Page 43 - 1960-07
P. 43
Píf» 1726 DHRI UMUL S<OCI¦ALr'I' S'M' ULUI
Pe un drumbun ' i— —¦/—'n n p Pregătiri pentru buna TELEGRAM E EXTERNE
desfăşurare a
La începutul anului, colectivul Pătrunde noul Poporul japonez continuă lupta Âfribviaeltorui R. P. R.
întreprinderii de gospodărie oră transportului recoltei împotriva alianţei militare cu S. U A.
la Moscova a fo st prim it
şenească Hilrtedoară nu se pu Cină se aude că la mină a al minei, a fost cel care s-a Lucrătorii din unităţile de ca
tea mîndri cu rezultatele obţinu le ferată au terminat pregătirea de A. Kosîghîn
te. Ele erau mult sub nivelul Venit vreun utilaj sau o maşină pregătit să perforeze prima -j întregului parc de vagoane des
posibilităţilor şi al sarcinilor de tinat pentru transportul recol MOSCOVA (A gerpres). - l'ASS
pian. In ultimul timp însă aici nouă, oamenii se bucură, se gaură. In miinile lui maşina -j tei din acest an. anunţă • Aleksei KosigHiii, prim-vice-
s-au luat o serie de măsuri care preşedinte al Consiliului de Afiniştrt
au dus la îmbunătăţitea activi întreabă unii pe alţii cum mică, sclipitoare, argintată, a ] Şi muncitorii din întreprin al U .R .S .S ., a primit la 11 iulie pe
tăţii întreprinderii. Astfel după Mihai Dalea, am basadorul Republicii
primele cinci luni planul valo funcţionează, ce fabrică a pro- căpătat viaţă. j deri ie regionale de transporturi TOKIO 12 (Agerpres). — japono-american din prefecturile Populare Rom inc, în legătură cu a-
ric al întreprinderii a îost depă dus-Oj dacă e mai bună decît Oamenii erau numai ochi. j auto au încheiat lucrările pen Circa 4 milioane de muncitori şi regiunii Ciugoku şi în oraşul I- propiată să plecare din Uniunea So
şit cu 10 la sută. tru punerea la punct a'autoca funcţionari, tăcînd parte din vakuni, în care se află o bază vietică.
cele pe care le cunosc ei. De Sfreăelul a sărutat frontul ) mioanelor care se folosesc la Consiliul General ai Sindicatelor militară aeriană americană a a-
in luna iunie colectivul l.G.O. transportul cerealelor. Gospodă din Japonia, au desfăşurat la 11 vut, loc un miting de protest îm ' Dejunul o fe rit de
Hunedoara a obţinut într-o serie fapt omul vrednic dste recu- de cărbune şi în momentul ) riile agricole de stat din întrea iulie în întreprinderi mitinguri potriva „tratatului de securitate“
de sectoare noi stlbcese. De pil ga ţară folosesc anul acesta pen de protest împotriva represiuni japono-american, la care au par A . Grom îko in cinstea
dă, planul la energie electrică noscut atunci cină e văzut cină în perforator a pătrun s1 tru transportul recoltei un nu lor continue ale guvernului în ticipat 7.000 de persoane. ambasadorului R.P. Romine
a fost depăşit cu 7 la sută, la măr aproape dublu de autoca dreptate împotriva participanţi
tiansport în comun şi taxime muncind. Aşa şi cil maşinile, aerul comprimat el a început') mioane faţă de campania diii a- lor In lupta pentru anularea Participanţii la miting au a- M O SCO V A (A g e rp re s). •— TA SS
tre depăşirea de plan a fost de nul trecut. Cea mai mare parte „tratatului de securitate“ japo doptat o rezoluţie în care cer an u n ţă: Ministrul Afacerilor Externe
40 şi respectiv 14 la sută. îţi dai seama de calităţile lor să se învîrtească cu repeziciu- ( a autocamioanelor a fost dota no-american. La 11 iulie admi anularea „tratatului de securita al U .R .S.S ., Andrei Grdittikd, a‘ Uferit
tă cu prelate noi. Pînă acum au nistraţia căilor ferate de stat a- te“ japono-american. lichidarea la (1 iulie un dejun în cinstea am
Şi în ce priveşte realizarea cînd sint puse la treabă. ne. Au început să se învîrtea- j şi îost trimise la gospodării minţase sancţionarea unui nou basadorului Republicii Populare Ro-
sarcinii de beneficii l.G.O. Hu 3.170 de autocamioane. grup de 336 de muncitori. bazelor americane de pe pămul niîne în U .R .S .S ;, Aîihai Dalea* in
nedoara a obţinut succese. Faţă La mina Vulcan au fost adu- scă şi acele unui cronometru. J tul Japoniei, dizolvarea neîntîr- legătură cu apropiata sa plecare in
de 1.231.000 lei cît a îost plani se trei perforatoare rotative Bar iată că ele s-au şi oprit, j Incepînd cu anul acesta, la în faţa Direcţiei generale a ziată a parlamentului, alunga patrie.
ficat pe primele 5 luni s-au ob transportul cerealelor se folo căilor ferate de stat, în faţa Mi rea premierului Klşi şi a minis
ţinut beneficii în valoare de pneumatice tip „Mavag“ din sfreăelul lung de 1,4 m. a stră- j sesc şi remorcile. nisterului Agriculturii şi Silvi La dejun au participat Otto Kuusî-
1.773.000 lei. culturii au avut loc la 11 iulie trului Afacerilor Externe Fuji- nen, Nikolai Firiubin, locţiitorul mi
R.P. Ungară. Vestea că unul puns frontul de cărbune mult J -O - mari demonstraţii de protest ia yama, — care au semnat trata nistrului Afacerilor Exterrie al U .R.S.S.,
Nu acelaşi lucru se poate care au participat muncitori, fe tul ruşinos cu S.U.A. — din a- lUri Andropov, şef de secţie la 6 .0 .
¦pune însă despre sarcina de re din ele va fi experimentat mai uşor decît şi-ar fi putut i O nouă popicărie roviari şi funcţionari de la în rena politică. Apoi, participanţii al P.G .U .S. şi alte personalităţi.
ducere a preţului de cost. Aici treprinderile de stat din Tokio. la miting s-au îndreptat spre
o serie de sectoare au înregistrat in abatajele brigăzilor condu- închipui oricare din cei ce erau , Comitetul sindicatului lucră Participanţii la demonstraţii au baza americană din Îvakuni. S.U .A . au fost n evoite
depăşiri. torilor Statului popular regional Scandînd lozincile: „Yankei, că- să-şi re tra g ă avioanele
t. se de minerii Rudolf Kară- de faţă. Oamenii şi-au zîmbit ^ au luat iniţiativa de a amenaja adoptat rezoluţii de protest.
„Regiimea prin muncă voluntară şi din ton- raţi-vă acasă“, „Să fie retrase „U -2“ din Jap on ia
Hunedoara 1960“ q drei Vizi S-a B „M inisterele şi întreprinderile, altora. dul cultural-sportiv o popicărie. ¦k trupele americane din japonia“,
L răspindit foar 8 pe -bază- d-e st.u..d..i.i t.e,hn.ico-econo- — -Tot-ul- a La îndemnul comitetului sindi ..Să fie lichidată baza de la Iva- TOKIO (A g e rp re s). TA SS anun
mice vor lua m ăsuri peiitru catului, pînă acum s-au prestai TOKIO 12 (Agerpres). — Din ku nl!“ — demonstranţii au tre ţă : In cadrul conferinţei de presă care
te repede. Cînd EXTINDEREA M ECANlzARlI durat 10 secun la această construcţie pesle 700 Iniţiativa organizaţiilor democra cut prin faţa intrării principale a avu t loc ia 11 iulie, m inistrul A face
comisia alcă LUCRĂRILOR GRELE ŞI CU de — a spus tice, a Consiliilor de luptă împo a bazei, care era păzită de nu- rilor Externe al Japoniei, Fujiyam a,
tuită din ingi VOLUM AURE DE MUNCA, cineva. triva „tratatului de securitate“ ternice forţe de poliţie şi jan a declarat că comandamentul am eri
neri, tehnici introducînd sistemele şi utilaje darmerie americane. can şi-a retras din Japonia avioanele
eni, şi maiştri le care dau în ram ura respec 10 secunde ,.G -2". Fuiivam a a d eclarat că a ce a stăj
a_ ajuns ld tivă cea mai mare eficacitate faţă de 3-4 mi hotărîre a r fi fost lu aţi în legătură
faţa locului ea nute cit ar fi cu (aptul că aceste avioane şi-au în
era aşteptată econom ică". durat perfora cheiat „cereetirile m eteorologice“ din
(D in H otărîrea G.Q. al rea unei găuri Japonia. Fujiyam a a afirm at că Japo
de mulţi alţi P.M .R şi a Consiliului de cu perforatorul j nia a r fi dus tra tativ e cu S .U .A . cu
L „curioşi“.. In pneumatic o. ) privire la retragerea din Jap onia a
[ gînd fiecare îşi Miniştri al R.P.R . cu pri avioan elor „ U -2 “ ,*în baza noului tra tat
L imagina prin- vire la ridicarea nivelului bişnuit, este un t de securitate“ .
^ cipiul de func. tehnic al producţiei).
raport de timp Acţiunile avioanelor am ericane de
spionaj „U -2" din Japonia au fost păs
(_ ţionare, tura- care stirneşte j trate în m arc secret. D eclaraţia cu
privire la retrag erea .avioan elor .am e
l ţia, viteza de perforare... admiraţie pentru noul tip de \ ricane de spionaj de pe pămîntul ja
t încă din momentul cînd au maşină. j ponez reprezintă o nouă mare
l victorie a poporului japonez ca
făcut „cunoştinţă“ cu noul per- Minerii, maiştrii, inginerii, \ re luptă pentru . pace, inde
pendenţă şi neutralitatea ţării săle.
forator, oamenii şi-au dat sea- toţi cei ce-au fost de faţă şi-au Acum o- lună, com andam entul am eri
can din Japonia a declarat că S.U.A.
L ma de calităţile lui. Greutatea simţit palmele furnicate. Ţi- -j nu intenţionează să.-şî retragă avioa
nele „ 0 - 2 “ dih Japonia. Aîarea m iş
[ de 8,8 Jeg. reprezintă mai pu- neau să pună mina pe noul -j Ho Cljonîncearcă s ă -i care de protest desfăşurată în ţară îm
potriva alianţei militare cu S.U.A.,
In sala Gasei raionale de cul t ţin de o jumătate din greutatea perforator, să bată cu elm ă-) ore de muncă voluntară.- Noua împotriva bazelor militare am ericane
tură „Miliăil Eminoscu" din popicărie ce se construieşte în şi a avioanelor de spionaj din Jap o
Brad, s-a deschis săptămîna tre ( perforatoarelor obişnuite, con- car o gaură. Rînd per în d ) curtea Sfatului popular regional în p a rla m e n t pe adepţii nia. care am eninţă securitatea tării* a
cută expoziţia : „Regiunea Hu va avea două piste. La zidăria tui L i Sîn M an constriris însă Pentagonul să cedeze.
ţ. strucţia lui este simplă, ro- fiecare din cei defa ţ ă ) pereţilor, acoperiş şi betonul
nedoara 1960“. -O -
bustă, fără a avea în exterior l-au încercat. Au ciuruit tot \
piese ce se supun uşor ăegra- frontul de cărbune şi parcă j
dării. Noul tip de perforator se născuse în fiecare dorinţa j
Cuprinzînd un număr însem rotativ pneumatic prezintă de-a mai perfora încă .o gaură ¦ pentru piste lucrările s-au ter S E U L (A g e rp re s). — C lica lui Ho <2io Giun H van , fost m inistru al A fa
nat de fotomontaje, expoziţia multe avantaje şi faţă de per- sau două. „Merge ca ceasul“, ) minal, Cijon, care l-a. înlocuit pe dictatorul cerilor Externe, Kim Hcn Cer, fosl
ilustrează realizările oamenilor Li Sin M au, răsturnat de populaţia ministru al Finanţelor, Şi Ţoi Kiu
muncii din regiunea noastră, în foratoarele electrice: instala- „Du perforatorul ăsta zic şi eu j fia ee lipsese legumale sud-coreeană, se străduieşte să stre Nam, membru al Adunării Naţionale,
ţoale domeniile de activitate şi ţia şi întreţinerea sint mult productivitate“. „Nici. nu simţi coare în parlam ent politicieni venali care a fost o personalitate m arcantă
mai puţin costisitoare, se asi- cînd sfredeleşte“, „Zgomotul ţ care sînt pe placul im perialiştilor a- în partidul liberal înaintea răscoalei
gură o securitate deplină pen- maşinii parcă ar fi o melodie“, ) mericani. După cutii transm ite cores populare. Toţi aceştia se prezintă ca
pondentul din Seul al agenţiei Asso „independenţi“ .
îndeosebi în domeniile industriei tru manipulant. „Intră în cărbune ca în slă- ) -şi zarzavaturile ciated P ress, în alegerile parlam entare
şi agriculturii. din magazinul Oosfat ? din, 29 iulie îşi vor depune candida După ciim anunţă agenţia centrală
Privind perforatorul mulţi nină“, şi cîte şi mai cîte nu j tura zeci de foşti demnitari ai guver telegrafică coreean ă, peste o mie de
La vernisajul expoziţiei, tov. Sîntem in plin sezon al legum elor nului lisînm anist şi de membri .ai fos studenţi din Kocijan (provincia Giolla
Ioan Bistrianu, activist al Go- L din cei de faţă s-au gindii: spunea fiecare atunci cină ) îi zarzavaturilor. In piaţa din oraşul tului partid liberal, care s-a destrăm at de nord — Coreea de sud), au or
mitetului raional de partid Brad, după prăbuşirea regimului dictatorial g an izat o dem pnstraţie în cadrul c ă
a vorbit celor prezenţi despre r „iată expresia tehnicii noi, ia- transmitea perforatorul alt- ) lisînmanist, membrii acestui partid de- reia au cerut retragerea candidaturii
clarîndu-se „independenţi“. Dintre can unui fost membru al partidului tisîn-
l tă rodul colaborării frăţeşti cuiva. Maşina a trecut cu suc- ] didaţi fac parte Han Hi Suk, fostul m anist care candidează în alegerile
conducător al cam paniei electorale a peiitru Adunarea Naţională şi aresta
lţ dintre ţările lagărului soda- ces peste examenul exigent. ) partidului liberal lisînm anist în vede rea persoanelor vinovate pentru alege
rea alegerilor prezidenţiale f.rauduloa-, rile sîngeroasc din 15 martie.
[ lid “ —’ lucru despre care se In mină pătrunde tot mai <
realizările obţinute în regiunea C vorbeşte în Hotărîrea C.C. al mult noul. Oamenii îl îmbră- } H unedoara, ea de altfel în întreaga re se care- s-au ţintit Ia 15 m artie a.c., D em onstraţii studenţeşti ă\t avut loc
de asem en ea In K iarian şi ScitI.
noastră înthe cele două Congre t P.M.R. şi a Consiliului de Mi- ţişează cu căldură, bucurîndu- } giune* afluenţa de cum părători este
m are. M ai ales în zilele de tîrg şi
se ale partidului. L niştri al R.P.R. cu privire la se nemărginit pentru Hotărî- ' pieţe săptăm înale cerinţele sint sporite.
HORIA PORA ridicarea nivelului tehnic al rile partidului care se fac sim- j Sînibăta, de pildă, la H unedoara a
elev
producţiei. ţite tot mai mult, atit in via- ^
Furtunul de cauciuc pentru ţa lor fericită de la zi, cit şi ţ
aer comprimat a fost cuplat în munca din adincurile sub- ; îost o asem enea zi. Intr-o astfel de zi
Vor avea la perforator, inginerul comu- pământene. c. ^ m agazinele de desfacerea legum elor
nist Traiăn Blaj, mecanicul şef AfORARUÎ şi zarzavatu rilor trebuie să fie apro
o cooperativă nouă WwW/w+Jt fc-SV—I U. de i i__t i__f*__t>— r i__: -, _/ u vizionate din abundenţă cu toate pro
dusele; In m agazinul de desfacerea
Ccmtina Buceş, raionul Brad, Zile odihnă produselor G ostat se găseau spre vin-,
n-a avut pînă acum un local zare varză, cartofi, ceapă şi... atît. Ce-i
pentru cooperativă. In scopul (Urniăre din pag. l-a) culă pe această direcţie. De drept, pe tejghea mai erau ceva pro
construirii unui local nou, s-a a- pildă, duminică 1 0 iulie, auto duse printre care nişte dovlecei mari,
lobăt din fondul centralizat al te din cetăţenii care servesc buzul cafe circulă pe ruta Deva- îinbătrîniţi (buni pentru furaje) şi cî- La C aracas, capitala Venezuelci, a avut loc, cu ocazia celei de-a doua 14 IU L IE 1960
statului suma de 110.000 Iei. masa la restaurantul ce apar Geoagiu Băi şi retur a fost arhi teva gulii ofilite, de care nimeni nu an iversări a eliberării ţării de sub d icta tu ra tul P e re i Jîfnenez, o m are de
PbiitfU a realiza economii cît ţine U.R.C.C. Orăştie au de re plin. Rău este şi faptul că ta se atingea, Morcovi, pătrunjel, fasole m onstraţie n aţion ală, la care ău p a rticip a t mii de locţiitori a‘i oraşului. DEVA: Mexicul cin tă ; Casa
mai însemnate şi a termina con proşat conducerii acestei uni xatorii de pe acest autobuz nu verde, roşii, castraveţi, m azăre — lip liniştită : ALBA IULIA : Enrlco
strucţia cit mai curînd, cetăţertii tăţi faptul că este slab aprovi se poartă în modul cel mai con seau. Ir) cliş e u : A spect de la d em on straţie. Caruso; Concurs internaţional
din Buceş s-au angajat să con zionat cu cele necesare, iar me ştiincios cu călătorii. Este nece Ceatkovski: BRAD: ultima
tribuie prin muncă voluntară şi niurile nu sint variate. In plus sar ca cel puţin în zilele de Care este cauza ? G.A.S. Bîrcea noapte pe Titanic; HAŢEG :
contribuţie bănească. supele sint prost preparate iar sărbătoare să se pună la dis Mare, Mintia şi Deva, care aprovizio Primăvara ; HUNEDOARA : Hai
ospătarii nu servesc pe consu poziţie mai multe mijloace de nează acest m agazin au, produse su
Pînă în prezent, ei au săpat matori în modul cel mai -con locomoţie astfel ca să nu se ficiente, numai că acestea nu vin sin ducii din Rio F r io ; ILIA : Pe
groapa de var cu o capacitate de ştiincios. Se mai întîmplă ca u- mai producă a/V,omeraţie. gure la piaţă. ţărmuri îndepărtate; ORĂŞTIE:
circa 40 m.c., au amenajat te nii consumatori să aştepte mult
renul şi au săpat fundaţia, au timp pîfiă să fie serviţi. Acelaşi Oamenii muncii trebuie să se Şi acosta nu este unicul caz. In a- Fatima ; S.O.S. în Cosmos : PE
stins cantitatea de 5.000 kg, var lucru se întîmplă şi la cofetă întoarcă la locurile de muncă cest m agazin se simte lipsa unei a-
etc. La aceste lucrări au partici rie. cu forţe sporite. Pentru aceasta provizionări abundente, ritm ice şi cu TROŞANI : stele de m ai; Răz
pat membrii biroului organiza este nevoie ca pe lingă alte ac produsfe proaspete. V inovat este atît
ţiei de bază P.M.R., utemişti şî In afară de cei care îşi petrec tivităţi să se desfăşoare în sta gestionarul m agazinului, care nu m a boiul opiumului: SEBEŞ : in
numeroşi cooperatori. Pînă a- ţiune o mai bogată muncă cul- nifestă destul interes în aprovizionare,
ciim, a fost strîîisă din contri concediul de odihnă timp de tural-artistică. Un film pe ,săp- cît şi gospodăriile dc stat respective,. zgomotul roţilor ; SIMERIA
buţia cetăţenilor suma de 3.000 tămînă şi un program artistic
foi. mai multe zile, la Geoagiu Băi la două săptămâni este insufi Este de dorit ca Trustul Gostat să ştrengarii; LONEA : Mizerabilii;
cient. Conducerea staţiunii, şi ia cele mai urgente măsuri pentru ca
ROMULUS MONESCU vin şi numeroşi excursionişti din toţi ceilalţi factori de aici tre m agazinul din H unedoara să -fie a-
corespondent buie să lupte din toate puterile provizionat din abundenţă cu legume
întreaga regiune şi din afară. pentru ca oamenii muncii să-şi şi zarzavaturi I
petreacă un concediu cit mai
Pentru aceştia I.R.T.A. Deva a plăcut.
pus la dispoziţie autobuze, in
zilele de sărbătoare însă nu este
suficient un autobuz care cir
T E iu ş : Băieţii noştri; z l a t -
NA : Telegrame ; APOLDUL DE
ONOAREA BRIGĂZII dură, sau de altă operaţie ori onoare a Comitetului regional m PROGRAMUL DE SU S: Viaţa nu iartă.
care membru al brigăzii o poa U.T.M.
te face. Şi acest lucru se în Important este şi faptul că 14 IU LIE I960 —o—
tîmplă în ambele brigăzi. A un număr mare de tineri, prin
crescut preocuparea tinerilor tre care Mihai Ispăs, Ioan Şu- Progf-amul t : 7 ,3 0 'Statut niedicülui : f O , . ."-•'¦"ev
j p ra pe la începutul lunii iu- mai o slăbiciune sau era in şi depăşea sarcinile de produc din cele două brigăzi pentru vaina, Gheorghe Avram, Lu Colita ; 8,00 Din piesa de astăzi ;
joc onoarea brigăzii ? ţie, dar nu reuşea să atingă inovaţii şi raţionalizări. Prin cian Popa, Nicolae Zdring şi .9 ,3 0 Drunieţii veseli (re lu a re ); 10,40 M u r k im tn u L Q 6 k
& lie. in sediul organizaţiei realizările obţinute de brigada înlocuirea linetei de lemn cu alţii urmează .cursurile serale 1„In tabără“ , emisiune de cîntece pio
de partid de la Atelierul cen ¦ir condusă de Maria Pleşa. linetă metalică la strunjirea ale şcolii medii. niereşti ; 11,03 b iii .d rite.eele şi dan PENTRU 24 ORE
tral de reparaţii din Alba Iu- ţevilor cu. diametru piuă la surile popoarelor; 12,35 Literari sim
lia stăteau în jurul unei ? 0 electivul Atelierului cen- Intr-una din zile, secretarul k fonice de compozitori din tim işoara ; Vreme schimbătoare cu cerul naros
mese cinci oameni. Doi organizaţiei de partid, tov. Gh. 3300 mm., utemistul Uivâri Ni- 13.30 Gîntece de luptă antifasciste ; in cursul zilei. Vor cădea ploi locăle.
dintre ei erau neobişnuit de ^—¦ trai s-a angajat la înce Faur l-a întllnit pe Ţimpea. colae a adus o importantă nainte de a părăsi atelie 14.30 Suita pentru pian şi orchestră Tem peratură staţio n ară ; ziria între 24 Şl
agitaţi. Unul părea mai neli putul anului să realizeze in contribuţie la creşterea pro „Nopţi în. grăd in ile S p an iei“, d.e De 29 grad e iar noaptea intre 11 şi 16 g ra
niştit decît celălalt. Erau şefii acest an economii la preţul de — Ce faci, ai de gind să laşi ductivităţii muncii. Şi acesta rele, am ţinut să trec încă F a lia ; 15,10 Concert de muzică uşoa de. Vînt potrivii de la vest.
celor două brigăzi de tineret : cost în valoare de 350.000 lei. şi în această lună drapelul bri nu.i singurul caz de acest fel. o dată pe la Maria Pleşa. Era ră pentru oam enii muncii aflaţi la o-
comuniştii Maria Pleşa şi An Fină la Congresul al Ill-lea al găzii lui Pleşa ? la strung. dihnă ; 15,50 R e p o rta j: Feroviarii din PENTRU URMĂTOARELE
drei Ţimpea. partidului angajamentul de Dar nu numai in producţie — Nii-s supărată că a pri Sîtneria ; 16,15" ' Vorbeşte Moscova ! ; 3 ZILE
200.000 lei a fost îndeplinit şi Ţimpea a simţit că-i crapă tinerii s-au dovedit activi. Fie 17.30 Tinereţea ne e dragă (re lu a re );
Preşedintele comitetului sin depăşit realizindu-se economii obrazul de ruşine. Nu ştia ce mit Ţimpea drapelul de frun 19,05 Tribuna R adio; 19/15 Festival Temperatura staţionară iar vremea
dicatului citea cu voce ta re : în valoare de 214.000 lei; să răspundă. A hotărit însă să care tînăr din cele două bri taş. La meritat. Mi-e necaz „Prim ăvara la P ra g a “ ; 2 i,3 0 Muzică se caracterizează ca instabilă.
15, 60, 70, 80, 90 de puncte. As- şteargă această impresie găzi a efectuat peste 100 ore populară rom îneascâ ; 22,45 Muzică
cultindu l, Maria Pleşa schimba Planul producţiei globale pe proastă. Mai intîi a stat de pe mine că nu m-am străduit de dans. )W V \ A / . T v v Vv v v v v v v v v v v
feţe, feţe. In cele din urmă iunie a fost realizat în pro vorbă cu cei mai destoinici să menţin drapelul. Dat, mi e
nu se mai putu stăpini şi spuse: porţie de 100,45 la sută, iar al candidaţi de partid şi utemişti de muncă voluntară, deţinînd nimic. Vom mai sta de vorbă! Program ul II : 14,07 M uzică popu \ Oferte de serviciu
producţiei marfă în proporţie din brigadă apoi, pe rînd cu insigna de brigadier. De ase lară'd in R .P. P o lon ă;' 15,00 De toate,
— Mi se pare mie că de a- de 108,65 la sută. Productivi fiecare tînăr din brigadă. Dar menea, tinerii au participat la Nu era timp de discuţii. Ma pentru toţi (re lu a re );- 16,15 Gintă UZINA ELEC TRIC Ă
ceastă dată am pierdut... tatea muncii a crescut cu 9,7 asta nu era suficient. Trebu ria Pleşa era grăbită. A înce Yves A\ontand:; 17,0(3 Melodii populare
la sută. iau luate şi alte măsuri. acţiunea patriotică pentru put cu hotărîre lucrul, mînuind romîneşti interpretate la flu ier; lă,32 Vulcan
Nu putu să spună mai mult. stringerea de fier vechi, tri- cu siguranţă strungul. Privirea C vaH etul opus 18 nr. 1 Iii Fa rriajor
Ochii ti jucau în lacrimi; fă La obţinerea acestor rezul Fără a neglija brigada Măriei miţind oţelarilor hunedoreni i-a devenit senină, semn că de Béethover); lS,45 Dih ' cele măi organizează în ziua de 1
cea eforturi să şi le stăpî- tate, o contribuţie de seamă au peste 7.500 leg. fier vechi. cunoscute !melodii pbpiilare rom îneşti; august în cadrul centralei,
neascâ. adus.o tinerii. Pleşa, biroul organizaţiei de are încredere în hărnicia mii- 20.30 Din poezia fra n cez ă; 20,45 Alu un CONCURS pentru ocu
partid La ajutat pe Ţimpea Deosebit de preţioasă a fost nilor sale, in forţa colectivului zie ft disfractiva de com pozitori sovie parea următoarelor posturi
Cînd preşedintele comitetu Aproape jumătate din numă să-şi organizeze mai bine mun tici; 21,15 Din fnuzfta corală a îna vacante»
lui sindicatului anunţă rezul rul muncitorilor existenţi in ca. Astăzi in brigadă munca e contribuţia tineretului la ac pe care-l conduce. intaşilor noştri; 21,45 Părinţi şî co — maistru exploatare şî
atelier sint tineri utemişti, ti organizată in mod raţional: ţiunile pentru înfrumuseţarea Am plecat gînăinău.mă la pii : De vorbă despre cei mai mici; 22,30
tatul final Maria luă nota pe neri care cresc şi se dezvoltă fiecare tînăr ştie unde, cit şi Vechi m aeştri ai muzicii italiene. Em i reparajii turbine;
odată cu atelierul în care lu cum trebuie să lucreze; între oraşului precum şi la munca aceşti minunaţi tineri, la Ma siunea a Il-a ; 23,15 Soncert de noapte. — maistru exploatare şi
cate erau trecute rezultatele, crează. membrii brigăzii s-a statorni patriotică efectuată în cadrul ria Pleşa, la Andrei Ţimpea,
cit intr-ajutorarea reciprocă, gospodăriilor agricole de stat la Uivclri Nicolae, la Ioan reparajii cazane;
le cercetă agitată, dar cu a- Cele două brigăzi de tineret tovărăşească. — maistru electrician re
conduse de Maria Pleşa şi An din raion. Trif, la Kerelces Roman, la
tenţie şî se dum iri: de astă- drei Ţimpea sint în întrecere — Fiecare membru al bri paraţii';
încă de la începutul anului. găzii noastre cunoaşte maim u l Organizaţia U.T.M. s-a îngri Gheorghe Holbau, la IoanSala- — maistru principal 6xpl.
dată întrecerea a ctştigat-o te m eserii! spune Ţimpea lă- jit şi de felul în care tinerii îşi horu şi la mulţi alţii pe care
Brigada condusă de Maria slnău-te să întrevezi că acest petrec timpul liber. O parte i-am. cunoscut şi care-şi fă cefitrală ; r
brigada lut Ţimpea. Nu-şi pu Plăşa a deţinut drapelul de fapt a deăenit ceva obişnuit, din tineri sint în brigada ar ceau cu modestie dar cu ne — tehnician prihcipal pro
fruntaşă de cele mai multe ori.. tistică de agitaţie, iar alţii fac stăvilit entuziasm datoria,
tu infrînge lacrimile, dăt pen Dar nici brigada lui Ţimpea fir<ssc. Dacă e nevoie de o su- transformlnd în fapte de cin iectant.
parte din echipele sportive. Solicitanţii vor depune
tru a nu fi văzută, alergă gră nu era codaşă. îşi îndeplinea Pentru rezultatele obţinute ste cuvintul măreţ al partidu cererile ia secretariatul uzi
în mobilizarea tineretului, or lui de a munci, tot mai bine, nei, pînă ia data de 25 iu
bită afară. ganizaţia U.T.M. a atelierului mai cu spor. lie 1960.
FL. DRĂGAN
Să fi fost aceste lacrimi nu a primit de curind diploma de
..'Ya/v . .-y AhT* .y v--\y w v -rw v y w -» .'