Page 49 - 1960-07
P. 49
I Hune^ooru-- '
PRCLET ART'VIN TOATE TARILE, UNIŢl-VA! CU FORJE SPORITE Sosirea unei
mulsociulismului LA STRÎNSUL RECOLTEI delegaţii a
Muncă însufleţită în comuna Foit poporului
coreean
Ieri a sosit la şcoala „Kim Ir
Sen“ din Pîclişa, regiunea Hu
Anu! XII Nr. 1728 Vineri 15 iuîie 1980 4 pagini 20 bani Membrii gospodăriilor agri Pentru stringerea la timp a nedoara, o delegaţie a poporului
cole colective din satele Foit şi recoltei bogate de grîu şi a pre- coreean condusa de tovarăşul Sin
Inovaţiile — p reţioasă Bobîlna obţin succese remarca Hva Zin, adjunct al ministrului
întîmpina pierderile prin scu
bile în campania agricolă de turare, colectiviştii din Bobîlna Invăţămîntului şi Culturii din
vară. Muncind cu multă însu R.P.D. Coreeană, cu prilejul în
fleţire şi folosind fiecare zi bună au început manual secerişul lui. toarcerii copiilor coreeni în patria
de lucru, membrii celor două Pină în prezent, ei au secerat lor. Oaspeţii au fost întîmpinaţi
gospodării agricole colective au
peste 2 0 ha. din cele 180 culti de tovarăşii Petru Furdui, mem
secerat în întregime orzul. La bru al C.C. al P.M.R., prim-se-
G.A.C. Bobîlna, producţia de orz vate. Şi la G.A.C. din Foit, co cretar al Comitetului regional de
depăşeşte 3.000 kg. la ha. lectiviştii, participînd în număr
mare la lucru, au secerat pînă
în prezent peste 15 ha. de grîu.
sursă de econom ii Au terminat recoltatul orzului partid Hunedoara, Dumitru De-
jeu, preşedintele Comitetului e-
Zi ăe zi la cabinetele tehnice ale întreprinderilor din regi Zi de zi, coleotivul de munci desăvlrşea repede coacerea, pre- xecutiv al Sfatului popular re
une, numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri prezintă dosare tori şi tehnicieni de la G.A.S. zentlnd pericol de scuturare, gional, Radu Petru, vicepre
cuprinzină rodul muncii lor. Sint inovatorii, aceşti neobosiţi cău Mintia s-a preocupat de strîn- S.M.T. Dobra a venit in ajuto şedinte al C.C. al Crucii Roşii
gerea la timp şi fără pierderi rul gospodăriei cu o combină a R.P.R., Cornel Cismaş, şeful
tători ai căilor de reducere a preţului de cost şi ăe îmbunătă a recoltei de orz. Cînd spicul a care a recoltat cultura de pe 2 0 secţiei de învăţămînt şi cultură
ţire a proceselor ăe producţie. In cele ce urmează prezentăm intrat în pîrgă, secerătorile le- ha. Din cele 44 ha. cultivate cu a Sfatului popular regional, Teo
cîteva aspecte ale muncii lor. gători au pornit să secere pe orz, pe 5 ha. s-a efectuat ară dor Mureşan, prim-secretar al
Comitetului raional de partid
tarlalele de orz de la trupurile tură şi s-a însămînţat porumb Haţeg, Gheorghe Oprinescu, pre
Peste 1.500.000 (el e c o n o m ii Leşnic şi Lăpuşnic. Cum orzul a pentru masă verde. Pe restul şedintele Comitetului executiv al
fost semănat de timpuriu şi-şi de 39 ha. este cultivat trifoi. sfatului popular raional Haţeg,
precum şi de activişti de partid
La I. C. S. Hunedoara, mişca Printre cele mai valoroase i- Trebuie urgentat secerişul griului şi de stat, elevi coreeni, locuitori
rea inovatorilor a crescut an de novaţii se numără : „Modificarea ai oraşului Haţeg şi din satele
an. devenind tot mai largă, cu- tehnologiei de montaj a con La gospodăriile agricole co şui griului, începînd recoltatul din împrejurimi.
prinzînd un număr din ce în ce strucţiilor metalice Ia O. S. M., lective din Pricaz, Cristur şi lui manual pe acele tarlale un
mai mare de constructori. Şi în nr. 2, etapa Il-a", „Modificarea Orăştie. colectiviştii au lucrat de el este pîrguit. La fel tre In cadrul mitingului ce a avut
anul acesta, la cabinetul tehnic căii de rulare a podurilor ru buie să se procedeze şi la G.A.C. loc cu acest prilej tov. Sin Hva
al întreprinderii au fost înregis lante", „Recondiţionarea tubu intens la secerişul orzului reu din Cristur şi Orăştie. In aş Zin, a mulţumit în numele dele
trate multe propuneri de inova şind să termine in mare parte teptarea combinelor, timpul tre gaţiei, partidului şi guvernului
ţii şi raţionalizări. Astfel, în pri rilor Varnisch, pentru refolosi- această lucrare. Dar dacă a- buie folosit din plin, cu chib R.P.R. pentru grija părintească
ma jumătate a anului, s-au în zuinţă. Intrebuinţînd toate mij pe care au avut-o faţă de copiii
registrat 108 propuneri de ino rea lor“. Aceste inovaţii aduc a- cestel culturi ei i-au acordat a- loacele şi forţele pentru seceriş, coreeni. Cu acest prilej au fost
vaţii din care 55 s-au şi aplicat, stringerea recoltei va fi asigura conferite Ordine şi Medalii ale
aducînd în această perioadă eco nual economii antecalculate de tenţia cuvenită, nu la fel pro tă Intr-un timp scurt şi fără R.P.D. Coreene unui număr de
nomii postcalculate de 1.505.169 pierderi. 32 tovarăşi. Printre cei distinşi
lei. peste 1.100.000 lei. cedează ou cultura griului. sînt tovarăşii Petru Furdui,
2.500 kg. orz membru al C.C. al P.M.R., prim-
In fruntea inovatorilor stau şi La G.A.C. Pricaz, de pildă, griul secretar al Comitetului regional
ia heclar de partid, Radu Petru, vice
acum tovarăşii Gheorghe Moldt, însămînţat pe 250 ha., a ajuns preşedinte a| C.C. al Crucii Ro
şii a R.P.R., Scarlat Drăghici,
Aii Sezein, Ion Matei, Vaier Co- în faza de coacere în pîrgă. Mihai Tanase, loan Udrea şi
alţii.
rui, Erneric Fodor, Ion George- Deci el poate fi recoltat ma
scu şi alţii. nual, urmînd să-şi desăvîrşeas-
că coacerea în snopi. La G.A.C.
Primii pe raion s Pricaz, trebuie urgentat seceri-
Utemistul Romulus ______ ------- -----
Cazan, montaior, lu
Şi la D. M. Cugir, mişcarea Prin aplicarea lor, U. M. Cu In G.A.S. Galda de Jos, mun
inovatorilor a înregistrat în pri gir va obţine economii postcal crează la secţia l-o. A 1.300-a fonă fontă şi va contribui la mecaniza ca pentru recoltatul orzului este în pagina 4-a
mul semestru al anului succese culate în valoare de 1.781.575 peste pian rea încărcării minereului ex în toi. Mecanizatorii lucrează cu
deosebite. In această' perioadă, lei. Amintim că faţă de semes locomotive a Atelie cavat în carieră. spor pe cele 6 combine. De pe ® Opinia publică mondia-
au fost propuse 179 inovaţii, trul I al anului 1959, numărul relor C.F.R. Simeria. u suprafaţa recoltată în cîteva ore, lă condamnă noua provoca
cu 92 mai multe decît au fost inovatorilor a crescut cu 32. In fiecare lună el îşi s-a obţinut o producţie medie de re americană împotriva
propuse în perioada corespunză depăşeşte norma in medie cu 2.500 kg. orz la ha. U.R.S.S.
toare a anului trecut. Din aces Aceste realizări îi situează pe 15-20 la sută.
tea, au fost acceptate 90. inovatorii din Cugir fruntaşi pe Muncind cu elan, tractoriştii • Poporul englez este alar.
raionul Orăştie. In clişeu : Iov. Cazan in tim Marcu Nicolae şi Semeşan Va- mat de zborurile avioanelor
pul lucrului. sile, combainerul Picoş Gri- americane de spionaj.
gore, şi mulţi alţii, au obţinut
Minerii din T e liu c Prin contribuţia Furnaliştii de la Călan au Ansamblul cele mai bune rezultate. • Situaţia din Congo în
obţinut în ultima vreme rea discuţia Consiliului de Se
La întreprinderea minieră Te de 34.500 lei anual, „Instalaţie voluntară a cetăţenilor lizări deosebite în direcţia „Alexandre Subota11 F. DRAGAN curitate.
liuc. mişcarea de inovaţii şi ra prin tranzbordare a minereului", sporirii indicilor de utilizare
ţionalizări a luat amploare în a- care aduce o economie anual In comuna Ilia funcţionează a agregatelor. Astfel, în pri la Hunedoara
cost an. Astfel,, numai. în semes de 109.950 leL de mai mulţi ani o baie popu
trul I a. c. muncitorii, tehnicienii lară. Datorită uzajului, în ulti mele 10 zile din luna iulie, ei Aseară, ansamblul de mu
şi inginerii inovatori, au tăcui In primele 10 zile din semes mul timp instalaţia nu a mai au produs cu aproape 200 kg. zică de estradă şi uşoară „A-
18 propuneri de inovaţii şi ra trul II a. c„ au fost înregistrate putut fi folosită. Prin contribu pe fiecare m.c. volum util de lexandre Subota“ din R. P. F.
ţionalizări. la cabinetul tehnic 3 propuneri ţia voluntară a cetăţenilor s-a furnal mai multă fontă decit Jugoslavia a prezentat în sala.
de inovaţii, care aduc o econo adunat suma de 7.770 lei, sumă prevăd sarcinile de plan. A- Teatrului nou din Hunedoara
Din acestea au fost aplicate mie antecalculată de 67.000 lei ce a fost destinată reparaţiei ceasta le-a dat posibilitatea două spectacole.
13 inovaţii, care aduc economii anual. băii. Baia complect renovată să-şi. depăşească zi de zi sar
(vopsit interior, repararea con cinile de plan. In cursul zi Spectacolele s-au bucurat
antecalculate în sumă de 164.474 Printre inovatorii fruntaşi pe ductelor, punerea în funcţiune lei ăe ieri, ei au elaborat cea de un bine meritat succes.
lei. Printre inovaţiile cele mai întreprinderea minieră Teliuc se a încă unei vane, procurarea u- de-a 1300-a tonă tontă în a-
numără Octavian •Scutea, Sam- nei pompe noi, grătare etc.), dă fara prevederilor planului a- In sprijinul
importante care au fost aplicate un aspect plăcut interiorului. ferent celor 14 zile ale lunii
în producţie se numără „Modi son Faur, Dionisie Toma, Ioa- colectiviştilor
Ea va fi dată în funcţiune zilele în curs.
ficarea ventilului de încărcare cu chim Mihăilescu, Lucian Mari- acestea. Corpul tehnico-administra
Un nou utilai pentru tiv al întreprinderii miniere
aer a buteliilor de pornire", care nescu, care au făcut propuneri IOAN ROŞU Ţebea a hotărit cu cîteva zile
corespondent mineri in urmă să vină in ajutorul
aduce o economie antecalculată de inovaţii a căror aplicare se colectiviştilor din localităţile
-OO- In sprijinul minerilor de la. învecinate. Astfel, tehnicienii
poate generaliza. Teliuc vin noi maşini, care-î şi funcţionarii minei Ţebea
ajută să extragă mai mult s-au oferit să execute gropi
La S.M.T» O răştie minereu de fier. Ieri diminea pentru Insilozarea porumbu
ţă, în cariera Teliucul Mic au lui la gospodăriile din satele
Colectivul S.M.T. din Orăştie culate în valoare de 29.230 lei pe Pregătiri început lucrările pentru mon Rişca, Ţebea şi Caraci. Ieri Tovarăşul Candin Ciocan este unul dintre cei mai buni
acordă o mare atenţie reduce an. tarea unui screper, care a so a fost executată cea de a pa mecanici de turbine de la Termocentrala din Gurabarza. In-
rii preţului de cost pe seama pentru turneu sit la Teliuc în aceeaşi zi. tra groapă. treţinind şi supraveghind cu multă atenţie turbinele, el con
aplicării in producţie a unui cit Merită a fi menţionată şi ino Noul utilaj a fost executat la tribuie astfel la depăşirea planului de producţie pe secţie.
mai mare număr de inovaţii şi vaţia realizată de colectivul for Formaţiile artistice ale cămi uzina „Unio“ din Satu-Mare
raţionalizări. mat din Nicolae Zlateş, şef de nului cultural „Nicolae Bălce- In clişeu: Candin Ciocan la locul de muncă.
atelier, Aurel Fleşaru, mecanic scu“ din Ilia, tac intense pre
In acest an, toate inovaţiile şi Ioan Căpăţînă, strungar, care gătiri în vederea prezentării u- Posibilitatea comparării rezultatelor —-
propuse au fost aplicate. Ele a- au realizat un dispozitiv de re nui program în ziua de 23 iulie
duc o economie anuală antecal condiţionat contrabătătoare de pe scena căminului cultural din principie al întrecerii socialiste
culată In valoare de 80.000 lei. batoză. După 6 luni de la apli Geoagiu.
care, economiile postcalculate au începută în primăvara lui fa lupta cu vechiul; aproape In ce priveşte producţia de situaţiile respective erau prezen
Cea mai importantă inovaţie totalizat suma de 17.000 lei. De menţionat este că forma 1959, întrecerea dintre siderur- zi de zi Ia ambele combinate laminate, chiar luînd în conside tate colectivelor secţiilor, fiecare
a fost realizată de un colectiv ţiile artistice ale căminului cul giştii hunedoreni şi reşiţeni, a au fost obţinute producţii record, rare cele aproape 24.000 tone muncitor ştiind ce a făcut, sau
format din strungarul Ioan Bu- O economie în valoare de tural din Ilia au prezentat îri continuat tot anul pe baza unor a avut Ioc un schimb de scrisori, peste plan avans, hunedorenii ce mai are de făcut pentru a cîş-
1 2 . 0 0 0 lei aduce şi inovaţia pro acest an spectacole la Hunedoa obiective precise, cu dinamism, un schimb de experienţă. sînt rămaşi în urmă, deoarece tiga întrecerea.
zatu şi mecanicul Constantin pusă de inginerui Romeo Pascu cu emoţii pentru ambele părţi. procentul de depăşire a planu
şi Nicolae Zlateş, care constă în ra, Certej, Sîrbi, Bacea, Brîznic Roadele ei — mii de tone metal La Hunedoara, pe aleea frun lui realizat de reşiţeni e mai In prezent, cu excepţia a două
Colţea. Ei au construit un dis înlocuirea ţevii flexibile din si în alte localităţi taşilor, panoul pe care era afi lozinci in ţaţa laminorului de
pozitiv de recondiţionare a su cauciuc necesar ridicătorului hi AlAR IA POPA
draulic LH. - 1 de la tractorul corespondentă
papelor de refulare de la pompa UTOS, cu ţeava de oţel sau cu
pru.
de injecţie a motorului D-35.
1>«•••
Prin aplicarea acestei inovaţii,
se realizează economii antecal
jyy
peste plan, milioane lei econo şată periodic situaţia întrecerii mare. La preţul de cost opera 800 mm., în oricare din secţii
mii la preţul de cosi. Au cîşti- a început din nou să fie vizitat. tiv pe luna iulie, situaţia favo ai merge nu mai găseşti nimic
gat hunedcrenii datorită indi S-a scris la gazetele de perete rizează tot pe hunedoreni. sau aproape nimic ce să-ţi a-
cilor de utilizare înalţi realizaţi, despre această întrecere şi oa Toate acestea sînt cum nu se mlntească despre întrecere. Pa
a cîştigat patria noastră socia menii au hotărit să reediteze nourilor de la oţeiăriile Martin,
listă. succesul din anul trecut. poate mai bune. Dacă insă ai atît de sugestive altădată, li
întreba vreun oţelar, furnalist s-a dat altă întrebuinţare. A-
întrecerea, a atras atenţia în Zilele trecute la comitetul sin sau iaminator asupra locului pe ceastă lipsă de interes faţă de
tregii ţări şi nu puţini au fost a- dicatului (de ce numai acolo se care îl ocupă colectivul din care popularizarea întrecerii e cu
va vedea mai joş), am avut pri face parte în această întrecere,
ceia care au urmărit-o, fără a prea puţini ar fi în stare să dea arii mai surprinzătoare cu cit nu
lejul să văd situaţia operativă un răspuns. Explicaţia tăcerii mai departe decît acum cîteva
fi siderurgist sau cel puţin hu- săptămîni, asemenea situaţii pu
r.edorean sau reşiţean. întrece a întrecerii. Hunedoara, consec teau fi văzute prin secţii.
rea a dat naştere la iniţiative ventă tradifiei, conduce : Ia cocs,
frumoase, a scos din anonimat avind în vedere rămînerea în lor e simplă : n-au de unde cu După cum se ştie, printre
numele altor şl altor oameni, urmă a reşiţenilor, cu cîte noaşte această situaţie. Ce-i principiile întrecerii socialiste
intr-un cuvînt, a exprimat dorin va mii de tone; la fontă cu drept, există la intervale regu figurează şi publicitatea ei, şi
ţa colectivelor de siderurgişti peste 7.500 tone, aceasta datori late de timp un schimb de con posibilitatea comparării rezulta
respective de a da cit mai mul1 tă în special faptului că au rea vorbiri telefonice între cele două telor. Oare comitetul sindicatu
pentru cauza comună — con lizat indici de utilizare superiori combinate, însă ce folos că a- lui să ii uitat de aceste1 prin
struirea socialismului. celor realizaţi de Reşiţa cu 0,85 ceste convorbiri prinse într-o si cipii ? Se pare că da, avînc! în
In acest. an. întrecerea a fost kg. pe m.c. volum util fu rn al; tuaţie comparativă, se găsesc vedere cele semnalate mai sus,
reluată sub semnul luptei pen Ia oţel Martin întîietatea e con închise în sertarele serviciului Tovarăşii în cauză ar trebui
tru îndeplinirea angajamentelor firmată prin cele 410 kg. oţel pe organizarea muncii sau Ia co să-şi amintească rolul mare pe
luate în cinstea Congresului par m.p. vatră cuptor şl zi calenda mitetul sindicatului. care l-a avut în anul trecut a-
In Hunedoara, oraşul marilor construcţii siderurgice, apar mereu noi blocuri, noi străzi. tidului. De o parte şi de alta ristică, avans al Hunedoarei pe Anul trecut, după cum toţi hu ceastă întrecere în sporirea pro
Tot mai mulţi oameni o.i muncii locuiesc astfel in apartamente moderne, confortabile. s-a trecut la folosirea pe o scară unitatea de suprafaţă. La oţel nedorenii ştiu, în secţii şi pe a- ducţiei de metal.
mai largă a rezervelor interne electric, situaţie similară. leea iruntaşilor, cu regularitate,
In clişeu: Aspect din oraşul muncitoresc Hunedoara. A. JURCA
