Page 42 - 1960-07

Pag î
Să folosim creditele pentru
mica mecanizare
(Urmare din pagi !-a)
au folosit.prea puţin, sau nu au
folosit, deloc aceste credite.
fn cursul anului trecut, între­ s-au acordat 46.000 lei. Soluţia
prinderile din. regiunea noastră
apârţiriîrid Ministerului Indus­
triei Grele, au solicitat credite
cioar pentrlt două lucrări de ţui­
că mecanizare. In prima jumă­
tate a acestui an, ele n-au so­
licităt nici un . credit. Se naşte
atunci întrebarea : în întreprin­
derile vizate nu sînt condiţii pen­
tru introducerea micii mecani­
zări, sau nu este necesară mica
mecanizare ?
Controalele efectuate de orga­
nele băncii de stat au scos în
evidenţă faptul că, la întreprin­
derile de mai sus se fac unele
lucrări de mică mecanizare, dar
cheltuielile pentrii aceste lucrări toate locurile Liiide se pretează
nu sînt finanţate din credite, ci
sînt executate fie din fonduri de
investiţii necentralizate, fie pe
seama preţului de cost al pro­
ducţiei şi incluse la capitolul
cheltuieli generale a întreprin­
derii sau secţiilor.
Aceste practici arată că în
întreprinderile respective nu sînt
folosite toate rezervele de redu­
cere a preţului de cost, că ser­
viciile tehnice nu vor să-şi asu­
me răspunderea pentru eficaci­
tatea lucrărilor de mică mecani­
zare. In concluzie, uzînd de a-
ceste practici, conducerile Între­
prinderilor amintite neglijează
în fond mica mecanizare.
De asemenea, tot din cauza
unor servicii tehnice, eficacitatea ficiehţa lor economică.
în producţie a unor lucrări de
mică mecanizare, este discuta­
bilă. Aşa, de pildă, serviciul teh­
Dxpoziijia Şcolii m edii de a r tă
p lastică dio Tim işoara
La începutul acestei luni, cir­
ca 70 elevi şi eleve de la Şcoala
medie de artă plastică din Timi­
şoara au sosit în Deva plini de
curiozitatea de a cunoaşte locuri-
noi în patria noastră şi a duce
îa înapoiere imagini plastice
prinse de mtini tinere, în acua­
relă, ulei sau creion.
Practica de vară a acestei
şcoli s-a hotărît a se face Ia
Deva, cu ocazia schimbului de
experienţă dintre Şcoala elemen­
tară de muzică şi artă plastică
din Deva şi Şcoala medie de mu­
zică şi artă plastică din Timi­
şoara.
in zilele cu cer senin, tine­
rii artişti plecau dimineaţa la
lucru şi se întorceau de pe cîrttp
sau de pe cetate cu micile lor
peisaje în acuarelă, creion sau
ulei.
Cînd timpul nu permitea ieşi­
rea în cîmp, se lucra în curtea
şcolii sdu în sală : crochiuri şi
schiţe. .
Munca acestor copii ne-a adus
o mare bucurie: o expoziţie de
artă plastică. Nu sînt opere cu
WUXSCOOCtXXiOOUOCÎOOCXXXXîOOaOCXXXXXXXXXXJOOOOGOOiXXiSCi X3CCOOC<XX2XXXiOaOCXXX>OtXXX)OOÎXXXXXX»CXXX20aiXXJOaiCOOaOQOCXX>aaOUOe^^
SA N A T O R IU L T. B.
ieşim din oraşul Brad. Şo- dealului’, urcă mereu. De sus,
şeaua încolăcită pe sprinceana oraşul scăldat în soarele dimi-
Sanatoriul — vedere generală
SSIh ’dé radiologie
nic de la uzina „Victoria“-Gă-
lan; a întocmit documentaţia
pentru o macara cu lanţuri pen­
tru încărcarea radiatoarelor în
vagoane, lucrare pentru care
găsită de acest serviciu tehnic
s-a dovedit a fi necorespunză­
toare. După o scurtă perioadă
de,funcţionare, macaraua stă ne­
folosită, la încărcare lucrînd
nfactic tot atîţia oameni ca şi
înainte.
Nu poate fi trecută cu vederea
nici întreprinderea de industrie
locală ,,Vasile Roaită‘‘ din Ha­
ţeg, care deşi beneficiază de cre­
dite în valoare de 75.000 lei. n-a
folosit din aceştia decît 9.000
iei în cursul primului semestru.
Conducerilor întreprinderilor
le revine sarcina să descopere
introducerea micii mecanizări,
să dea sarcini precise servicii­
lor tehnice pentru găsirea celor
mai bune şi mai eficiente soluţii
de executare a lucrărilor. In cel
mai scurt timp trebuie lichidată
practica executării lucrărilor de
mică mecanizare din fonduri de
investiţii necentralizate sau din
fonduri de producţie şi să se
treacă la folosirea pe toate căi­
le a creditelor de mică mecani­
zare. Organelor de control pe
de altă parte le revine sarcina
să urmărească felul în care în­
treprinderile îşi respectă obli­
gaţiile asumate. De asemenea,
va trebui acordată o mai mare
atenţie executării lucrărilor şi
dării lor în exploatare la timp,
ştiind că prin aceasta creşte e-
Nu de puţine ori, oamenii
pretenţii de inare valoare artis­
tică lucrările lor. Doar copiii
sînt în curs de formare. Unii vor
deveni artişti după încă mulţi
ani de învăţătură, alţii vor îm­
brăţişa diferite alte cariere, dar
vor rămîne toată viaţa prieteni
ai al telor plastice şi vor răspîrtdi
în jurul lor dragostea şi înţele­
gerea pentru frumos.
Lucrările expuse sînt în ma­
joritate studii de atelier, după
natură, în care se rezolvă pro­
bleme de tehnică a creionului,
acuarelei, pastelului şi mai pu­
ţin ulei. Totodată, se rezolvă
probleme de compoziţie spaţia­
lă şi armonie cromatică. Sînt
lucrări cerute de programa ana­
litică şi executate în decursul
anului şcolar.
Orientarea spre un conţinut
realist socialist al artei se face
din cea mai fragedă vîrsfă. Lu­
crările cu teme. reprezentând
numea de construire a socialis­
mului în ţara noastră, sînt multe
la număr şi dovedesc dragostea
tinerilor creatori pentru clasa
muncitoare, care le-a creat con­
muncii au fost aceia care au
găsit şi propus cele mai bune
soluţii de mică mecanizare şi ca­
re şi-au dovedit din plin efi­
cienţa. Conducerile întreprinde­
rilor au datoria să fie mai re­
ceptive în viitor faţă de propu­
nerile muncitorilor, să le studie­
ze cu atenţie, şi să le dea curs.
Organizaţiilor de partid din
întreprinderi le revine sarcina
de a lupta pentru introducerea
micii mecanizări, sprijinirea ini­
ţiativei muncitorilor în această
direcţie, combaterea cu hotăiure
a tutu'ror manifestările! de ruti­
nă ş? conservatorism care frî-
nează introducerea micii meca-
nizăn. F.Ie trebuie să controleze
felul în care conducerile între­
prinderilor îsi duc la îndepli­
nire obligaţiile în aceftt sens.
Faptul că documentele Con­
gresului al IH-lea al partidului,
si izvorîtă din acestea, ultima
hotărîre privind ridicarea nive­
lului tehnic al producţiei, prevăd
în şesenal un mers accelerat
spre mecanizarea şi automatiza­
rea complexă a proceselor de
producţie, nu înseamnă că tre­
buie renunţat la mica' mecani­
zare. Dimpotrivă, folosirea de
scară largă a creditelor, pentru
mica mecanizare, ridicarea efi­
cienţei lor economice si orien­
tarea lor spre lucrările de în­
cărcare. descărcare şi transport
a materiilor prime şi materiale­
lor, spre lucrările auxiliare din
procesul de producţie şi spre
alte lucrări cu Un volum mare
de muncă, trebuie să stea în a-
tenţia tuturor organizaţiilor de
partid, conducerilor întreprinde­
rilor şi serviciilor tehnice.
diţii să studieze arta plastică
încă din şcoala elementară.
Viitorii sculptor! se iniţiază în
tainele modelajului şi lucrările
lor dovedesc aceeaşi sănătoasă
orientare.
Problemele de perspectivă ae­
riană şi compoziţie spaţială în­
văţate în şcoală sînt aplicate
în peisaje* dintre care cele mai
numeroase reprezintă vederi din
Deva, îndeosebi cetatea, realiza­
te în acest scurt timp de prac-
iică.
Expoziţia elevilor Şcolii medii
de artă plastică din Timişoa­
ra, care este deschisă în ora­
şul nostru pînă Ia data de 15
iulie a.c., constituie tui bun pri­
lej pentru copiii deveni cu în­
clinări artistice, cît şi pentru
părinţii acestora, pentru a se
orienta cu încredere spre aceste1
şcoli, cu atît mai mult cu cît
în Deva funcţionează secţia de
artă elastică de pe lîngă Şcoa­
la elementară de muzică.
IOAN BUDIU
profesor
C. B R A D
neţii, pare o panoramă din ilus­
tratele colorate.
La capătul drumului străjuit
de fagi., pe o terasă naturală,
intr-un splendid decor de bas­
cheţi, flori şi alei perfect orîn-
duite, apare sanatoriul.
Pătrundem in hol, de aici în
biroul directorului, în cabinetele
medicale, secţia de chirurgie, în
sala de radiologie, in farmacie,
prin saloanele bolnavilor, în su­
fragerie, la club. Peste tot Stră­
luceşte curăţenia.
Aşa cum este cunoscut, Sana­
toriul T.B.C. Brad este o clădire
mai veche. Noi sînt aici, in
schimb, oamenii însufleţiţi de
înalta lor misiune umană : nouă
şi complectă este întreaga apa­
ratură medicală, deosebit de a-
preciat fiind aparatul de nar-
SătA de operaţii
DRUMUL SOCIALISMULUI
»tóllÍfrii»ÍBViíh t o '
Simbolal
hărniciei
A iniral in obişnuinţa celor
de la întreprinderea foreslieră
„11 Iunie" din Orăştie, sectorul
de indusîHMizate a lemnului, ca
după fiecare trimestru să de-
cerneze, pe baza rezultatelor ob­
ţinute steagul de fruntaşă, ce­
lei mai bune brigăzi. Piuă acum
i acest trofeu a fost cucerit de
multe brigăzi din acest sector.
^ In primul trimeslru al anu-
^ lui curent cele mai bune rezul-
). taie au fost obţinute de briga-
‘y da de ţapinari condusă de Vil-
< moş Gijorfi, care a cucerit ast-
<; fel titlul şi drapelul de brigadă
( fruntaşă In întrecere. Cu acest
y prilej, membrii brigăzii s-au an-
ţ gajat ca şi in trimestrul urmă-
< tor să se menţină in frunte.
$ In trimestrul II întrecerea a
fost mai dirză. In întrecere au
apărut noi fruntaşi, noi pre­
tendenţi la titlul de brigadă
fruntaşă. Şi intr-adevăr, in tri­
mestrul doi steagul de fruntaş
a fost cişiigat de brigada de
încărcători condusă de Prun­
cise Purnea.
... In primele zile ate lunii
5 aprilie Francise Purnea, un ti- 5
' năr harnic şi priceput, şi-a adu- y
^ nat oamenii şi a discutai cu ei ş
x mai mult ca de obicei. Erau de
y faţă Augustin Ciupea, Alexandru
< Moraru, Mihai Kótíári, Adal-
$ bert Culcear — toţi membrii
5 brigăzii. Şeful le-a vorbit sini-
'¦ plil, dar parcă ittai holătit ca
y piiiă atunci.
— Trebuie să ne organizăm
in aşa fel munca ca la sfirşt-
tul trimestrului să ne situăm
in frunte. Fiecare trebuie să ştie
¦ţ précis ce áre de făbtit şi . să
) muncească cu rîvnă — le-a spus
Francise Purnea.
4 Tinerii l-au ascultat bu dien-
( ţie. Au luat apoi şi ei cUvîntul,
angafindu-se ca de aici înainte
^ să fie in frunte. Şi munca a
<, început cu mai mult spor. Uneori
? munceau şi după orele de ser-
/ viciu. Era o chestie de ambiţie'.
> Cu citeva zile inüííile de a se
L decerna steagul de brigadă
y fruntaşă. Francise Furnea şi oa­
menii lui nu ştiau cine-i tía oiş­
tiga. Erau ihsă convinşi dé fap­
tul că se vor situa printre pri­
mii deoarece obţinuseră rezul­
tate frumoase. In şedinţă, cind t,
au aflat că ei silit primii pe >
unitate s-au bucurat inutt. Erau >
cei mâi buni, munciseră cu Spor.
în trimestrul II, brigada lor
şi-a Îndeplinit planul iii prdpor-
/ ţie de 133 la sută incărcind in
L afara sar.cinilor 925 m.c. de
\ cherestea.
< Steagul roşu de fruntaş, siih-
/ bol al hărniciei, a constituit peti-
tru oamenii din brigadă lui
( Francise Futiiea un nou imbold
< in muncă. Ei s-au ahgăjat să
¦' obţină noi succese, să arate că
merită atentia acordată.
coză — inovaţie a tovarăşului
dr. Stelian Ivaşcu, directorul sa­
natoriului. Blocul chirurgical,
punctul de transfuzii, cabinetul
stomatologic, întreaga instala­
ţie de încălzire centrală cît şi
aceea de aprovizionare cu apă
potabilă, staţia de radioficare,
televizorul, sint alte elemente
noi în sanator. Farmacia este
tot nouă. Bucătăria, în care se
pregătesc cinci mese pe zi, este
o adevărată farmacie mecaniza­
tă, în timp ce sufrageria riva­
lizează cu cel mai elegant res­
taurant. Nou este şi sistemul de
aprovizionare eu sînge necesar
transfuziilor, aceasta făcinău-se
blsăptăminal prin paraşutate de
către avioanele AVIASAN.
Biblioteca instituţiei, Clubul
bolnavilor, cel al salariaţilor,
prezentarea săptămînală de fil­
me (cu aparat propriu), cohfe-
a a flih
REDACTOAREA Cărţi apărute
Căminul cultural din Apoldiil ' paratele, iar tei chemaţi sa vor-
de Jos e o clădire impunătoare, bească din experienţa’ lor, aş-
. construită în anii noştri. Aici,
într-o încăpere de la etaj, cu
pereţii şi uşile capitonate, lu­
crează Paraschiva Popa, o to­
varăşă conştiincioasă, cu dra­
goste faţă de munca sa.
Pentru câ s-o găseşti la „bi­
rou“, trebuie să nimereşti în a-
numite ore ale zilei. In restul
timpUlui, ori este la Sîngătin,
ori la Ludoş, ori la Gusu, ori la
Apoldul de Sus, ori prin sat sau
la cîmp, stînd de vorbă cu co­
lectiviştii.
Am nimerit în ore potrivite.
Numai ce s-a întors de pe te­
ren şi se aşezase la masa de
scris. Are o muncă frumoasă,
dar plină de răspundere. Este
redactoare la staţia de radiofi-
care din localitate ; staţie ce de­
serveşte toate satele enumerate
mai sus. De aceea* peste zi, o
găseşti, după cum am spus, ori
la Gusu, ori la Ludoş, ori în
altă parte. Culege îapte din
munca şi viaţa oamenilor. Ni­
mic' nu-i scapă neobservat. No­
tează cu atenţie în carneţelul el,
si apoi. 'după-masa, cînd se în­
toarce în camera sa de siis, de
la, etaj, începe să „şlefuiască"
cu migală dîhd faptelor, întîm-
plărilor. strălucire. împodobin-
dii-!e cu haina frumoasă a cu-
vtntnlul.
Seara, cînd colectiviştii se
întorc de la cîmp, totul este
gata. Crainicii revăd materia­
lele. operatoarea îsi verifică a-
Conslructii
la Ourabarza
Printre numeroasele oraşe şi
centre industriale în care se vor
efectua construcţii masive de lo­
cuinţe, este şi Gurabarza, raio­
nul Brad.
In vederea amenajării terenu­
lui pentru viitoarele construcţii,
au fost necesare aici cîteva de­
molări de case vechi, lucrări la
care şi-au adus contribuţia nu­
meroşi muncitori şi funcţionari
de la , întreprinderea minieră
Barza, elevi ai şcolii profesiona­
le din localitate, precum şi 129
muncitori, ingineri, tehnicieni şi Ia căminul cultural clin Geoa- chemată în faţa comitetului co­
funcţionari de la Atelierele cen­ giu va veni o nouă directoare, munal de partid. Aurelia Bon­
trale G rişcior......... ...
S-aU evidenţiat în această ac­
ţiune patriotică tovarăşii Viorel
Furdui, îoan David. Petru Hă-
răguş, Gheorghe Mînja, Marin
Cîrveanu şi alţii.
PETRU TOD
corespondent pregătirea unor programe artis­
fnsilozează furajele
La G.A.S. Călan —¦secţia Bîr-
cea Mare a început însilozarea
furajelor masă verde.
Iricepînd cu ziua de 8 iulie
a. c. şi pînă în prezent, sub su­
pravegherea şefului de secţie,
ing. Vasile Similie, muncitorii
Gostache Cioni, Vasile Strătilă
şi -Dumitru Popa au însilozat
peste 40 tone de masă verde
pentru furaje.
IOAN OLARU
corespondent
rinţele di subiect profilactic,
serile de instruire cultural-ar-
tistică, sînt doar cîteva din m ij­
loacele de bază prin care colec­
tivul de muncă al sanatoriului
contribuie la instruirea pacien­
ţilor.
Lupta cu flagelul Koch este
grea. Complicate şi extrem de
pretenţioase sînt intervenţiile
chirurgicale în cazurile de em-
fizeme, ori cele de cancer pul­
monar. înalta calificare a per­
sonalului medical de la sanato­
riul T.B.C. Brad, spiritul de ab­
negaţie şi dragostea nemărgini­
tă faţă de profesia aleasă, faţă
de sarcinile puse de partid în
faţa muncitorilor sanitari, stau
la baza importantelor realizări
pe care harnicul colectiv de aici
le obţine zi de zi în activitatea
sa. Sutele de intervenţii chirur­
gicale reuşite, cetăţeni redaţi
vieţii şi producţiei, constituie
Sufrageria
Np. 1728
issssisa-.my*”
LITERATURĂ POLITICĂ *1
teaptă în linişte. V. 1. LEN 1N : M aterialism şi em - t
piriocriticism -j
— Despre ce vorbiţi colecti­ Note critice despre o filozofie -ţ
viştilor în seara aceasta ? o în­ reacţionară — ediţia a Il-a -j
trebăm pe tovarăşa Popa. („Biblioteca marxist-lemnistă“ ) -j
372 pag. — 6 lei Ed. politică j
— La buletinul de ştiri o să * * * Studii de materialism •]
vorbesc despre cei dintîi sece- 9
rători, despre echipa de pom­ istoric
pieri din Ludoş care a asigurat 504 pag. — 14,80 lei 1
totul ca recolta să fie ferită de
incendiu, despre buna întreţine­ Ed. ştiinţifică 9
re a culturilor la secţia G.A.S.
Gusu,, despre recoltarea celor • » * Muzeul de istorie 1
40 hectare de fîn de aici, despre
stadiul conslriicfiei căminului a Partidului M uncitoresc Rc- 9
cultural din •Ludoş. despre fil­ mîn — album
mul „Viaţa e în .mumie tale" 20 pag. — 3 lei (carto n a t) 1
ş r anoi „Ne vorbesc .fruntaşii * * * Muzeul Doftana — J
recoltelor bogate". albliiri — 12,20 lei (c a rto n a t)
LIinT<E1?RvAA TT TU! RT>A/T ŞS TT IIIfNU ŢTI;- 1i
Ne interesăm care sînt frun­ PICĂ
taşii recoltelor bogate. -
M A TEM A TIC A
— Ion Dragomir, Ion Dom- MIRON N IC O LESG U : Analiză ;
naru (248), îoah Riger şi încă I
mulţi alţii — ne spune tovară­ inatertlatică- — voi. III -j
şa Popa. Ei au împărtăşit nu 300 pag. — 16,60 lei (carto - ş
odată din experienţa muncii lor nat) Ed. termica j
celorlalţi ţărani muncitori.
GR. C. M O iS IL : Funcţionarea a
In munca sa, tovarăşa Popa în mai muiji timpi a schem e- J
nu este singură. Un colectiv tor cu relee ideale
larg de corespondenţi o ajută, 280 pag. — 12 lei. 1
să reflecte cît mai operativ fit Ed. Acad. R.P.R.
veridic faplele petrecute nesle zi 9
în viaţa şi munca colectiviştilor. * » * Lucrările celui de-
al IV-tea Gdngres al m atem a­ )
— Am corespondenţi cu care
mă mîndresc, care înţeleg fru­ ticienilor rolbîni. 1
museţea şi rolul muncii noastre. 228 pag. — 8,55 lei.
Capăt de la ei un ajutor-pre­ 1
Ed. Acad. R.P.R. J
2
M ED IC IN A
HiPPO GRAT ! Texte alese („P a- -j
L . -gini alese")
î 168 pag. 7,60 lei Ed. m edicală j
«t¦ L. S. GO ODM AN, A. GL1M AN :
Bazele farm acologice ale te-
rapeuticii
t.50 0 pag. + o planşă 150 lei
(pergam oid) Ed. medicală
G 11. O L Â N E S G U : L itiaza re-
ţios pentru care le mulţumesc. nală }
Colectiviştii Glatz Andrei şi Ni- („P ro filax ie şi tratam ent*1) )
colae Toader din Apoldul de 104 pag. — 7 lei Ed.m edic.ală
ISTO R IE
Sus, Elena Tatu, directoarea Istoria Tării Romi- ţ
şcolii din Sîngătin, sînt doar neşti 1290-1090 1
Letopiseţul Caiifacuzinesc
cîţiva dintre corespondenţii care Ediţie critică întocm ită de G. 1
mă ajută. Grecescu şi D. Sitnonescii
(„Cronicile medievale ale Ro- )
...S-a înserat. Colectiviştii s-au mîniei“ III) 9
256 • pag. şi 12 fotocopii — J
întors de pe cîmp la casele lor. 23 lei (pîlizat) 9
Tovarăşa Paraschiva, redactoa­ Ed. Acad. R.P.R- 9
rea, începe o nouă emisiune.
9
I. CIOBOTA 9
9
M# Y Ă
Leaiâ da’.f treabă ba!
Anul trecut, cînd s-a zvonit că cele din urmă directoarea a fost
învăţătoarea Aurelia Bonta, ta însă nu s-a sinchisit de cri-
bucuria sătenilor n fost cît se ticile juste ale tovarăşilor din
poate de mare. Credeau că de comitetul comunal de partid.
acum vor avea un director de Spunea că ei i-ar place mai
cămin* cultural aşa cum trebuie mult în învăţămînt, că în sat nu
şi că vor putea participa la are cu cine face treabă etc. Cu
toate acestea, salariul continuo
tice cît mai reuşite. Chiar şi tov. sa-1 primească.
Constantin Lădaru, om mai în In prezent, Aurelia Bonţa pri­
vîrstă, care se ocupa de activi­ meşte salariu, deşi căminul cul­
tatea căminului cultural, s-a tural îl ţine închis.
bucurat de sosirea învăţătoarei, Care este părerea tovarăşilor
crezînd că de-acum totul va
merge bine. de la secţia de învăţămînt şi
cultură a Sfatului popular raio­
Zilele au trecut una după al­ nal Orăştie despre activitatea
ta, dar activitatea căminului directoarei căminului cultural
cultural a rămas aceeaşi. Că­ din Geoagiu ? Pînă cînd, Aure­
minul era închis aproape în fie­ lia Bonţa, care nu depune nici
care zi, iar directoarea Aurelia un fel de activitate cultural-ar-
Bonţa era plecată Ia Orăştie tistică, va primi salariul de di­
pentru cine ştie ce treburi. In rectoare a căminului cultural ?
bilanţul activităţii entuziaste a T.B.C. Brad este apreciat ca una
colectivului de muncă de la sa­ din instituţiile sanitare fruntaşe
natoriului T.B.C. Brad. pe ţară.
Pe drept cuvînt, Sanatoriul GH. LUPAN
Intr-uh salon
Slubîil bolnavilor