Page 47 - 1960-07

N r. 1727
Un awînf şi mai mare exlracfiei
minereurilor de lie r!
Hotâririie Congresului al 111-
!ea ai Partidului Muncitoresc
Rornin prevăd o dezvoltare sim­
ţitoare a industriei siderurgice
din ţara noastră, ca o condiţie
esenţială pentru dezvoltarea tu­
turor ramurilor economiei naţio­
nale. Strins legată de această
problemă este creşterea bazei
proprii de materii prime şi în
special a minereurilor de fier.
Directivele Congresului prevăd
ca în perioada planului de 6
ani, extracţia minereurilor de
fier să crească de 3,8 ori, a-
jungîndu-se la finele anului 1965
la circa 4.000.000 tone.
in lumina acestor hotărîri, în­
treprinderii noastre îi revin sar­
cini măreţe pentru rezolvarea
cărora este necesară o pregăti­
re temeinică. Producţia de mi­
nereu de fier va creşte cu 34
la sută la finele anului 1965, fa­
tă de anul 1960. Această creş­
tere se va realiza pe baza desco­
peririi de noi zăcăminte de fier
atît în perimetrul actual, cît şi
în bazinul Poiana Ruscă. De
asemenea, creşterea producţiei
de minereu de fier se va reali­
za şl pe baza construirii instala­
ţiilor de preparare şi concen­
trare a minereurilor, instalaţii
care urmează să intre în func­
ţiune Ia Ghelar şi Teliuc în pri­
mii 3 ani din planul şesenal şi
care vor prelucra minereuri să­
race, îmbogăţindu-le conţinutul
de metal. #
In vederea traducerii în fapt
a sarcinilor trasate de Congres,
colectivul nostru de muncă, sub
îndrumarea comitetului de par­
tid, a trecut la o analiză femei-
ELECTRICIANUL
La Combinatul siderurgie
din Hunedoara sint numeroa­
se şi complicate maşini şi a-
parataje electrotehnice. Ce­
lor care lucrează cu ele, elec­
tricienilor, maiştrilor şi in­
ginerilor, li se cere o ?naltă
pregătire profesională şi teh­
nică, o atenţie permanent
trează pentru observarea şt
descoperirea defectelor ce se
pot ivi in timpul funcţionării
lor.
Manca oamenilor de la în­
treţinere este deosebit de im­
portantă in sporirea produc­
ţiei de metal, deoarece ei
sini aceia care asigură func­
ţionarea în bune conăiţiuni a
tuturor instalaţiilor şi agre­
gatelor siderurgice.
La laminorul bluming de
1.000 mm., întreţinerea elec­
trică este asigurată de un co-
L lectiv care manifestă multă
(> e..x..i.g_e_n_ţ_ă___î_n__m__u_n_că* . Din a„- a verificat totul cu minuţia- )
L cest colectiv face parte şi
C electricianul Vasile Moise,
C cunoscut şi apreciat pentru
L hărnicia şi priceperea lui. Co.
} munistul Vasile Moise, mun-
( ceşte cu multă dragoste. El
L execută lucrări de bună cali-
> tate şi se străduieşte să desco-
^ pere la timp defectele ce se
.^^¦^r^ixxxAxxxxxxx»ooooooocx»oaoc5cxstxxxjLXxxxx50t:;<xx
Totul a început de la un mic
nit de alam ă — o piesă sim ­
plă la prim a vedere, dar ca re îşi
are specificul ei. T ija nitului
este goală în interior. Potrivit
tehnologiei, această piesă tre­
buia confecţionată în telul ur­
m ător : dintr-o sîrm ă de alam ă
nitul esfe refulat la presă, apoi
este trim is la spălat. După a-
ceasia, niturile sînt transporta­
te cu căru cioarele la celă la lt c a ­
păt al secţiei, unde sînt introdu­
se în mod m anual în buncărele
m aşinilor autom ate de găurit.
Pentru a scurta aceste opera­
ţii, m uncitorii şi-au pus proble­
ma dacă din presa şi din m aşi­
nile de gău rit nu s-ar putea crea
o linie autom ată?
In scurt timp acest proiect
a fost adus la îndeplinire. Toa­
te m aşinile au fost aşezate pen­
tru a iorm a o singură linie. Fie­
cărei prese de forjat i s-au adap­
tat cîte trei maşini autom ate
de găurit. S-a propus ca nitu­
rile să fie aduse de la presă la
m aşinile autom ate cu ajutorul
unui transportor pneumatic. Un
grup de lăcătuşi com som olişti
şi-a luat angajam entul de a tra­
duce în viaţă această propu­
nere.
După o m atură chibzuinţă,
comspmoliştii au hotărît să in­
staleze un buncăr special din
care niturile sînt trim ise la m a­
şina de găurit. Buncărul se ro­
teşte perm anent pe o traiecto­
rie care am inteşte de rotaţia u-
nui satelit în jurul Păm întului.
De aceea, i s-a şi dat numele
de „satelit“-
Ing. VASILE FLOREA
Directorul întreprinderii miniere
Ghelar
nică a posibilităţilor ce există
în întreprinderea noastră. Ca
urmare, s-a întocmit un plan de
măsuri, care a şi început să
prindă viaţă.
Unul dintre obiectivele stabi­
lite este descoperirea de noi re­
zerve de minereu în cadrul peri­
metrului minier existent. Desco­
perirea, cercetarea şi pregătirea
acestor zăcăminte este posibilă
prin organizarea înaintărilor ra­
pide, care să ajungă lunar la o
viteză de 100 pînă la 120 m.
în condiţiile existente. In vede­
rea realizării de înaintări rapide,
conducerea echipelor a fost în­
credinţată comuniştilor cu o bo­
gată experienţă tehnico-organi-
zatorică.
O altă măsură tehnico-orga-
nizatorică a fost introducerea
mecanizării încărcării la unele
înaintări, lucru care în ultima
perioadă de timp a dat rezulta­
te bune. In viitor, vom mecaniza
toate lucrările destinate desco­
peririi de noi cîmpuri, miniere,
în special în corpul nou şi mi­
na centrală Ia nivelul orizon­
turilor II, III şi VI. De aseme­
nea, s-a trecut la introducerea
transportului mecanic cu troleu
la orizontul VII al minei Mi-
hail şi Ia mecanizarea transpor­
tului la sectoarele Est şi Vest
ale orizontului II, măsură care
permite mărirea productivităţii
muncii cu circa 30 la sută.
ivesc în timpul funcţionării j
instalaţiilor electrice. J comprimat la presiune corespun­
La reparaţia din luna acea- \
sta, a instalaţiilor electrice, J
tovarăşul Moise a descoperit \
un defect care putea aduce j
perturbări în desfăşurarea )
întregului proces de produc- <
ţie. Acest defect a fost des- )
coperit la statorul unui ge- J
nerator de curent. Avind de j
controlat acest agregat tov. )
Moise nu s-a simţit cu con-
ştiinţa împăcată pînă ce nu J
zitate. A măsurat o dată, de )
două ori, a verificat fiecare 3
circuit în parte şi astfel a des­
coperit şi a înlăturat defec­
tul.
Acest fel de a lucra,
electricianul Vasile Moise
l-a învăţat de la mem­
brii de partid vîrstnici
care s-au ° cuPat grijă de
creşterea sşi educarea lui. A-
cum, tînărul membru de par-
tid Vasile Moise, este un ;
muncitor destoinic, priceput, j
şi totodată un bun agitator. El j
mobilizează prin vorpele şi j
faptele sale pe tovarăşii săi -ţ
de muncă, la luptă pentru
îndeplinirea sarcinilor de spo­
rire a producţiei de laminate.
F. VIŢEL
A doua naştere a uzinei
Noua linie au­
tom ată a oferii de A. LIPATOV
avantaje m ari. A Secretarul Comitetului de Comsomol cu acest servi­
devenit inutil
tran sp o rtu l n itu ­ al Uzinei „K rasnaia Etn a" din Gorki ciu un plan de
rilor. In prezeni
un singur m uncitor care deser­ m ecanizare şi autom atizare com ­
veşte patru m aşini supraveghea­ plexă a producţiei. In fiecare
ză confecţionarea lor.
După primul „satelit“ a urmat
ai doilea, al treilea... P în ă în
prezent, în corpul de refulare la
rece, cu forţele com som oliştilor
şi ale tineretului, au fost con­
struite 28 linii autom ate. A ceas­
ta reprezintă economii antecal-
d ilate de pesie un milion ru­
ble anual.
Uzina „K rasnaia Etna“ fur­
nizează piese norm alizate tutu­
ror uzinelor de autom obile din
ţară şi livrează o parte consi­
derabilă din banda lam inată la
rece. Cererea de produse purtînd
m arca acestei uzine este în con ­
tinuă creştere.
Iată de ce com itetul de com ­
somol a sprijinit iniţiativa tine­
rilor lăcătuşi de a se crea în
toate secţiile posturi comsomo-
liste pentru reprofilarea m aşini­
lor. Aceste posturi sînt conduse
de serviciul de m odernizare pe
întreaga uzină, din care iac p ar­
te. în afară de activiştii com so­
m olişti, inginerul şei şi m eca­
nicul şef al uzinei, specialişti şi R ecent, în secţia de lam inare
muncitori din profesiile princi­ la rece a benzii, com som oliştii
pale, au term inat m odernizarea m aşi­
S-au luat deja măsuri tehni- se va întruni ia 18 iulie
co-organizatorice corespunzătoa­
re pentru a fi deschise noi cîm­
puri miniere la nivelul orizon­
tului V al minei centrale şi la la 18 iulie ora 15 (ora locală), In tr-o co n v o rb ire cu co re sp o n ­ noastră. Cred că ziua in care publicităţii o declaraţie în care cere
mina Vest, sub nivelul actual
al orizontului de bază. Lucrările
geologice de cercetare şi des­
chidere de noi rezerve se exe­
cută atît cu lucrări miniere, cîi
şi prin foraje, sub nivelul ori­
zonturilor VI şi VII în partea
estică a orizontului IV, la mina
centrală, la mina Vest, Vadul
Dobrii şi Iazuri, unde, după da­
lele geologice cunoscute pînă în
prezent, există serioase rezerve.
In atenţia colectivului între­
prinderii miniere Ghelar a stat
şi stă problema introducerii teh­
nicii noi şi a metodelor avan­
sate de lucru, care vor permite
traducerea în viaţă a prevederi­
lor planului şesenal în ceea ce
priveşte mărirea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de
cost. Pentru traducerea în via­
ţă a acestui obiectiv s-au luat
o serie de măsuri tehnice şi or­
ganizatorice printre care: me­
canizarea totală a transportului
şi încărcării la toate înaintări­
le ; experimentarea celor mai ra­
ţionale scheme de perforare, pre­
cum şi a celor mai eficace pro­
cedee de puşcare; reducerea lu­
crărilor ,auxiliare neeconomicoa-
se prin buna organizare a pro­
cesului de producţie, prin eli­
minarea timpilor morţi ; meca­
nizarea producerii rambleului şi
folosirea raţională a lu i; folo­
sirea la capacitatea maximă
proiectată a staţiei de sorlare
şi sfărîmare a minereului, pre­
cum si a transportului infern de
minereu şi steril, asigurarea tu­
turor locurilor de muncă cu aer
zătoare prin montarea compre­
sorului de 45 m .c.: reducerea
personalului auxiliar şi nepro­
ductiv etc.
Hotărîrile Congresului al III-
lea al P.M.R. au fost studiate
de către colectivul nostru de
muncă cu multă atenţie. Con­
ştienţi de faptul că şi întreprin­
derea noastră ajută la întărirea
economică a ţării, muncitorii,
inginerii şi tehnicienii noştri sînt
hotărîţi să traducă în viaţă sar­
cinile măreţe ce le stau în faţă.
Bilanţ rodnic
Colectivul de muncitori .al
cooperativei „M ureşul“ din Alba
lulia a încheiat luna iunie cu re­
zultate frum oase în producţie.
Secţia de croitorie rochii temei,
de pildă, condusă de Elisabeta
Sim a, a îndeplinit planul în pro­
porţie de 190 la sută, secţia croi­
torie confecţii pentru tîrguri a
Com itetul de
comsomol a ela­
borat împreună
perspectivă de
secţie există un program de a c­
ţiune bine stabilit. Astfel, tinerii
m uncitori de la secţia de piese
norm alizate au hotărît să treacă
producţia de piuliţe la liniile au ­
tom ate, să înzestreze aceste li­
nii cu dispozitive de transport
şi în că rca re. In se cţiile de s-îr- de lucru de şapte ore.
mă, m aşinile de trefilat sînt e-
ch ip ate 'cu d ispozitive sp eciale
de trefilare continuă şi de înfă­
şurare a sîrm ei pe bobine.
Toate lucrările de m oderni­
zare sînt executate de brigăzile
com plexe, create recent la uzi­
nă, din care tac parle m uncitori
calificaţi, tineri ingineri şi teh­
nicieni. Ele efectuează toate lu­
crările, începînd cu întocm irea
fişelor tehnologice şi terminînd
cu asam blarea şi reglarea m a­
şinii sau liniei autom ate.
Anul trecut la uzina „K ras­
naia E tna“ au fost m oderniza­
te 185 m aşini fată de 80, cît pre­
vedea planul. In acest an. co­
lectivul îşi propune să reprofi­
leze alte 138 de m aşini.
DRUMUL SOCIALISMULUI
TELEGRAME EXTERNE
Consiliu! de Securitate P op oru l ş i guw©B*w$il ©aiisei
NEW YORK 13 (Agerpres).
După cum transmite corespon­
dentul agenţiei Asociated Press,
va avea loc o şedinţă a Consi­
liului de Securitate al O.N.U.
pentru discutarea situaţiei create
în urma acţiunilor agresive ale
S.U.A. împotriva Republicii Cu­
ba, acţiuni care implică o ame­
ninţare pentru pacea şi securi­
tatea generală.
Şedinţa Consiliului de Securi­
tate este convocată la cererea
guvernului cuban.
Noi provocări militare
ale S. U. A. îm potriva
R. P. Chineze
PEKIN 13 (A gerpres). După cum
transm ite agenţia China Nouă, la 1 2
iulie două nave militare ale S.U.A. au
violat apele teritoriale ale R.P. Chine­
ze la sud de provincia Guandun. O
altă navă militară a S.U.A. a violat
apele teritoriale ale R .P . Chineze în
regiunea insulelor Beţiuanledao şi Du*
niii, provincia Fuţzian.
In aceeaşi zi un avion m ilitar al
S.U .A . a încălcat spaţiul aerian al
R.P. Chineze la sud de Sarivei şi Pin-
hai (provincia Guandun). Un alt a-
vion m ilitar al S.U.A. a violat spaţiul
aerian al R.P. Chineze deasupra insu­
lelor Sidao şi lunsindao, care fac par­
te din arhipelagul Sisaţitmcl-ao (pro­
vincia Guandun).
In legătură cu aceste provocări mi­
litare ale avioanelor şi navelor militari?
ale S.U.A., ministrul Afacerilor Exter­
ne al R .P. Chineze a înmtnat State­
lor Unite un nou avertism ent serios.
îndeplinit planul în proporţie de
180 la sută, iar secţia croitorie
bărbafi a îndeplinit planul în
proporţie de 00 la sută. R ezul­
tate bune au obţinut şi secţiile
de tîm plărie.
MARIA BOLDURA
corespondentă
nii de îndreptat utilizată în tre­
cut necorespunzător destinaţiei.
F ără să fi cheltuit m ăcar o sin ­
gură copeică, com som oliştii au
regenerat m aşina şi au pus-o în
exploatare. Noul agregat a per­
mis secţiei să sporească pro­
ducţia cu o treime.
Ce obţine uzina de pe urma
m odernizării utilajului ? In m e­
die, productivilalea fiecărei m a­
şini regenerate creşte cu 10— 30
ia sută. Coeficientul de utiliza­
re al autom atelor creşte cu o
cincim e. Pe lingă aceasta se
realizează economii de m etal, se
reduc operaţiile m anuale şi tran­
sporturile. Toate acestea vor
perm ile uzinei ca în acest an
să producă piese norm alizate,
sîrm ă şi bandă lam inată la re­
ce în expresie valorică cu 8 m i­
lioane ruble peste plan. Se vor
econom isi 1.500 tone de m etal.
In ansam blu, pe uzină, produc­
tivitatea muncii va creşte cu i
la sută, deşi ea a trecut la ziua
De fapt, uzina cunoaşte o a
doua viaţă. Deservirea liniilor
autom ate complexe, a m aşinilor*
agregat necesită m ulte cunoş-
linţe. De aceea, în prezent peste
700 tineri şi tinere învaţă în in ­
stituţii de învăţăm înt superior,
în şcoli medii tehnice şi alte
şcoli. Deosebit de folositoare
pentru ridicarea calificării sînt
şi şcolile experienţei în ain tate
organizate în fiecare secţie, A-
ce-ste şcoli au şi fost absolvite
de aproxim ativ 500 de tineri ca-
¦re lu crează în producţie.
@ss:ps*imâ) B»e@ura®şii&3ţă
fgurverniiflixi U.R.S.S» revoluţia
H A VAN A 12 (A g e rp re s)! •— porul nostru şi cu
dentul TA SS, preşedintele Repu­ primul ministru Hruşciov a de­
blicii Cuba, Osvaldo Dorticos, clarat că artileria sovietică este
a declarat: gata să acorde sprijin Cubei,
este o dată istorică pentru în­
„In numele poporului şi gu­ treaga lume. Această declaraţie
vernului Cubei exprim recunoş­ demonstrează că popoarele ţări­
tinţă poporului, guvernului U- lor mici, popoarele înrobite nu
sînt singure în lupta lor pentru
niunii Sovietice şî primului mi­ libertate economică şi politică“.
nistru N. S. Hruşciovţ pentru
solidaritatea manifestata cu po­
ri
Anul i960 nu este
anul 1898
Unele capete infierbintate ar dori
să scrie cu singe acest din urmă
aci, astfel incit el să amintească
de ultimul act al campaniei catas­
trofale din zona Canalului de Suez.
NEW YORK 12 (Agerpres). — după care Franţa şi Anglia se mai
străduiesc încă să salveze cile ceva
La 10 iulie ziarul „New York" şi să stabilească relaţii de afaceri
Post" a publicat un articol redac­ cu Egiptul.
ţional intitulat „Anul 1960 nu este
.America nu mai poate tinde spre
anul 1898" (sub pretextul „eliberă­ rezolvarea problemelor ei latino-
rii'1 cubanilor de sub jugul colonia­ americane prin trimiterea infante­
riei marine. Prin aceasta noi am
liştilor spanioli, trupele americane compromite toiul. Pe lingă aceasta,
am pierde simpatia America Latine
au debarcat in Cuba in acel an şi sprijinul din partea majorităţii
popoarelor şi guvernelor Asiei, A-
— N.R.). In articol se spune prin­ fricii şi Europei occidentale.
tre altele: „Relaţiile noastre cu Noi am lăsat deja în urmă mijlo­
cul secolului al XX-Iea, am lăsat
Cuba, întemeiate pe principiul „ochi in urmă etapa ciad.era posibilă, sub
influenţa disperării, revenirea la di­
pentru ochi, dinte pentru dinte" şi plomaţia canonieretor din >secolul
al XIX-lca. Nu putem rezolva toa­
1 i titlurile isterice care evocă anul 1898 te problemele sitiundu-ne pe punc­
ascund o mare tragedie. Aceasta tul de vedere al intereselor noastre
naţionale înguste. Siuiein datori să
este tragedia greşelilor trecutului, învăţăm intr-un jet oarecare să con­
vieţuim cu Cuba, retiunţind la tulu­
a pasiunilor de astăzi şi a nesi­
guranţei viitoare, dar deocamdată
este o tragedie fără ultimul aci.
rile demente din ziare care ne îm­
ping la un aci de disperare de na­
V ED ERE DIN CA­ tură să devină ultimul 'aci al tra­
gediei mondiale.
RII ALA R EPU B LI­
Papi este că presiunile din par­
CII SOCIALISE E tea S.U.A. nu vor face decit să
C E H O SL O V A C IA accentueze popularitatea lui Castra
in rinditriie poporului. Prin blocade
— PRAGA nu poi jt stinse incendiile revolu­
ţionare.
Ziarul scrie in încheiere că „ac­
tualul guvern al S.U.A. obosit şi
vechi nu irebitie să întreprindă in
cele cUeo'jt luni ce-i mai rămîn ni­
mic ce ar lipsi următorul guvern de
posibilitatea de a rezolva în 'mod
clarvăzcitor problemele "lăsate lui
moştenire şt, să nădăjduim, cu
metode noi". '¦
**«- 'o-** •*3- *-a••*•*»*•a *«
m pmemMUL be
r **r“*r^r-»/-*/-¦» i r ' i —¦/ ’ I—>
COMITETUL REGIONAL )
AL FEMEILOR ^
15 IU LIE 1060
anunţă,'că Ia data de 17 j Program ul 1 : 7,15 Muzică uşoară
iulie, ora 10, la Casa de ] execu tată la diferite instrum ente ; 7,30
cultură din Deva. str. An- ) Sfatul m edicului: Fu ru nculoza; 8,00
drei Şaguna, nr. 17, va Din presa de a stă z i; 9,00 Cîntece
avea Ioc tragerea Ia sorţi j populare rom îneşti şi ale m inorităţilor
a cîştigăforilor concursului n a ţio n a le ; 10,-15 M uzică instrum enta­ nă ; 22,30 Doine şi jocuri populare
^ lă ; 11,03 Muzică din op erete; 11,35
j
cu tema „A 50-a aniversa- j
re a Zilei internaţionale a ^ Melodii populare rom îneşti; 12,00 Lim ­ rom îneşti; 23,30 Cvartetul opus 10 în
iemeii“
ba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al. sol minor de Debussy.
Cîştigătorii concursului î Graur (reluare) ; 12,30 interpreţi sovie­
vor face o excursie pe ruta ^ tici de m uzică u ş o a r ă ; 13,05 Muzică
Kiev — Leningrad — Mos- 3 populară rom înească din A rd e a l; 13,35
cova, cu o şedere efectivă ^ R eportaj; 14.00 Concert popular;
15.05 Recom andări din p ro g ram ; 15,10
în U .R.S.S. de 10 zile. Vechi melodii populare rom îneşti;
15,50, Ce e nou în lib rării; 16,15 Vor­
7•— —r .—fy— i— 1—r i__/ Jr, /. , beşte M oscova ! ţ 16,45 Interpreţi de
odinioară ai" muzicii populare romî­
neşti ; 17,30 Din legendele popoarelor;
19.05 Actualitatea în ţările socialiste;
ÎNTREPRINDEREA RE­ 21.15 Jurnalul satelo r; 21,45 Muzică
GIONALĂ DE ELECTRICI­ corală rom în ească; 22,30 Din crea­
TATE HUNEDOARA DIN ţiile lui G eorge E n e s c u ; 23,18 C on­
cert de noapte.
DEVA face cunoscut sala­
riaţilor din sectorul socia- Program ul I I : 14,07 Melodii popu­
Vit şi cooperatist că EXE­ lare rom îneşti; 15,00 Muzică distrac­
CUTĂ IN RATE, lucrări, de tivă ; 15,30 Din folclorul popoarelor;
16.15 Muzică vocală şi instrum entală;
instalaţii electrice inte­ 16,50 Curs de limba ru s ă ; 17,00 Me-
rioare şi branşamente în . LONEA: Mizerabilii; TEIUŞ ;
sectoarele pe care le ex­
ploatează, în condiţiile pre­ lodii din film e; 17,35 Cîntece popu­
văzute de H.C.M. nr. lare rom îneşti; 17,50 Cronică econo­
9411960. m ică ; !19,30 Teatru la m icrofon: „In
informaţii detailate se
primesc la secţiile şi cen­
trele de reţele din Deva,
Alba lulia şi Orăştie, pre­
cum şi de la electricienii
comunali.
r Producători, cetăţen i!
* PENTRU URMĂTOARELE
X Respectaţi termenele de predare a linurilor pentru cote şi
s contracte! Predaţi surplusul de lînâ unităţilor D.C.A. care vă
'plătesc preţuri de achiziţie, mărindu-vâ venitul gospodăriei
) voastre.
I Unităţile D.C.A. achiziţionează orice cantităţi de deşeuri
L textile provenite din îmbrăcăminte uzată şi din obiecte cas-
>nice. Predaţi unităţilor D.C.A. orice cantităţi de asemenea de-
Xşeuri din lină, bumbac, in şi cî nepă, care vă plătesc pe Ioc
l preţuri avantajoase.
¦> Unităţile D.C.A. colectează de asemenea orice cantităţi de *
<piei de animale şi piei de vînat.
< Unităţile D.C.A. funcţionează în toate oraşele, precum şi
<în toate comunele mari, avînd şi agenţi colectori în fiecare
j ccoomună.
W 'W'XvV. X'WVWv W W W ,A , v''A/'A/VvWv\WV\/\W\ W v W \
Pag. 3
Pentru eliberarea
lui Manelis Glezos
PA R IS 12 (A gerp res). - TASS
an u n ţă: Comitetul internaţional pen­
tru ap ăra re a lui M anolis G lezos a dat
punerea in libertate a eroului poporu­
lui grec.
Autorii declaraţiei sco t în evidenţă
sentinţa excesiv de aspră pronunţată
împotriva iui Glezos pe baza unor
acuzaţii a căror netemeinicie a fost
dovedită. In declaraţie se arată că
Glezos, care este bolnav de plămîni,
este deţinut de peste 20 de luni în con­
diţii care îi în rău tăţesc şi niai mult
starea.
Comitetul internaţional pentru apăra­
rea lui M anolis Glezos am inteşle că
Glezos, care a iniţiat m işcarea de re­
zistenţă împotriva cotropitorilor fas­
cişti a devenit simbolul celui mai înalt
patriotism atît în G recia, cît şi în
celelalte ţări care s-au ridicat împo­
triva asupririi şi urgiilor fascism ului.
Printre semnatarii declaraţiei sînt
Louis Aragon, Pierre Cot, Eugenie
Colton, Jenn Paul Sartre, Elsa Triolet
şi alţi eminenţi reprezentanţi ai vieţii
publice.
Un nou com plot îm potriva
tinerei Republici Congo
LEO PO LD V ILLE 12 (A g erp res).-
Participanţii la complotul colonialist
împotriva tinerei Republici Congo işi
continuă acţiunea murdară.
După cum relatează corespondentul
din Elisabethville al agenţiei United
Press international, primul ministru
al provinciei K atanga — una din cele
G provincii ale statului Congo —
Chombe, a d eclarat la 11 iulie că pro­
vincia se separă de Congo şi se pro­
clam ă „independentă“ . Chombe a sub­
liniat în declaraţia sa că această in­
dependenţă înseamnă o strînsă cola­
borare cu Belgia şi a cerut guvernului
belgian să continue să-i acorde ajutor
m ilitar, financiar şi tehnic. In relata­
rea agenţiei se arată că „in expresii
foarte confuze“ Chombe a încercat
„să fundam enteze“ separarea provinciei
K c.tanga de Congo, că în parlam entul
•provinciei K atan g a nu a fost pusă
la vot această problemă şi că in ge­
neral parlamentul nu s-a întrunit îna­
inte ca primul m inistru să fi făcut
declaraţia.
-căutarea extraordinarului“ — Scena­
riu radiofonic de I. D. Ş e rb a n ; 20,54
Muzică populară rom înească; 21,45
Album a rtis tic ; 22,00 M uzică de e s­
tradă de compozitori din R.P. Polo­
BU LETIN E DE Ş T IR I: 5,00; 6,00;
7 ,0 0 ; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00: 19,00;
2 0 ,0 0 ; 2 2 ,0 0 ; 23,52 (p rogram u l 1)
14,00: 16,00; 18,00; 21,30; 23,00;
(programul II).
! CIMEMEKTOGDBÍIOE
15 IU L IE 1960
DEVA: Mexicul ciută: Casa
liniştită ; ALBA IIJLIA : Enrico
Caruso; Concurs internaţional
Ceaileovslci: BRAD: Ultima
noapte pe Titanic; HAŢEG :
Primăvara; HUNEDOARA : Hai­
ducii din Rio F r io ; I H A : Pe,
ţărmuri îndepărtate; ORĂŞTIE:
Poemul mării: S.O.S. în Cosmos;
PETROŞANI: Stele de mai; Răz­
boiul opiumului; SEB EŞ; In
zgomotul roţilor; S.O.S. în Cos­
mos ; SIMERIA: Ştrengarii;
Băieţii noştri; ZLATNA: Tele­
grame; APOLDUL DE SUS: Via­
ţa nu iartă.
m m m m m m G tm k
PENTRU 24 ORE
Vreme relativ frum oasă cu ce­
rul mai noros ziua şi cu înse­
ninări în cursul nopţii. Tem pe­
ratu ra staţion ară, ziua va ti cu ­
prinsă între 23 şi 28 grade, iar
noaptea între 12 şi 17 grade.
Vîntul va sufla potrivit din di­
recţii nehotărîte.
3 ZILE
Vrem ea în curs de îm bunătă­
ţire tem porară şi cu tem peratu­
ra în creştere treptată.