Page 5 - 1960-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI
Amil XII Nr. 1717
M u n că entută. pentru îndeplinirea
h o ta rîriio n g re su iu i partid ului
Succesele m inerilor
la Marceş
Pentru echipele de mineri de
Ia secţia Haneş a Întreprinderii
miniere Zlatna, lucrările celui
de-al Ill-lea Congres al parti­
dului au constituit un prilej de 'în faţă, au ajuns la
intensificare a eforturilor în a că pentru a le înde-
vederea obţinerii unor realizări j necesar să-şi îndrepte
cît mai frumoase.
Drept urmare, multe echipe
au realizat depăşiri dintre cele
mai mari. Astfel, echipa condu­
să de minerul Traian Oprea, lu-
crînd la o înaintare Ia orizontul
minus 40 m., a depăşit planul
lunii iunie cu 63 la sută. iar mi­
nerii din echipa lui Traian Ce-
naru cu 38 la sută. Realizări luperistul Gheorghe An-
frumoase au obţinut şi echipele
conduse de minerii EmanoiI Pe-
traş şi Vasile Marcu.
- 0 - fum 81 grade Celsius. A-
^ Siguranţa şi buna funcţiona- î
^ re a term ocentralelor depind de s
<> felul cum se execută lucrările L
< de control la aparatele de pre* $
5 cizie de înregistrare.
L 1° clişeu : La Termocentrala
din G urabarza, utemistul Flo­
rin .lorza, term otehnician, in
timpul executării unui control
la un ap arat termotehnic de în-
t registrare.
Dezvoltarea ectorului zootehnic -
o sannă importantă
Creşterea animalelor s-a do-
ve î a ti o ramură de produc-
0ar e. rentabilă pentru uni-
, MV e cc,,tf mmai°JemmuTlte Î annime -al,eG,resSe‘
foloseşte mai raţional forţa de
munca se valorifică în între-
gime furajele existente în gos-
podarie şi se obţin cantităţi în-
semnate de îngrăşăminte care
sporesc producţia agricolă.
. . regiunea noastră sînt-po-
sibilităţi mari pentru creşterea
animalelor^ Priceperea oameni-
lor m hrănirea şi îngrijirea va-
cilor de lapte va duce nemijlo- \gard 2.200 litri lapte. Sînt
oit la obţinerea unor producţii îi şj unele gospodării colec-
din ce în ce mai mari. Gospodă
riile agricole de stat şi colective
din regiunea noastră au cumpă­
rat în anul acesta 10.400 cape­
te bovine, din care 7.000 vaci
de lapte. îngrijite bine, vacile
dau producţii din ce în ce tot
mai mari.
Directivele celui de-al TTI-Iea
Gongres al P.M.R. constituie un
nou şi puternic imbold în mun­
ca crescătorilor de animale. Fap.
tul că producţia totală de lapte
va trebui să ajungă în 1965 la
peste 50.000.000 hl., revenind
circa 375 hl. la suta de hecta­
re teren, determină pe colecti­ jeocupat de îmbunătăţirea e-
vişti şi pe muncitorii din G.A.S. ttivului prin creşterea anima-
să aplice o selecţie cît mai ri­ lor de rasă.
guroasă a animalelor, să îmbu Odată cu dezvoltarea sedoru-
nătăţească condiţiile de creşte- li socialist al agriculturii, ges-
re, astfel îneît producţia de lap-
te să ajungă în acest an la
2.000 litri în G.A.G. şi ia 3.000
litri în G.A.S.
Experienţa anilor trecufi a
A început recoltarea
o Datorie împlinită (pag. 2-a) ; păioaselor
® Note de drum — B U D A P E S ­
Sîmbăfă 2 iuîie 1960 4 pagini 20 bani TA (pag. 3 - a ) ; Orzul şi secara fiind însămîn- Paralel cu pregătirea desfă­
0 Vizita lui N. S. Hruşciov ţate din timp şi întreţinute cu şurării campaniei de recoltări,
în Austria — Întrevederile dintre mai multă atenţie decît în anii colectiviştii din comuna Lăpuş­
N. S. Hruşciov şi membrii guver­ trecuţi, s-au dezvoltat corespun­ nic s-au ocupat şi de întreţine­
nului austriac (pag. 4-a) ; zător şi au legat rod bogat. Co­ rea culturilor prăşltoare. Pînă
lectiviştii, îndrumaţi de cadrele în prezent ei au terminat praşila
® M anevrele reacfiunii japoneze tehnice agricole, au urmărit per­ l-a la porumb şi a Il-a la sfecla
pentru continuarea politicii falimen­ manent stadiul de coacere a de zahăr.
tare a guvernului Kişi (pag. 4-a). culturilor şi la momentul potri­
vit au început secerişul.
Lei GL A. C.
La Lăpuşnic Simeria Veche
Pentru strînsul recoltei păica- Şi la G.A.C. din Simeria Ve­
selor de vară, colectiviştii din che colectiviştii desfăşoară în
Brîsnic — sat aparţinător comu­ aceste zile o muncă intensă.
C u c o m u n iş t ii nei Lăpuşnic — s-au pregătit Sînt multe lucrări agricole ce
din vreme. Ei au reparat şi pus trebuie efectuate urgent în a-
la punct cu cîteva săptămîni în ceste zile, dar colectiviştii nu ne­
urmă mijloacele de lucru nece
opia marea sărbătoare în muncă tot mai frumoase. sare recoltării, cele pentru tran­ glijează nici una. Ei ştiu din
resul partidului. La u- Acum, la sfîrşit de lună, cu sport şi spaţiile de depozitare, proprie experienţă că atît pra­
!ctoria“ din Călan, fur- astfel că atunci cînd orzul a a- şila electuată la timp cît şi
prilejul încheierii bilanţului, juns în stadiul de coacere în strînsul recoltei în cel mai scurt
după ce au dezbătut s-a constatat că la furnalul nr. pirgă, colectiviştii au pornit j a timp, sînt factori care contribuie
insfătuire sarcinile ce le 1 a fost realizat un indice de secerat. Numai într-o singură zi la sporirea producţiei agricole.
utilizare de 1,072 tone fontă pe ei au recoltat aproape 6 ha. de Avînd în vedere acest lucru, cu
m.c. volum util, iar la furnalul orz. cîteva zife în urmă un număr de
nr. 2 un indice de utilizare cu
213 kg. pe m.c. volum util mai în cursul zilei de ieri au în­
mare decît cel planificat. Acest ceput recoltatul orzului şi colec­
lucru a dus la elaborarea a tiviştii din Lăpuşnic. Participînd
3.278 tone fontă peste plan. la seceriş în număr mare el au
înspre folosirea cît mai reuşit ca numai într-o zi să peste 45 colectivişti au început
In aceeaşi perioadă s-a dat secere aproape 7 ha. cu orz. secerişul orzului. Pînă acum,
i a capacităţii de pro- o atenţie deosebită îmbunătă­
<agregatelor. Şi au por- ţirii calităţii fontei şi reducerii ei au secerat manual mai mult
nuncă. costului ei. Folosind raţional
materiile prime, materialele, e- de jumătate din cele 10 ha. cul­
îistul Anton Râceanu, nergia, respectînd reţeta de do­
îi unor cercetări asidue, zare şi disciplina tehnologică, tivate cu orz.
z să reducă substanţial s-a reuşit să se reducă deda- jj
fle de aer şi să prelun- satele cu 84 la sută faţă de nor­ L BERCA
gu mult durata de func­ ma admisă. Totodată preţul de corespondent
ţia creuzetului furnalu- cost al tonei de fontă a fost re­
dus, conform calculelor opera­
tive, cu aproximativ 60 lei. Sărbătorirea „Zilei învăţătorului
în regiunea noastră
ciecut la aplicarea meto- Succesele obţinute de furna-
deilizare forţată a eaupe- liştii din Călan în cursul lunii
rs t ce a dus la creşterea iunie se datoresc entuziasmului
teuril aerului insuflat în cu care s-a desfăşurat întrece­
rea în cinstea Congresului, în­ De curînd, minerii Nicolae Sturza şi Petru Cîmpeanu, de In întreaga regiune s-a săr­ mără tovarăşii: Victor Păştea-
trecere în ale cărei prime rîn- la I.M. Barza, au preluat conducerea unor echipe râmase în bătorit la 30 iunie „Ziua învă­ nu, şeful secţiei de învăţămint
duri au stat şi stau comuniştii. urmă. împreună cu noile echipe, ei au reuşit să recupereze ţătorului“. In cadrul şedinţelor şi cultură a Sfatului popular
cesuri, ca şi altele, au de- In prezent, la furnalele din Că­ rămînerea în urmă şi să depăşească planul de producţie. festive ce au avut loc, cadrele raional Alba, Dumitru Florea,
lan, oamenii muncesc cu şi mai didactice şi-au manifestat dra­ profesor-maistru la şcoala de
te încă din primele zile Privind spre cele gostea şi recunoştinţa faţă de meserii din Alba Iulia, Ecate-
mult entuziasm pentru a ob­ partid şi guvern, care au luat rîna Henig, învăţătoare la şcoa­
aii iunie obţinerea unor ţine rezultate din ce în ce mai 4.000.000 tone fonia o serie de măsuri menite să la de 7 ani din Berghin, raio­
frumoase, pentru a da viaţă ducă la dezvoltarea învăţămîn- nul Alba, Gheorghe Manciu,
inî utilizare ai furnalelor sarcinilor stabilite de Congres. Nu cot descrie entuziasmul cu care au muncit furnaliştiî tului şi culturii în patria noa­ profesor la şcoala medie „A-
noştri iu zilele celui de-al iii-le a Congies al partidului ! Dova­ vram Iancu“ din Brad, Cornel
rt da o constituie cele peste 2.000 tone tontă produsă peste plan stră. Miheţ, directorul şcolii elemen­
In cadrul discuţiilor purtate tare din Blăjeni, Vasile Senciu-
1 acest lucru, colectivul lescu, directorul şcolii de 7 ani
pe marginea referatelor pri­ din Valea Brad, raionul Brad,
sei-a mărit angajamentul Ioan Popa, profesor la şcoala
an la 5.000 la 14.000 tone vind sarcinile izvorîte din Di­ medie „Aurel Vlaicu“ din Orăş-
foaste plan. Zilele au tre­ rectivele celui de-al Ill-lea Con­ tie, Maria Ripcşan, învăţătoare
gres al P.M.R., învăţătorii şi la şcoala de 4 ani din Mărti-
cu după alta. Şi cu fieca- profesorii şi-au luat angaja­ neşti. Ioan Sălăjan, directorul
mente în vederea transpunerii şcolii de 7 ani din Acmar, co-
rele, întrecerea în cinstea în viaţă a acestora. S-au ţinut muna Blandiana, raionul Orăş-
de asemenea referate în care tie, Ioan Herţ din Băcia. Tra­
Ciului partidului devenea au fost oglindite rezultatele ob­ ian/ Groza din Simeria, Bujor
ţinute in generalizarea Învăţă- Pădureanu din Topliţa, Visky
to însufleţită, rezultatele mîntulul pe anul şcolar 1959— Arpad din Hăşdat, raionul Hu­
1960 şi au fost premiate cadrele
în secţia noastră, în luna trecută, realizai ea unui indice de uti­ didactice care au obţinut cele nedoara, şi alţii.
Scinile ce ne sînt încredinţate lizare cu mult mai înalt decît cel planificat, însemnatele eco­ mal bune rezultate.
ß nomii pe care le-am obţinut la preţul de cost. Printre cei premiaţi se nu­
or f i îndeplinite cu cinste La aceste succese a contribuit şi echipa pe care o conduc
eu. In lunp trecută, noi am depăşit planul cu peste 30 la sută,
lele celui de-al şani. Noi am căpătat o lizat şi 460.000 lei e- am obţinut un indice de utilizare cu puţin mai mic de o toni 8-
III Congres al bună experienţă in conomii la preţul de îontă pe m.c. volum util de furnal şi n-am avut nici un deran­
P. prevăd- -sarcini muncă. întregul colec­ cost. jament. Mi-e greu să evidenţiez pe cineva. Toţi oamenii au Se complectează
s/.şi pentru noi tiv al depoului, mobili­ muncit la.lei de bine. Cu toate acestea, pentru atenţia deose­
lui din transpor- zat şi însufleţit de co­ Folosind experienţa bită cu care au lucrat la locurile lor de muncă, merită cuvinte bilanţul întrecerii
tunlea ferată. munişti desfăşoară o în­ căpătată, dezvoltînd şi de laudă Jurnaliştii Teodor Manolache, Vasile Atitienei şi caii
trecere iot mai susţinută mai mult întrecerea so­ 1 iulie 1960. Zorii zilei s-au cerii. Acestea sînt doar cîte­
ţia de cărbune pentru îndeplinirea in cialistă şi utilizind cit peristul Ioan Paveî. revărsat cu dărnicie peste
vc de la 7.977.000 cit mai bune condiţiuni mai bine întregul parc Ce dovedesc rezultatele acestea ? înainte de toate, că la noi crestele Parîngului, iar jos în va exemple.
tain 1959, la a sarcinilor de trans­ de locomotive vom adîncuri freamătă iureşul La Lupeni. in zilele Con­
liO—12.500.000 to­ port, pentru realizarea transporta tot mai mul­ în secţie există reale posibilităţi pentru creşterea indicilor de muncii în care sînt antrenaţi
nt 1965. In acest de economii. Drept ur­ te mărfuri şi vom rea­ utilizare şi deci pentru sporirea producţiei de fontă. Experienţe harnicii mineri. Rînd pe rînd gresului, brigăzile conduse de
seoducţia minelor mare, planul de produc­ liza economii tot mai de pînă acum ne-a dovedit că mersul redus al furnalelor poate ies la suprafaţă tot mai mulţi Nagy Andrei, Ioan Popa, Ioan
dlea Jiului urnea- ţie pe semestrul I a fost însemnate. Sarcinile în­ fi eliminat (de exemplu, în luna iunie, furnalul nr. 4 Ia cart vagoneţi plini cu cărbune. La Ghioancă şi Sabin Ghioancă,
a, crească simţitor. depăşit cu peste 8 la credinţate de partid vor lucrează echipa mea, n-a avut nici o oră de mers redus), că fiecare mină se înscriu pri­ au realizat randamente de
Si de a transporta sută, iar productivita­ fi îndeplinite cu cinste. graficul de descărcare poate fi cu rigurozitate respectat. De a mele realizări pe graficele a. 4_7 tone cărbune pe post.
cele extras de mi- tea muncii a crescut cu semenea, dacă echipa de turna lişti lucrează cu atenţie la des­ cestei luni. Pe la o vreme, in In toată Valea Jiului s-a răs-
{ne revine nouă, mai mult de 10 la sută. MARTIN ECEMER cărcare, dacă se supraveghează instalaţiile de răcire, pot fi eli­ biroul dispecerilor de la Com­ pindlt vestea că în ultima
oului depoului de In acelaşi timp s-au rea- şeful depoului de minate opririle accidentale. Totodată, de felul cum cauperistul binatul carbonifer Valea Jiu­ vreme brigada lui Alexandru
litiue C.FR. Petro­ locomotive C.F.R. menţine la furnal o temperatură cît mai ridicată şi constantă în lui începe să sune telefonul. Muszta, tot de la Lupeni, a
Petroşani acelaşi timp, depinde atît creşterea indicilor de utilizare, cit şi Dispecerul ridică receptorul, obţinut un nou record la îna­
: ilSS-äSE reducerea consumului de combustibil. ascultă şi notează. Se trans­ intare, realizînd 140 rn. îna­
mit rezultatele din ultima zi intare într-o lună. Zi de zi,
Prin urmare, sarcina trasată îurnaliştilor din patria noastră a lunii iunie... minerii obligă săgeata gra­
de cel de-al Ill-lea Congres al partidului, de a spori în anul ficelor să urce tot mai sus.
1965 producţia de fontă la 4.000.000 tone poate fi nu numai ?
dr
realizată, ci şi depăşită. Fac această afirmaţie bazîndu-mă In registru s-au adunat Fapte deosebite se întîlnesc
atît pe posibilităţile de care dispunem, cît şi pe elanul muncito­ multe cifre: producţie pesie Ia fiecare mină. In registrul
rilor noştri. Consfătuirea de producţie organizată în ziua de 30 plan, randamente, indici de său dispecerul n-a cuprins to­
calitate. Dispecerul le grupea­ tul. Specificul muncii sale îl
dlit că în gospodăriile agri- P.M.R. Pînă la sfîrşitul anului iunie a. c. a dovedit clin plin acest lucru. Aici, furnaliştii sec ză pe categorii şi face obiş­ obligă să prezinte totul în ci­
coolective în care animalele 1965 efectivul de bovine va creş- nuitele calcule generale. Bi­ fre şi procente. Dar şi cifrele
aDst furajate şi îngrijite ra- te în regiunea noastră cu 30 la ţiei noastre şi-au exprimat hotărîrea ca pînă la 23 August să lanţul muncii minerilor se a- sînt destul de grăitoare. Tn
rată bogat. Cei de-al Iţl-lea luna iunie, la mina Uricani
realizeze angajamentul anual. Cuvîntul lor va deveni în mod Congres al P.M.R., a dat un s-au realizat 1.164 tone căr­
puternic avint întrecerii so­ bune cocsificabil peste plan şi
n de* lap?te ş" a, unprp0rteeţ, idie i „.+ ajuangulnd+ la o* încărcătură sigur realitate, deoarece numai pînă ieri, în secţia I-a furnale cialiste pe care o desfăşoară s-a obţinut un randament me­
c scăzut. La G.A.G. l i n t e 3 “ 3 de hectare 1eren 3Sr'Co1 minerii din Valea Jiului. diu de 1,269 tone cărbune pe
nul Sebeş, de pildă, produc- de 50 capete, din care 28 vaci s-a produs peste sarcinile planului anual la zi cu 12.000 tone post. In aceeaşi perioadă mi­
ţhedie de lapte pe cap de de lapte, iar producţia totală _ Congresul partidului a nerii de Ja Lupeni au scos la
v furajată a fost de 2.700 mai multă fontă. arătat că sarcina noastră suprafaţă cu peste 2.000 tone
GHEORGHE DIACONESCU principală e să dăm siderur­ mai mult cărbune decît pre­
li depăşindu-se în acest fel inginer zootehnic Hotărîrile Congresului partidului constituie un nou imbold giei cît mai mult cărbune vedea planul şi au realizat o
pucţia planificată cu 35 la cocsificabil — spunea şeful productivitate mai ridicată
Ia secţia ag rico lă a Sfatului popular în muncă pentru noi. Mai multă fontă, mai multe economii — de brigadă, Constantin So-
s. De asemenea, la G.A.G. regional rescu de la Uricani. Noi vrem decît în alte perioade. Cu
Haş s-au obţinut de la 6 vaci acestea sînt sarcinile ce ne re vîn nonă, turna lişti lor, acestea să fim la înălţimea sarcinilor. realizări frumoase se min-
20 litri de lapte pe cap de (Continuare in pag. 2-a). dreşte şi colectivul minei Vul­
« furajată, iar la G.A.G. sînt obiectivele centrale ale muncii noastre de viitor, pe caie Intre cuvintele şi faptele lui can. El a înscris în bilanţul
Sorescu nu există nici un fel întrecerii pe luna trecută
!e vom traduce în viaţă. IOAN CHIROŞCA de nepotrivire. Brigada lui, 3.001 tone cărbune eocsifica-
prim-furnatist la furnalul nr. 4 care lucrează la pregă-tiri, a bil şi energetic peste plan,
realizat luna trecută aproape realizînd totodată un randa­
6 . S. Hunedoara două planuri. Ortacii au mun­ ment mediu de o tonă pe post.
cit mai bine ca altă dată. Pe
graficul întrecerii de la mina In registrele de evidenţă
Urioani figurează Insă şi alte de la combinatul carbonifer
.' : nume. Brigăzile conduse de figurează şi o altă însemnare
Victor Cîrciumaru, Vasile Hriţ- semnificativă. In primul se­
t din regiunea noastră care tete:-«*:...- .-ixfc*:'*--*: can, Dumitru Rusu şi alţii, mestru al anului, pe întregul
cobţinut producţii mici de au ţinut cu orice preţ să fie bazin carbonifer, s-a obţinut
Ite, tocmai datorită faptului în primele rînduri ale intre- un randament mediu mai
canimalele nu au fost îngri- mare de o tonă pe post.
j corespunzător. La G.A.G.
fi Bărbat, de exemplu, pro- S. OLTEANU
cţia de lapte a îost doar de
00 litri, la G.A.G. Spini de
8 litri, iar la G.A.C. Geoagiu
c 750 litri. Faţă de posibilită­
ţi care există în aceste uni-
|i, producţiile de lapte obţinu-
1 sînt foarte mici. îngrijitorii
i şi-au dat silinţa să îngri­
j e a bine animalele, iar con-
«iile de conducere nu s-au
pdăriile agricole colective vor 1Minerii din echipa condusă ’de candidatul de partid Titi Alexandru lucrează în 'sec­ J t e J V J uJ w-J u-7 '—I I— I w
aea posibilităţi să crească mai torul II al minei Teliuc. In perioada 1—22 iunie a.c., ei au dat peste plan 50 tone de mi­
mite animale şi să realizeze nereu de hună calitate.
înacest fel sarcinile trasate de
Clişeul nostru înfăţişează echipa după terminarea lucrului.
ce de-al Ill-lea Gongres al