planul de m ă­ mod simţitor, economiile post calculate
pe şase luni ridieîndu-se ia sum a de
¦’n r 'r ' r ' n n n IN VALEA JIU LU I— — ţia iurnaie a uzinei „Victoria“ suri telinico-organizatorice, în cursul 245.431 lei. Printre inovaţiile cu m are
ţ din Călan, a avut loc prelucra­ semestrului 1 au fost obţinute realizări eficacitate economică se poate cita
rea documentelor celui de-al demne de laudă în toate domeniile de „m icşorarea indicilor de consum ",
ÎMBUNĂTĂŢIREA C A LIT Ă Ţ II ţ Ill-lea Congres al partidului. activitate. Aşa, de pildă, planurile pro­ propusă de tov. irig. Ştefan Pu şcaş,
Cu această ocazie, s - a analizat ducţiei globale şi producţiei-marfă au care aduce econom ii' an tecalculale îri
fost depăşite cu 2,2 ia sută. Prin creş­ valoare de 66-252 lei, inovaţia „dispozi­
IZVOR DE ECONOMII ţ şi modul în care a fost îndepli­ terea productivităţii muncii s-a reuşit tiv autom at .pentru aşezarea cablului
nit angajamentul luat de iurna- ca în ziua de 14 iunie a.c. să se în­ pe tam bur“, propusă şi realizată de
lişti de a realiza în cursul a- deplinească planul de producţie sem es­ un colectiv de m uncitori în frunte cu
1 cestui an 500.000 lei economii. trial, iar pînă la începutul lunii iulie tovarăşii: Ludovic Somogyi, Ioan M ag-
Prin munca plină de avînt a au mai fost date peste plan însemnate da, Nicolae Stănculeţ, Ioan Jurj şi A-
1- Colectivele de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la exploa- 1 furnaliştilor, în cinstea Congre­ cantităţi de produse. lexandru Dominic şi altele.
f ţările miniere din Valea Jiului, în frunte cu comuniştii, des- î sului partidului, angajamentul a
t făşoară larg întrecerea socialistă pentru a trimite cocsarllor ^ îost realizat în mai puţin de 6 Din situaţia preţului de cost vedem La obţinerea acestor succese şi-au
t hunedoreni cărbune cocsificabil tot mai mult, pentru a reduce j că harnicul colectiv de la U.M.G. adus contribuţia muncitorii din toate
{•procentul de cenuşă admis în cărbune, îmbunătăţirea granula- •: luni. Zlatna a obţinut frum oase realizări şi secţiile, evidenţiindu-se în mod deo­
}•ţiei şi umidităţii. Drept rezultat, în semestrul I au fost obţinute \ Analizînd şi posibilităţile de în această direcţie. După cinci luni de sebit secţia nr. 1, de tineret, care a
obţinut cele mai m ari economii şi şi-a
însemnate economii prin bonificaţii pentru calitate. viitor, furnaliştii s-au angajat îndeplinit înainte de term en an g aja­
ca pînă la slîrşitul anului să mentul anual de producţie. Din a-
ceastă secţie s-au rem arcat tovarăşii
[ JAMleicgyînnidu jşiiîsiitwuil vi&zijbuiul -| realizeze economii în valoare de activitate sum a econom iilor realizate se Florean Puşcâu, Gheorghe Puşcău, Ni­
colae Domnaru, Traian Micu, Ştefan
[ In luna iunie minele Văii Jiului au realizat economii Intre j 1.500.000 lei. ridică Ia cifra de 480.000 lei, deci mai Zaharia. Simion K iraly şi inginerul
( 65.239 şi 308.897 lei prin bonificaţii pentru calitate, cu excep- ] Aurel Guşat. Pe locul II s-a clasat
( ţia minelor Lonea şi Liipeni, care au depăşit procentul de ce- l MARCEL SEMCJUC mult de jum ătate din angajam entul a- colectivul din secţia Il-a, unde cele
corespondent I nuai.
mai frumoase realizări au fost obţinute
i nuşă admis şi au plătit penalizări in valoare ăe 56.168 lei şt, )
de tovarăşii Iosif Ardean, M oise Jitt,
Lrespectiv, 84.243 lei. ¦l Petru T ătar şi m ecanicul de întreţinere
[¦ La mina Vulcan, calitatea cărbunelui cocsificabil şi ener- B rig ăzi ulemiste de momea patrio tic ă ­ Nicolae Stănculeţ.
t getic a fost îmbunătăţită simţitor, fapt pentru care exploata- ^
{ rea a primit în luna iunie bont ficaţii pentru calitate în va- ¦} ia întreţinerea culturilor însufleţiţi de sarcinile trasate de cel
[•loare de 157.730 lei. Prin îmbunătăţirea granulaţiei cu 3,5 la j Tinerii de la cooperativa meş­ I>ncă de la începutul lunii iu­ de-al Ill-lea Congres a! partidului, co­
teşugărească „Moţul“ din Baia lie, ei au început prăşitul po­ lectivul de muncitori, tehnicieni şi ingi­
[sută şi a umidităţii cu 1,8 la sută, colectivul exploatării minie- ) de Criş, raionul Brad, încadraţi rumbului. In 3 zile, 130 tineri
neri' de la Uzina m etalurgică-chim ică
i re Petrila a primit bonificaţii in valoare de 141.184 lei. ^ din Zlatna a pornit la m uncă cu entu­
ziasm, hotă rit să obţină realizări şi
l L354.141 J e i economii pentru ca lita te în brigăzi utemiste de muncă au efectuat 530 ore de muncă
patriotică au cerut conducerii voluntară. S-au evidenţiat în mai valoroase în producţie, econom ii
Minerii din Aninoasa au obţinut economii vuloroase prin) gospodăriei agricole colective mod deosebit Viorel Iezan, Vic­ tot m ai m ari la preţul de cost.
bonificaţii pentru calitate. Astf el, suma economiilor realizate in j din comună să le încredinţeze tor Benea, loan Brascoviţă şi
, acest semestru, prin reducerea procentului admis de cenuşă, a i o suprafaţă de 6 ha. teren însă- alţii. Ing. I. GUDASZ
umidităţii şi îmbunătăţirea granulaţiet, se ridică la 1.354.141 j mînţat cu porumb, pentru a-i
GH. FAUR IHNA
lei, din care 308.897 leinumai în luna iunie. } întreţine pînă la recoltare. corespondent
lL^ U tilate mai bune ' Hs1
( Muncitorii, tehnicienii şi inginerii U.R.U.'M. Petroşani, în i ZILE DE OD
i. dorinţa de a trimite minerilor Văii Jiului utilaje mai multe şi j
j mai bune şi-au îndreptat atenţia înspre folosirea la maximum a j
capacităţilor deproducţie şireducerea rebutului. •] Staţiunea balneo-climaterică
Geoagiu este situată, intr-unui
[ Drept urmare în cursul semestrului I au fost obţinute eco- ] din locurile cele mai pitoreşti sesc aici peste 350 oameni ai dihnă sau tratament. Letiţia are
ale regiunii noastre. Aici vin muncii; muncitori, ţărani, in­ acum această' posibilitate. Şi
[ nomii in valoare de 60.000 lei. Cea mai mare contribuţie la ) să-şi petreacă concediul de telectuali, medici, profesori, în­ ca ea mii de oameni ai muncii.
această realizare au adus-o muncitorii şi tehnicienii din secţii . ) odihnă sau să-şi trateze văţători. Printre aceştia, mai zi­
afecţiunile reumatice oameni lele trecute cînd am vizitat sta­ Conducerea staţiunii se stră­
\le construcţii metalice şi mecanică. ai muncii din toate col­ ţiunea, se aflau şi Gherasim duieşte să creeze celor veniţi Ia
ţurile regiunii. Condiţiile bu­ Ciuceanu, preşedintele sfatului
-Tt55SJ.<S- ne de cazare ş i / hrană, a- popular comuna! Balşa, soţia de odihnă condiţii cit mai bune
sigurarea tuturor cerinţelor ne­ miner Dochiţa Jude,’ din satul astfel ca fiecare om care şi-a
cesare petrecerii unui concediu Valea Iepii, Ion Todea, munci­ petrecut concediul aici să se’în-
plăcut, fac ca acest minunat loc tor din Orăştie, Ioan Bulz, şo­ toarcă ia locul de muncă cu for­
să fie tot mai îndrăgit de oa­ fer la I.R.T.A. Deva, Silvia Bă- te noi. Pe fiecare nou sosit 11
seau multe credite în lucrări Tot printr-un credit de acest menii muncii. La ştrand, in sa­ cilă, învăţătoare la Vaidei. aşteaptă un pat cu cearceafuri
lipsite de eficienţă, în prezent fel, de 70.000 lei, pentru moder­ la de mese, pe terenul de volei, curate.
întreprinderile se orientează spre nizarea secţiei de dizolvat tibre, sau la bibliotecă se leagă noi Odată cu Dochiţa Jude
cele mai bune soluţii de mică filatura Lupeni va deveni mai prietenii. a venit in staţiune şi ţă ­ Acelaşi lucru se poate spune
mecanizare, sumele investite pe rentabilă, l.a întreprinderea mi­ ranca întovărăşită Letiţia şi despre mincarea servită la
această cale întoreîndu-se la în­ nieră „Gheorghe Doja“ din Zlat­ Printre cei 350 cantină. Datorită preocupării de
treprinderi în termene scurte şi na, cu un credit de 65.000 lei se Pirva din satul Balşa. Ea
La administraţia staţiunii se care dau dovadă tovarăşii din
înregistrează aproape în fieca­ a venit pentru a se trata de conducerea staţiunii s-a reuşit
ca de fiecare dată să se ser­
reumatism. In trecut părinţii vească o masă gustoasă şi con­
sistentă. Pentru a evita aglo­
Letiţiei au dus-o greu. Nu se meraţia au fost luate măsuri
de construcţie a unei noi săli
ştie ca cineva din familia ei să
cu beneficii. va construi un troliu pentru re zi noi sosiţi la odihnă şi tra ­ fi avut posibilitatea să meargă de mese, frumoasă şi spaţioasă.
Astfel, construirea la autobaza transportul lemnului de mină în tament. In permanenţă se gă­ vreodată într-o staţiune la c- Iar pentru ca această cantină
subteran, :are. va duce ia redu­ să fie terminată într-un timp
I.R.T.A. Deva a unui depozit de cerea considerabilă a cheltuieli­ cît mai scurt muncitorii Gheor­
carburanţi dintr-un credit de lor de extracţie şi la o mai bună ghe Indrei, lancu Ciucă, Cor­
61.000 lei, a înlăturat transpor­ desfăşurare a transportului. nel Murg. Vasile Pirva şl alţii
tul auto al carburanţilor de la au muncit voluntar cîte 4-5 ore
gară la vechiul depozit, a lichi­ In cursul anului trecut, la ore pe zi, peste orele de serviciu.
dat locaţiile şi penalizările plă­ dite de 809.000 lei ne întreagr Acum sala de mese este aproa­
tite la C.F.R. Numai prin aceas­ regiune, valoarea economiilor pe gata.
ta, autobaza realizează anual e- obţinute prin mica mecanizare
conomii în valoare de 539.000 a fost de 2.862.000 lei. iar în Mulţumiţi sint cetăţenii ve­
primul semestru al acestui an la niţi la odihnă ş! de munca cen-
Instalarea l.a două parchete a- credite de 461.000 lei, s-au ob­
parţinînd Direcţiei regionale z ţinut economii în valoare de ştiinclosă desfăşurată de medi­
economiei forestiere a două linii 1.056.000 lei.
decovil cu tracţiune mecanică cii din staţiune. Ei se strădu­
a făcut posibilă reducerea cos Dacă unele întreprinderi au
turilor de exploatare pe m.c. ştiut să folosească din plin cre­ iesc să dea consultaţii şi să
masă lemnoasă de la 10.85 lei ditele. nu acelaşi lucru se poa­
la 3,85 lei pe m.c. la tin parchet, te snune desnre alte întreprin­ trateze cu răbdare pe cei care
iar la altul de la 23.20 la 3,86 deri din regiune. Combinatul si­
lei pe m.c. masă lemnoasă. Tată derurgic Hunedoara, uzina ..Vic- au nevoie.
deci cum- mica mecanizare con­ foria“-Călan, întreprinderile mi­
tribuie la rentabilizarea între­ niere Gheţar si Teliuc si altele. Deficienţe care trebuie
lichidate
Există însă la Geoagiu Băi
şi unele deficienţe care trebuie
grabnic lichidate. Astfel o par-
V. ALBU
(Continuare in pag. 2-a). In aceste zile, la Geoagiu Băi. (Continuare în pag. 3-a)