Page 50 - 1960-07

«'
Pag. ?
Ragelei® de perete frebtii®
să contribuie la grăbirea lu cririlu r
de recoltare
'Gazeta de perete, unul din individuală prin compararea re­ . de preocupările şi frământările
mijloacele cele mai largi ale zultatelor obţinute de colecti­ colectivului în mijlpcul căvuiă
agitaţiei scrise,işi îndeplineşte vişti cu cele obţipute de ţăranii îşi desfăşoară acţiyiţaţpa. Ele
cu tot mai mult succes rolul ei
de propagandist, agitator şi or­
ganizator cojectiv al maselor.
Militînd penţru triumful a tot
cp&a ce este nou şi înaintat ga­
zetele de perete din unităţile
agricole socialiste din comune
şi-au dobîndit un bine meritat
prestigiu. Acolo unde gazetele de
perete şi-au legat strîns activi­
tatea lor dO sarcinile concrete
ale colecţivului in mijlocul că-
ruia işi desfăşoară activitatea,
au devenit arme puternice ale
organizaţiilor de partid pentru
educarea comunistă a maselor,
pentru mobilizarea şi antrena- a apărut prima ediţie a gaze- importante şi actuale probleme.
rea lor în lupta pentru întări­ tei de perete, nu s-a mai schinr- Ele trebuie şă analizeze fiecare
rea eeonomico-organizatorică a baţ nici un articol.
gospodăriilor agricole colective, Un alt exenipip negativ îl con- diat după apariţie şi să urmă-
lărgirea sectorului socialist al stituie şi gazeta de -perete ..Ogo rească în ce măsură articolele
agriculturii, pentru creşterea rul“ de la G.A.C. Turdaş raionul publicate ajută la îmbunătăţi­
producţiei agricole vegetale şi Orăştie, care deşi are rubrici rea muncii, la înlăturarea lipsu­
animale.
Un exemplu bun II constituie
în această privinţă gazetele de
perete din G.A.C. Batiz, raionul
Hunedoara, din comuna Apoldui
de Jos şi din G.A.C. Apoldui de
Sus, raionul Sebeş, care au pu­
blicat articole axate pe proble­
mele actuale ce le ridică cam­
pania agricolă de vară. La a-
ceste gazete de perete pot fi ci­
tite articole mobilizatoare pri­
vind organizarea şi desfăşura­
rea muncii de recoltare, despre
importanţa executării la timp şi
fără pierderi a lucrărilor de se­
ceriş şi treieriş.
Pentru a-;şi îndeplini în bune
condiţiuni sarcinile ce le revin,
gazetele de perete din G.A.C.
trebuie să militeze în momen­
tul de faţă pentru mobilizarea
tuturor forţelor şi mijloacelor Ia
strinsul la timp şi fără pierderi
a recoltei, să popularizeze larg
fruntaşii şi metodele lor, să cri-
tice lipsurile şi neajunsurile şi
şă ajute astfel la înlăturarea
lor. De asemenea, acum este cei
mai bun prilej de a se scoate
în evidentă superioritatea mun­
cii în G.A.C. faţă de gospodăria
Construiesc un graj
Colectiviştii din satul Hăşdat,
raionul Hunedoara, au început
in acest an construirea unui
grajd cu o capacitate de 50 ca­
pete vite mari. La această con­
strucţie, lucrările se desfăşoară
într-un ritm viu. Astfel, după ce
s-au transportat cele 45.000 bu­
căţi cărămidă necesară construc­
ţiei grajdului, lucrările de zidă-
„1,1. L.
Aproape fiecare salariat al
întreprinderii de industrie loca­
lă „Economica“ din Sebeş îţi
vorbeşte în aceste zile cu mân­
drie c)e succesele muncitorilor
din secţia tîmplărie-mobilă. Aici
colectivul secţiei, pe lîngă că
şi-a realizat sarcinile planului
de producţie, a realizat şi eco­
nomii de materiale, în luna mai,
echivalente cu necesarul produc­
ţiei a 11 garnituri de mobilă,
iar în luna iunie aceste econo­
mii de materiale sînt echivalente
Y cu necesarul a 20 garnituri mo­
bilă. Succese asemănătoare au
obţinut şi muncitorii fabricii de
mezeluri. Ei şi-au depăşit pla­
nul în luna iunie cu 3,74 la sută.
Acestea sînt pe drept cuvînt
lucruri cu care colectivele sec­
ţiilor respective şi al întregii în­
treprinderi, se pot mîndri. Dar
analizînd întreaga activitate e-
conomico-financiară a întreprin­
derii de industrie locală „Eco­
nomica“ din Sebeş, lucrurile îm­
bracă cu totul o altă haină. De
pildă, planul pe întreaga între­
prindere la activitatea indus­
trială a fost îndeplinit pe primul
semestru din acest an doar în
proporţie de 97,54 la sută. Mai
rău este că întreprinderea nu
şi-a realizat nici sarcina de re­
ducere a preţului de cost. Dim­
potrivă, pe primele 5 luni, în­
treprinderea a înregistrat pe to­
tal activitate, o pierdere la pre­
ţul de cost în valoare de 99.000
lei. deşi în perioada respectivă
sarcina de plan prevedea rea­
lizarea unei economii de 141.000
lei. Nici în ce priveşte realiza-
¦rea de beneficii, situaţia nu-i
mai bună. Faţă de 396.000 lei
cri prevedea sarcina de plan să
se obţină în primele 5 luni din
anul acesta, s-au realizat doar
81.000 lei.
Şi în anul trecut, această în­
treprindere s-a numărat printre treprindere şi o serie de utila­ rilor a dus la solicitarea de îm­
muncitori individuali.
Trebuie spus însă, că datori­
tă lipsei de control şi îndruma-
re din partea unor organe şi
organizaţii de partid, colective-
le de redacţie ale multor gazete
de perete din G.A.C. şi G.A.S.
muncesc slab. Aşa, de exemplu,
colectivul de reciaeţie al gaze-
tei de perete de la G.A.C. Tîm-
pa, raionul Hunedoara format
din tov. Giga Stancu responsa-
bij, Maria Biyolaru, Maria Şo-
iea, Voichiţa Şarghi şi Aron
Basa, membri, şi-a încetat ac-
tivitatea. Din luna ianuarie cind
interesante ca „Din joi în joi“ ;
„Ştiaţi că ? ; „In gospodăria noa­
stră“; „In regiunea Hunedoara“ ;
„Urzica ajută“ ; „Noile cuceriri
ale tehnicii şi ştiinţei“, a rămas
în urma vieţii. Majoritatea a-
cestor rubrici sinţ goale. Artico­
lele existente la unele din a-
ceste rubi'ici sînt vechi. Colec­
tivul de redacţie al acestei ga­
zete — responsabil tov. Traian
Duma — dovedeşte lipsă de i-
niţiativă şi operativitate in tra­
tarea problemelor actuale. A-
ceasta explică de ce gazeta nu
publică articole care să vorbea­
scă despre lucrările din cam­
pania de vară şi îndeosebi des­
pre seceriş şi treieriş. Şi gaze­
tele de perete de la G.AS. Că-
lan, (responsabil Trifan Can-
din) şi G.A.C. Miercurea, (res­
ponsabil Maria Armean), sînt
rupte de actualitate. Despre
modul de organizare şi desfăşu­
rare a lucrărilor din această
campanie, la aceste gazete de
perete nu s-a scris nici măcar
un rind.
Această situaţie este de ne­
îngăduit. Organele si organiza-
ţijie de partid trebuie şa ia
măsuri corespunzătoare pentru lipsiţi de simţpl gpşpadăresc, au înce­
îmbunătăţirea imediată a acti­ put să depoziteze gunoaiele m enajere
vităţii gazetelor de perete mai şi alte n iu rd ărit Apeaşţă stare ţie lu­
sus amintite. Gazetele de pe­ cruri nu i-a iăsat indiferenţi pe liunii
rete nu trebuie să fie străineV*. gospodari. Ei au sesizat în scris Sfa­
rie au fost terminate 'complect
in numai două săpt'ămîm.
Printre colectiviştii care şi-au
adus o contribuţie deosebită la
construcţia grajdului se numără
Nagy Dănilă, Kiss Ladislau, An­
drei Vilez, Nagy Ladislau, Iosii
Farkas si Iosif Cîalfi.
V. ANDREI
corespondent în mod favorabil, şi în termenul le­
Economica‘ poate
codaşele pe regiune, înregistrînd
însemnate pierderi Ia preţul de
cost. Se aştepta ca în anul a-
cesta, avînd în faţă noile sarcini
cu privire la rentabilizarea în­
treprinderilor de industrie loca­
lă, să se ia toate măsurile pen­
tru a se face cotitura necesară
în activitatea întreprinderii „E-
conomica“. Dar acest lucru nu
s-a întîmplat decît foarte puţin,
palid şi fără eficacitate.
Aşa stind lucrurile, se pune
pe bună dreptate întrebarea : în­
treprinderea de industrie locală
„Economica“ din Sebeş, poate
ieşi din impas?
Multe din faptele colectivului
de aici arată că I.I.L. „Econo­
mica“ are toate condiţiile şi po­
sibilităţile să iasă din acest im­
pas, să tacă o cotitură în acti­
vitatea sa. Oamenii sînt harnici.
Mulţi din ei au dovedit acest
lucru.
Gare sînt însă cauzele care
au făcut ca întreprinderea să
nu-Şl realizeze sarcinile de plan?
In primul rînd, în activitatea
întreprinderii au existat şi- con­
tinuă să exisle deficiente în ce
priveşte organizarea producţiei.
Ga urmare, la o serie dc produ­
se, s-a stabilit un plan de pro­
ducţie mult prea mare în raport
cu cerinţele organizaţiei comer­
ciale şi ale cumpărătorilor, cre-
iridu-se stocuri de produse. Din
cauza unei orientări defectuoa­
se a serviciului de aproviziona­
re. care a mers pe linia apro­
vizionării cu materiale multe,
aşa ca să fie ia caz de nevoie,
în întreprindere s-au creat în
numai cinci luni, stocuri supra-
normative de materiale în va­
loare de peste 900.000 lei. Aşa
se explică de ce mai bine de un
an, în întreprindere a slat în
stoc o mare canriiate de lînă
pentru tapiţerie. După acelaşi
„principiu“ au fost aduse în în­
îşi pot îndeplini cu succes ade­
văratul lor roi numai dacă sînt
conduse cu pricepere de către
birourile organizaţiilor de bază
respective. Djn cele relatate re­
iese că unele birouri ale orgiţni-
zaţiilor de bază nu s-aiţ ocupat
cu răspunderea cuvenită de cori-
ducerea activităţii gazetelor de
perete,' de îndrumarea şi con­
trolul muncii colectivelor de re­
dacţie, de orientarea activităţii
acestora. Birourile organizaţii­
lor de bază sini; datoare să
orienteze în permanenţă colec­
tivele de redacţie spre cele mai
număr al gazeţei de perete ime-
rilor, cum contribuie la mobi­
lizarea colectiviştilor pentru în­
deplinirea în bune condiţiuni a
sarcinilor din campania agrico­
lă de v ară..
Luind măsurile cuvenite, or­
ganele şi organizaţiile de partid
pot face ca gazetele de perete,
organele lor de presă, să con­
tribuie' la mobilizarea Întregii
mase de ţărani muncitori colec­
tivişti şl Întovărăşiţi, muncitori
din G.A.S. şi S.M.T. la înfăptui­
rea celei mai actuale şi impor­
tante sarcini din această cam­
panie — strîngerea la timp şi
fără pierderi a recoltei.
N. BA D IU i Iu clişeu : tov. Siinion Corneq, pregăteşte galerul pentru lucru
La Sfătui popular orăşenesc Deva
Scrisorile sînt rezolvate operativ
In drum spre casă , m ai mulţi cetă­
ţeni din cartierul Viile Noi din ora­
şul Deva, au văzut că îiiţr-uri !juumiţ
loc de la poalele cetăţii, unii oameni
tul popular al oraşului Deva. Şi m ă­ miletul executiv al Sfatului popular Ana Fu rd u i), a găsit cererea ca înte
surile n-au întîrziat. Gunoiul a fost
transportat, iar deputatul Arghir Gros,
a discutat cil cetăţenii din circum ­
scripţia lui despre necesitatea păs­
trării curăţeniei în oraş.
Asemenea sesizări şi cereri ale oa­
menilor muncii sosesc aproape în lieca-
re zi la Sfatul popular al oraşului
Deva. Astfel, de la începutul anului şi
pînă acum , la Sfatul popular al ora­
şului Deva ap fost înregistrate 112 ce­
reri şi sesizări ale oamenilor muncii.
M ajoritatea acestora aţi fost rezolvate
ieşi din
? •»!' f r . •
je dintre care o maşină de um­
plut salam, o maşină de tocat
carne, un aparat de încercat du­
rităţi. Mm' bine de un an, aceste
utilaje stau nefolosite în timp
co valoarea lor (circa 259.000
lei) grevează asupra preţului de
cost.
O si ţnaţie deficitară se pre­
zintă şi ta sectorul lemn. Aici,
în lunile mai şi iunie, produc­
ţia de binale a fost sistată din
cauză că nimeni nu s-a îngrijit
să asigure comenzi terme de li­
vrare a acestora către întreprin­
derile constructoare din regiu­
ne, deşi acestea aveau nevoie
de astfel de produse. In acelaşi
timp însă, în sectorul cariere,
planul a fost cu mult depăşit,
c.u toate c ă 'se cunoştea că nu
vor fi beneficiari. Drept urma­
re, piatra stă în stoc.
La proasta situaţie financia­
ră a întreprinderii a contribuit
şi modul defectuos în care au
fost folosite unele fonduri. De
pildă, întreprinderea a avut alo­
cat pentru lucrări de reparaţii
la utilaje pentru acest an suma
de 55.000 lei. Conducerea între­
prinderii, dintr-o slabă orienta­
re, a folosit 54.000 lei la repa­
rarea fabricii de cărămidă din
Miercurea. Consumând aproape
întreaga sumă la o singură uni­
tate, restul reparaţiilor la utila
je s-au făcut din fondurile pro­
ducţiei. Numai în 2 luni din tri­
mestru! II, s-au folosii aslfe!
peste 16.000 lei. Suma respecti­
vă a umflat în mod cu iotul nc-
permis preţul de cost.
Cheltuieli inutile care au
grevat preţul de cost s-au făcut
din cauza nerespectării contrac­
telor de livrări de produse. Nu­
mai pentru nelivrarea garnituri­
lor d.e mobilă către 1 C.R.M. Ti-
mişqara, s-au plătit penalizări
de peste 38.000 lei.
Proasta gospodărire a fondu­
DRUMUL SOCIALISMULUI
> lu hulo galerelor, u iiifrepnnderii !otesliere „11 Iunie“ din Ordş/îtgsed^'
torul de industrializare a lemnului, lucrează şi gateristul Simian Carnea.
F.i este şi şeful unei brigăzi de gaterişti. In luna iunie, brigada pc care o
conduce a îndeplinii planul in proporţie de 118 ia sulă
gal. Celor care au solicitat diferite pro­ în luna iulie a.c. să se efectuize re­
bleme de interes general sau personal,
li s-au dat răspunsurile pe m arginea
hotărîrilor luate. M erite pentru mo?
din operativ de rezolvare a cererilor
revin şi tov. G. Popovicj, şefii) biroului reclam at faptul că pensia nu i-a fost
secretariat, care urmăreşte îndeaproape
cum sînt rezolvate ele de către secţii­
le sfatului popular orăşenesc. Şi Cor
orăşenesc Deva manifestă interes fa"
ţă de această problemă- Astfel- îp c ? ‘
drill a două şedinţe de com itet eţecu -
tiv a fost analizată problăiha1 cererilor
şi sesizărilor oamenilor muncii.
Sesizări privind rezolvarea unor pro­
bleme gospodăreşti au făcut şi cetă­
ţenii din imobilul nr. 1 din strada
Călugăreni. Ei au solicitat ea sfatul
popular să ia măsur. de reparare a
instalaţiei electrice a gardului etc. A-
r.alizind situaţia, s-au luat m ăsuri ca
impas ?
. * ¦**-*« **• *¦»-
prumuturi bancare pentru care
s-au plătit pe primele 5 luni din
acesl an dobînzi în valoare de
peste 21.000 lei.
Deficienţe' serioase există aici
şi în ce priveşte folosirea uti­
lajelor. Deşi s-au stabilit indicii
de utilizare la fiecare agregat
urmărirea îndeplinirii acestora,
a ridicării lor, nu se face de Ioc.
Practic, multe utilaje au indici
de utilizare mult scăzuţi. O stu­
diere a folosirii agregatelor ar
scoate în evidenţă noi rezerve,
care în mod sigur ar conduce
la reducerea cheltuielilor de pro­
ducţie.
De toate aceste deficienţe vi­
novată se face în primul rînd
vechea conducere a întreprinde­
rii. Fostpl director Remus Her-
iea nu â avut în atenţie obiec­
tivele principale ale producţiei,
înconjurat de o serie de cadre
tehnico-administrative slab pre­
gătite, fără simţ organizatoric
şi dragoste de muncă (parte din
ei continuă să mai fie în aces­
te posturi chee), a scăpat din
vedere esenţialul, de a produce
mult şi cu cheltuieli minime.
Deşi noua conducere a între­
prinderii (director Ioan Roman),
a pornit pe. un drum mai bun,
totuşi nu s-a ridicat la nivelul
sarcinilor. Este necesar ca în
viitor să se studieze fiecare loc
de muncă în parte, fiecare servi­
ciu, pentru a descoperi deficien­
ţele parc şi-au făcut loc şi a
lua măsurile corespunzătoare.
Comitetul executiv al Sfatului
popular raional Sebeş cît şi sec­
ţiunea de industrie locală a Sfa­
tului popular regional, sînt da­
toare să acorde un sprijin şi o
îndrumare mai eficientă acestei
întreprinderi.' Este timpul să se
renunţe la sistemul inspecţiilor
fulger şi să se stea în întreprin­
dere pînă cînd problemele ce se
ridică sînt rezolvate pe deplin
V. FURIR
«ar
paraţiile solicitate.
Sfatul popular primeşte cereri şi cu
diferite probleme personale. De pildă,
pensionarul Lazăr Buda din Deva a
bine recalculată. Apali^înd şiţuaţja, sec
ţia de prevederi sociale a sfatulu
popular orăşenesc (şefa secţiei tov
meigtă. P rep t urm are, pensia tov. La
zăr Buda a fost m ajorată de la 523
lei cjt avea înainte, „ţa , 1.167, Po*
zitiv ieste şi faptul că cererea respecr
tivă ă fost rezolvată cu 5 zile mai dă1'
vreme deci! termenul legal.
In general se poate aprecia că ce­
rerilor şi sesizărilor oairţerplor mun­
cii li se acord ă atenţia cuvenită. In ca-
driţl secţiilor prevederi speiaje, agri"
cola şi secretariat, aceste cereri şi
sesizări sînt rezolvate operativ. Nu
acelaşi lucru se întîmplă cu multe din
cererile care sînt repartizate spre re­
zolvare secţiei gospodărie comunală
(şeful secţiei Iosif K ovacs). Aici, multe amn a rm PMGMMUL DE
cererj sţnt rezolvate cu întîrzieri des­
tul de mari. De pildă, pentru a răs­
punde la o sesizare făcută prin re­
vista „U rzica“ în legătură cu baia
populară din oraşul Deva, secţiei de
gospodărie orăşenească i-a trebuit a­
proape o lună de zile. Cu o întîrziere
destul de mare şi în mod superficial
s-a răspuns de către secţia respectivă
şi cererii iocpjtprilor din strada Vul­
can de a se monta o cişmea. Un ase­
menea răspuns formal an primit şi lo­
catarii blocului din strad a V. I. Lem n
nr. 6 prin care solicitau rezolvarea
unor probleme gospodăreşti.
Este necesar ca experienţa bună şi
operativitatea cîştjgată de celelalte sec­ muzică uşoară ; 15,50 A ctualitatea li­
ţii ale Sfatului popular orăşepeşc Deva
pentru rezolvarea cererilor şi sesiză­
rilor oam enilor m incij şă fie tran s­
misă şi secţiei de gospodărie com unală.
ÎNTREPRINDEREA DE l
t GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCA [
O R A Ş IIE
Piaţa Republicii 20
Execută :
— C onstrucţii ş| reparaţii de ^
construcţii.
— Zugrăveli şi vopsitorie. t
— Instalaţii electrice interi­
oare şi exterioare.
Plata în numerar sau vi- [
ram enl. Pentru salariaţi se ţ
efectuează aceste lucrări şi fl
cu plata in rate. r Viaţa nu iartă.
11—/V—/I—I \—J \— __I \__I . t w
ANUNŢ
DIRECŢIA REGIONALA DE ST A liSliC A HUNEDOA-I
KA, cu sediul în DEVA, org-anizegza pentru data de 30 IULU
I960, un concurs pe baza de acte, fără examen, pentru ocupa-'
rea unor posturi vacante de şei de serviciu, economist statis
lician specialist, economist statistician principal, economist sta '
listician, statistician principal, statistician şi contabil.
La concurs pot participa r cadre didactice din învăţămîntuh
superior, precum şi cercetători ai institutelor de cercetări cuţ
pregătire economică, ingineri, specialişti în probleme tinan-i
ciare, diplomaţi ai facultăţilor de matematică, diplomaţi ai In-<
stitutului de Ştiinţe Economice.
Pentru posturile de statistician principal, statistician ş!<
contabil, poi participa la concurs cadre cu pregătire medie.
Informaţii suplimentare se pot cere de ia Direcţia regio-^
nală dc statistică — Deva — telefon 413.
Activitatea căminului cultural,
în sprijinul campaniei de vară
Pentru grăbirea lucrărilor a-
grieoie de vară ce se desfăşoa­
ră în prezent, sarcini deosebite
revin şi unităţilor culturale de
la sate.
Pentru asigurarea pîinii po­
porului muncitor, trebuie să mo­
bilizăm toate forţele, să folosim
toate mijloacele, să ne aducem
din plin contribuţia ia victoria
acestei mari bătălii pe care am
declanşat-o.
Căminţjj cultural din comuna
Vinţul de Jos, raionul Alba, şi-a
orientat întreaga sa activitate
pentru a veni astfel în sprijinul
întovărăşirilor din sat în actua­
la campanie agricolă. In acest
scop, colectivul căminului cultu­
ral foloseşte forme bogate de
muncă, atractive şf moniiiza-
toare.
Despre forme!e
de muncă
Preocupat de sarcinile impor­
tanţe ce revin căminului cultu­
ral, colectivul de conducere a!
acestuia a trecut la organiza­
rea unor forme de muncă care
să aibă eficacitate în rîndul ţă­
ranilor întovărăşiţi din comună.
Astfel, în fiecare săptămînă, în
cadrul căminului cultural se or­
ganizează informări asupra des­
făşurării campaniei agricole. Gu
acest prilej, întovărăşirii disem
tă pe marginea informării des­
pre rezultatele muncii lor şi vin
cu propuneri pentru îmbunătă­
ţirea muncii, pentru lichidarea
unor deficienţe ce se ivesc pe
parcijrs.
împreună cu biblioteca săteas­
că, căminul cultural .organizea­
ză seri de întrebări şi răspun­
suri pe teme ca : „Ştiinţa agri­
colă în sprijinul ţărănimii mun­
citoare“ sau „Ce trebuie să
ştim despre culturile de vară“,
seri urmate de programe artis­
tice legate de muncile agricole.
In decursul săptămînii, în­
treaga activitate culturală se
desfăşoară la locul de muncă.
In acest scop, pentru a nu sus­
trage pe artiştii amatori de la
lucrările agricole, pionierii şi
şcolarii au întocmit scurte pro­
grame artistice pe care ie pre­
zintă în faţa întovărăşirilor,
Brigada artistică de agitaţie,
care a pregătit un nou text, lu­
Program ul 1 : 6,10 Melodii populare
romîneşti ; 6,30 Muzică uşoară ; 7 , 1 5
Program de muzică d istractiv ă; 7,30
Sfatul medicului: C ataracta şi glaucomul;
S.C0 Din presa dc astăzi ; 6,3 0 Muzică
populară ; 10,36 Muzică populară ;
11.25 Muzică dc e strad ă; 12,00 Muzică
populară rom înească ; 12,20 Anul olim­
pic 1960 (reluare) ; 13,05 Concert
popular ; 14,00 Concert de prînz ; 14,30
Din muzica popoarelor so v ietice; 15,25
„Zile de concediu" — program de
terară în revistele n o astre; 16,15 Vor­
beşte M oscova!; 17,25 Cîntăreţi romîni
dc o p eră; 17,45 .Ştiinţa în slujba pă-
cii ; 18,25 Orchestre de muzică uşoară
din R. Cehoslovacă ; 19,05 Pe teme
intern aţion ale; 20,10 Din repertoriul
cîntăreţei M aria Târiase ; 20,30 Cine
ştie cîştigă 1 ; 21,15 Dansăm din nou
împreună ; 22,30 Muzică dc dans.
P rogram u l I I : 14,07 AAelodii popu­ noapte pe Titanic ; HAŢEG :
lare romîneşti ; 14,30 Muzică uşoară ;
16,15 Muzică populară rom înească ;
1S,05 „Roza vuiturilor“ (relu are):
15.25 Din cînleccle şi dansurile popoa-
reior ; 19,0 0 Potpuriuri de muzică uşoa­
r ă ; 19,40 Muzică din opereta „Sînge
yienez“ de Johann S trau ss ; 20,30 C on­
cert dc muzică populară romînească ;
$ PENTRU 24 ORE
Nr. 1728
nggnnaBram
crat de tovarăşa 'Maria Drago-
sin, va împrospăta conţinutul
programului pe măsură ce lu­
crările agricole înaintează, cu
noj lapte, cu noi fruntaşi în
muncile agricole de vară.
Cu noul text, brigada artis­
tică de agitaţie vn prezenta pro­
grame nu numai la aria' din
sat, ci şi la celelalte arii din
raza comunei.
Pentru desfăşurarea unei ac­
tivităţi eulturple eficace la arii,
căminul cultural a pregătit un
papou al fruntaşilor, un panou
în care vor fi afişate şi subli­
niate articolele importante apă­
rute în presă, legate de sarcinile
lucrătorilor din agricultură în a-
ceastă perioadă. De asemenea, a
fost pregătit un panou intitu­
lat „Cuvîntul dat să fie respec­
tat“, care se referă la contrac­
tările de cereale pe care înto­
vărăşirii le-au încheiat cu sta­
tul. Gazeta de perele a ariei
este şi ea gata, aşfeptînd doar
începerea treierişului.
E'emente noi
în formaţiile artistice
O bună orientare a avut con­
ducerea căminului cultural dud
a recrutat pentru formaţiile ar­
tistice- elemente noi, care dis­
pun de mai mult timp liber în
această perioadă. Au fost înca­
draţi de asemenea în activitatea
culturală elevii .şi studenţii ce-şi
petrec vacanţa în sat. In pre­
zent căminul cultural se bucură
de un substanţial sprijin din
partea utemiştilor Zina Dragan,
Magdalena Dospoli, foan Ron-
cea, Izidor Morarii, care fac. par­
te din echipa de teatru, Imre
Ana, Safta Barbu, Ghereches
Vilmoş şi alţii din brigada ar­
tistică de agitaţie, Maria Popa
şi Maria Blosin din formaţia do
dansuri.
&
Folosind cu pricepere diferite
forme ale muncii culturale şi
Găurind mereu altele noi, atrac­
tive, mobilizatoare, cu eficacita­
te în rîndul întovărăşirilor, că­
minul cultural din Vinţul de
Jos va putea aduce o contribu­
ţie activă la desfăşurarea în ter­
men şi în condiţiuni optime a
lucrărilor agricole de vară.
.IE 1960
21.05 Scrisori din ţa r ă ; 21,15 Simfo­
nia a III-a în fa m ajor de B rah m s;
21,50 Fapt divers; 22,00 Muzică de
d a n s ; 22,30 Gintecc de dragoste şi
jacuri populare rom îneşti; 23,15 Muzi­
că de dans.
BULETINE DE ŞT IR I: 5,00; 6,00;
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (programul
1) 14,00; 16,00; 18,00; 2 1,00 : 23,00
(programul II).
Ui IU L IE 1960
DEVA : Mexicul cin tâ; Casa.
liniştită; ALBA IULIA : Enrico
Canţso; Concurs internaţional
Ceailcovslâ; BRAD: Ultima
Primăvara ; HUNEDOARA : Hai­
ducii din Rio F rio ; ILIA : Pe
ţărmuri îndepărtate; ORAŞTiE:
Poemul mării; S.O.S. în Cosmos;
PETROŞANI: Stele de mai; In
întâmpinarea zorilor; SEBEŞ:
s .o .s . in cosm o s; s im e r ia :
ştrengarii; LONEA : Mizerabilii;
TEIUŞ: Băieţii noştri; ZLATNA:
Telegrame ; APOLDUI DE SUS :
mmm wmamimk
Vreme uşor nestabilă cu cerul
variabil ziua şi înseninări noap­
tea. Temperatura în uşoară cre­
ştere ; ziua între 24—29 grade
iar noaptea între 12— 16 grade.
Vînt potrivit din vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare şi cu
temperatura în creştere.