Page 51 - 1960-07

Nr. 1728
I Fe teme tehnice
umil m inetm dt m lHale
Problema îmbunătăţirii cali­ te într-un abataj la orizontul 90 tului că tabla delimitează ve­
tăţii minereului extras îşi găseş­
te un loc din ce în ce mai în­
semnat în activitatea întreprin­
derilor din industria extractivă
a regiunii noastre. In afara ob­
ţinerii unor economii imediate,
minereul cu un procent de ste­
ril cît mai scăzut duce la spo­
rirea producţiei de metal, ^ceas­
ta este una din sarcinile pe care
Congresul al III-lea al P.M.R.
le-a trasat oamenilor muncii.
Esle explicabilă deci preocupa­
rea minorilor pentru găsirea u-
nor metode de lucru cît mai
eficace în vederea selecţionării,
încă din abataj, a minereului.
La întreprinderea minieră
Barza, au fost obţinute rezulta­
te frumoase în aceaşţă direcţie.
Unele echipe de mineri lucrea­
ză luni de-a rîndul fără a în­
registra vreo tonă de minereu
rebutaţă din cauza şistului vi­
zibil. Aşa, de pildă, sînt echi­
pele conduse de tovarăşii Petru
,'ocî, Nicolae Sturza, Petru Cîm-
peauu, loan Fqrău ş.a.
. Cum ş-au obţinut aceste re­
zultate? In ce copstau metodele
cie lucru ale minerilor mai sus
amintiţi ? Ar putea lucra ţoate
echipele de mineri la fel ? —
iată cîteva întrebări la care vom
răspunde în cele ce urmează.
Precizăm de la bun început
că rezultatele bune obţinute, sînt abandonat. Şi căutările lor n-ap
o urmare a preocupării de zi cu fost zadarnice. In locul seîndii- la LM. Barza în lupta pentru
zi în direcţia îmbunătăţirii cali­ rilor de stejar au fost folosite
tăţii minereului extras, începînd ploturi metalice (bucăţi de ta­
încă de acum un an, a unor • blă groase de 6 mm., late de
mineri de la orizontul 90 m, al 600 rnm. şi lungi de 200 mm.),
I.M. Barza. Ei au studiat cu a- mult mai rezistente şi mai uşor
tenţie condiţiile de lucru în a- de manipulat. A fost îmbunătă­
baiaje, au adus îmbunătăţiri
metodelor de exploatare, au îm­
bunătăţit schemele de perforare.
Fiecare îmbunătăţire adusă
s-a soldat cu realizări frumoa­
se. însă care nu i-au mulţumit
pe harnicii mineri. Problema cea
mai dificilă o constituie separa­
ţia sterilului din minereu, fără
a prejudicia bunul mers al pro­
cesului de producţie. Acesta a
fost punctul în care au acţio­
nat minerii şi rezultatele obţi­
nute în ultima vreme dovedesc
că ei au procedat foarte bine.
Mai intîi s-au gîndit să po­
dească abatajul cu seînduri. Pri­
mele încercări au fost efectua­
Echipa de reparat utilajul din secţiile de bază ale fabricii
,,Vidrq,“ din Praştie, formată din tov. Viliam Borbdly, Nistor To-
mescu. şi loan Nicoară, execută lucrări de cea mai bună caţitaţe.
IN CLIŞEU : Membrii echipei, executind reparaţiile nece-
~c.re la una dintre maşini.
Prezentul şi viitorul electrificării sovietice
Intr-un articol publicat recent
in „EconomicesKaia Gazeta“
P. Neporojnii, locţiitor al mi­
nistrului Construcţiilor de Cen­
trale electrice a definit con­
struirea cu precădere a termo­
centralelor ca linia generală în
construcţia energetică din
U.R.S.S. în următorii 15-20 de
ani.
In U.R.S.S., arată autorul ar­
ticolului, se vor construi intr-un cipalul consumator de energie
ritm susţinut mari termocentra­
le iţnicale pe baza zăcămintelor
de cărbuni ieftini. Se vor folosi
pe scară tot mai largă şi ga­
zele naturale, ceea ce va permite
să şe reducă cel puţin de două
ori preţul de cost al construc­
ţiilor şi al energiei produse.
In continuare autorul artico­
lului arpţă că in perioada 1029- voilor do tt&L
ft
m ş n fiâ - a m
m. şi ele au avut darul să evi­
denţieze unele părţi pozitive ale
¦noului sistem, printre c a re : u- câtura nouă, selecţionarea mine­
şurarea încărcării, eliminarea a-
menajării vetrei etc. Cu toate
aceste avantaje, sistemul de po-
dire cu seînduri a trebuit să fie
abandonat deoarece s-au ivit o
seamă de greutăţi care bau fă­
cut inaplicabil. Aşa> de pildă,
seîndurile ayînd o rezistenţă mi­
că, erau rupte de puşcă,ţură ; po-
direa cu seînduri mai groase a-
. trăgea după sine o manevrare
greoaie şi un consum mare de
material lemnos, ceea ce ducea
implicit la majorarea preţului de
cost. De asemenea, organizarea
Din experienţa
minerilor de Ia
I. M. Barza
lucrului în^ abata| prin două mai ales avantajelor pe care le
fronturi alăturate şi deci trans­ , prezintă. Aşa se explică faptul,
portarea seînduri lor dintr-uo că alte şi alte echipe de nimeri
front în.tr-aliul (adică acolo un­ de Ia orizonturile 90 m„ 150 m
de se puşcă minereu), crea greu­
tăţi în podirea abatajului.
A fost abandonat sistemul,
dar nu şi ideea. Minerii au cău­
tat un nou sistem, care să eli­
mine toate neajunsurile celui
ţită şi organizarea lucrului, jji
abataj, precum şi modul de con­
struire a vetrei. Astfel, înălţimea o chestiune necesară, cerută de
uppi fjşij direcţionale a fost sta­ rilor. 1
bilită |a 2 m., vatra se face cu
zid în faţă în loc de vatră eş-
carpaiă (aşa îneît poziţia plo­
tului să fie orizonţală), se folo­
sesc două ploturi de tablă (unul
pe vatră şi altul în faţa zidu­
lui), ,pţc.
Avantajul podim vetrelor a-
batajelor cu tablă metalică, con­
stă în primul rînd în faptul că
se reduc complect pierderile de
minereu de pe vatra abatajelor ;
în al doilea rînd, datorită fap­
1959 riţmul anual mediu
de creştere a producţiei de
energie electrică a repre­
zentat în U.R.S.S. 13,4 la
sută, în timp ce în S.U.A. în
perioada amintită el a fost a-
proximativ de două ori mai mic
— 7 ,7 la sută. In privinţa pro­
ducţiei de energie electrică
Uniunea Sovietică ocupă în pre­
zent locul al doilea in lume şi-
primul loc în Europa. Subliniind
că în prezent în U.R.S.S. prin­
electrică este industria (67 la
sută din producţia totală) P.
Neporojnii arată că una din sar­
cinile cele mai importante este
electrificarea pe scară largă a
producţiei agricole precum şi a
proceselor de deservire a ne­
chea vatră a abatajului de puş-
reului devine o chestiune uşoa­
ră, objigatprie şj controlabilă
pentru toate locurile cie muncă
unde se aplică acest sistem; în
al treilea rînd, vatra nu mai
trebuie bătută sau nivelată cu
mina, înainte de puşcare, şi nu
mai este necesară nici aşezarea
unui strat de steril mărunt pe
vatră, ceea ce contribuie la re­
ducerea consumului de exploziv.
De asemenea, tabla metalică
permite executarea mai rapid şi
mai uşor a încărcării minereului
în vagonete. In fine, uzura ta­
blei este foarte mică, iar con­
fecţionarea ei cît se poate de
simplă, aşa că şi din acest punct
de vedere sislemul prezintă a-
vanţaje.
Este uşor de înţeles că me­
toda de lucru cu podirea aba­
tajelor şi-a cîştigat mulţi a-
depţi, datorită simplităţii ei şi
şi altele, au cerut să fie înzes­
trate cp astfel de ploturi. Re­
cent, metoda a fost experimen­
tată şi în galerii, unde s-au ob­
ţinut rezultate foarte bune.
După cîte se vede. metoda fo­
losită de echipele fruntaşe de
continua îmbunătăţire a calită­
ţi; minereului este aplicabilă şi
la alte locuri de muncă şi chiar
si ia alte mine. Desigur, pentru
aceasta este nevoie de preocu­
pare din partea corpului ţebnjr
co-ingjnprpsc. Extinderea acestei
metode şi îmbunătăţirea ei este
actualele sarcini trasate mine­
îng. N. ANDRONACHE
Cărţi apărute
N. V. 130ŢAN : U tilizările ener­
giei electrice
(„Societatea pentru răspîndi-
rea ştjintei şi culturii" —
nr. 347)
96 pag. — 2,65 lei
If. C H IR ILEI : Substanţe care
stimulează creşterea plaptejqr
(„Societatea pentru răspindi-
rea ştiinţei şi culturii“ —
nr. 348)
64 pag. — 1,15 lei
M. G G RKl • Opere — voi. XV
— nuvele, şphjţe, fpsenjnări
din jurnal, amintiri. 1921-1924
(în 3P volum e) Traducere din
jjmba ri|să de G, Toria şi
I. Arjdreescit
480 pag — 19,20 lei (p erg a­
moid)
I1UŞKIN : Versuri
(„Cele mai frumoase poezii")
128 pag. - 2,90 lei
TARAS SEVCENKO : J Poezii.
Traducere de Victor Tulbure
(„Cele mai trumoase poezii“ )
120 pag. — 3,1() lei
- *, .* Poeţi clasic; coreeni
Antologie alcătuită de A.E.
Jţappnsky
(„Cele mai frumoase ppcziU)
290 pag. — 4 iei
GEQ B Q G Z A : Scrieri în proză
— volumpl V
524 pag. — 8,35 lei
ZAHARIA STANCjJ : Peşcţjlţ
voi. I şi II (ro m an ) — edi­
ţia a 7-a. Prefaţă de Radu
Pqpescu
( “ Biblioteca penţru toţjff —
nr. 26.27)
652 pag. (ambele volume) —
9 lei întîrziere a acestei probleme, se cetării acestor acţiuni ale S.U.A. berelor de vară ale copiilor. A- ridicate, muncitorii nu pot tri­
»II!N E A G H EQ RG H IU: Scene
fiifi viata lui Şhakeşpeare, edir
ţia a 11-3- P refaţă prqf. Iţni-
verşiţar Alpxanclr Anikst
(„Q ainenj cje seam ă“ ).
352 pag. 9 planşe cu ilusr
traţii în afara textului —
8,5(1 le;
Plită în 1980 greutatea speci­
fică a industriei în consumul de
energie electrică se va reduce
la 60 la sută ţar partea consu­
mului camunal-casnic şi în a-
gricultură va creşte la 23 la
sută faţă de 13,8 la sută în 1958.
in 1965 puterea instalată a
centralelor electrice din U.R.S.S.
vq. reprezenta 121.000.000 KW., în
1970 — 190.000.000 KW.. în 1975
— 300.00Q.0P0 KW., în 1980 —
480.000.000 KW.
Dacă în prezent capacităţile
puse anual în funcţiune repre­
zintă aproximativ 6.000.000 KW,
în 1965-1970 vor reprezenta a-
nual în medie aproximativ
15.000. 000 KW., în 1970-1975
22.000. 000 KW., iar în 1975-1980
— 35.000.000 kw;-
DRUMUL SOCIALISMULUI
U.R.S.S. cu privire
evenimentele din Congo
MOSCOVA (Agerpres). -r-
TASS anunţă: La 13 iulie, A. A.
Gromîko, ministrul Afacerilor
Externe al U.R.S.S., a primit
pe H. Cools, ambasadorul Bel­
giei şi pe E. b. Freerş, îpsar-:
cinatul cu afaceri ad-interim al
S.U.A., cărora le-a înmînat tex­
tul declaraţiei guvernului sovie­
tic în legătură cu intervenţia
jţTţperialisţă împotriva Republi­
cii independente Congo.
Guvernul sovietic, se spune
în declaraţie, avertizează în le­
gătură cu greaua răspundere
ce revine cercurilor conducătoa­
re ale puterilor occidentale, care
au dezlănţuit agresiunea arma­
tă din Congo. Guvernul U.R.S.S.
insistă pentru imediata încetare
a acestei agresiuni.
Guvernul U.R.S.S. consideră
că în condiţiile situaţiei grave
create îj] Congo şi care amenin­
ţă pacea şi securitatea popoa­
relor, Organizaţia Naţiunilor U-
nite trebuie să ia măsuri urgen­
te pentru încetarea agresiunii
şi pentru restabilirea complectă
q drepturilor suverane ale Re­
publicii independente Congo.
Folosind trupele sale pentru siunea lor armată în Congo, a-
operaţii militare pe teritoriul
Congo, sp subliniază în depla-
rqţie, şi trimiţînd în ciuda pro­
testelor guvernului congolez noi
şi noi trupe în Congo, Belgia
încalcă î|i tpod flagrant atîţ in-
vipîabilitqţea teritorială, .cîţ şj
independenţa politica a Repu­
blicii Congo.
Totodată, faptul că guvernul
belgian trimite în Congo trupe
aflate în subordinea comancja-
mentului N.A.T.O. şi ampîqsq|e
pe teritoriul R.F.G., arată îjipă
odqtă ce rol joacă în asuprirea
pofonială a popoarelor din Afri­
ca, blocul agresiv N.A.T.O., ca­
re îşi asumă rolul de jandarm
internaţional.
In declaraţie se subliniază că
la complotul colonialiştilor îm­
potriva tinerei Republici Congo Britanii, Sir P. Reiljy, ambasa­ lenite aproape 500.000 ha. de şeptelul provinciei Ţinhqâ a în­
participă direct guvernul Ade-
nauer, care, ca şi în perioada a-
gresiunii americano-engleze îm­
potriva Libanului şi Iordaniei,
in iulie 1958, pune la dispoziţie
bazele sale aeriene pentru tri­
G uvernul sovietic a cerut convocarea
C o n siliu lu i de Secu ritate
MOSCOVA (Agerpres). TASŞ
angnţă: La 13 iulie, A.A. Gro-
rnikp, ministrul Afacerilor Ex­
terne al U.R.S.S., a adresat
preşedintelui Consiliului de
Securitate al O.N.U. o telegramă vernul spvjetic speră că Consi­ cel mai mare furnizor de ener­ tone oţel-
în pare îi aduce Ia cunoştinţă
rugămintea guvernului U.R.S.S.
de a se convoca de urgenţă
Consiliul de Securitate pentru
examinarea problemei cu pri­
vire la „noUe acţiuni agresive ternaţionale, va discuta fără în­ Germană şe acordă o mare a- cut de la 2.017 la peste 6.500.
ale aviaţiei militare a S.U.A.
împotriva Uniunii Sovietice, ac­
ţiuni care pun în pericol pa­
cea generală“.
Necesitatea examinării fără
spune in telegramă, este deter­ periculoase pentru cauza păcii. nul acesta, numărul taberelor mite copiii la odihnă.
minată de faptul că incursiu­
nile agresive ale avioanelor mi­
litare ale S.U.A. în spaţiul ae­
rian al Uniunii Soyietice, care
au fost examinate de Consiliul
Studenţii brazilieni
solidari cu poporul
RIO D E JAN EIRO (A gerpres). După
cpiii relatează agenţiile de presă, Uniu­ put m arţi în Cam eră şi în cadrul c ă ­
nea naţională a studenţilor din B ra­
zilia a publicat ,o declaraţie în care
sprijină poporul cubqn in lupta sa
penţru libertate.
D eclaraţia sublhnază fqptpj pă pre­
luarea companiilor petrolifere străjpe
de către guvernul cuban, constituie o
acţiune legală.
M aria Arbenz, soţii) fostului preşe­
dinte al Quatpniajei, Jacpbo Arbenz,
intr-un interviu acordat ziarului „U l­
tima H oră" 9 declarat că cam pania
anticubană dezlănţuită de Statele U ni­
te se aseam ănă cu cea organ izată în
trecut, tot de Statele Unite, împotriva
guvprnijlui G uatem alei condus de A r­
benz,
miterea în Congo a unor unităţi
ale trupelor străine.
Cercurile conducătoare din
Anglia sînţ direeţ legate de in­
tervenţia împotriva Republicii
Congo şi folosesc în acest scop
autorităţile teritoriilor dependen­
ţe de ele.
Guvernul Portugaliei, bine
cunoscut în întreaga lume prin
sălbăticiile comise în coloniile
africane Angpla şi Mozaiîibip, a
concentrat trupe de-a (ungu)
frontierelor Angolei cu Republi­
ca Congo.
Nu se poate şă nu se atragă
atenţia şi asupra ştirji că am­
basadorul S.U.A. îri Congo se
află în prezent la Leopoldville,
unde se amestecă în treburile
interne ale Republicii Congo şi
profitjnd de prezenţa în acest
oraş a lui Bunche, secretar ge­
neral adjunct al O.N.U., de ori­
gină american, elaborează pla­
nuri de extindere a intervenţiei
puterilor occidentale în Congo,
sub steagul O.N.IJ.
în declaraţie se subliniază că
nici un fel de subterfugii a|e co­
lonialiştilor nu pot masca agre­
gresiune care constituie cea mai
grosolană încălcare a principii­
lor de bază ale Organizaţiei Na­
ţiunilor Unite şi a principiilor
Bandungului.
Uniunea Sovietică, ca şi ce­
lelalte state iubitoare de pace
se spune în declaraţie, condam­
nă cu hoţărîre agresiunea per­
fidă împotriva. Republicii Con­
go. Ea sprijină întrutotul cere­
rea justă a conferinţelor statelor
independente şi popoarelor Afri­
cii de ia Acera şi Addiş Abgba,
cir privire Ia acordarea Imediată
a independenţei tuturor popoa­
relor şi ţărilor Africii, unde se
menţine încă ruşinosul sistem
colonial.
Ţexţul declaraţiei guvernului
sovietic a fost înmînat de ase­
menea ambasadorului Marii
dorului Franţei, M. Dejean, în­
sărcinatului cu afaceri ad-inte­
rim ai R.F.G., K. H. Knocke şi
a fost trimis tuturor ambasa­
delor şi misiunilor acreditate la
Moscova. (
de Securitate între 23 şi 27 maj
continuă, punînd în mare pe­
ricol cauza menţinerii păcii.
In telegramă se spune că gu­
liul de Securitate, care con­
form Chartei O.N.U. poartă prin­
cipala răspundere pentru men­
ţinerea păcii şi securităţii in­
tîrziere problema acţiunilor pro­
vocatoare continue ale S.U.A. şi
va lua în legătură cu aceasta
măsuri care sînt necesare în­
Situaţia din italia
RO/ţlA. Corespondentul Agerpres a-
n u n ţă: „Criza guvernului Tatnbroni
este iininenţă" — qeestea sînt cuvintele
care de două zile se aud cu insisten­
ţă în rîndurile cercurilor politice din
capitala Italiei. Această concluzie rer
iese şi dip dezbaterile care au înce­
rora toate partidele, cp excepţia doar
a dem ocrat - creştinilor şi neofaşr
oiştilor, au pprut o şchim bare de gu­
vern, restabilirea legaiiţăţii şi rpşpec- cape îi cer să intervină pentru a în­
tarea Conştitiiţiei. ţ-UÎnd pgyiptul, se­ lătura actualul guvern Tambroni pen­
cretarul general al Partidului Gqniu-
nist Italian, Palmiro Togliatti, a decla­ cape are nevoie.
rat c ă situaţia g rav ă la care ş-^a a-
juns în ultimeje zile impune forma­
rea unuj nou guvern care să respecte
constituţia republicană.
Liderpl partidului speiajist, Pielpo
Nenni, a declarat că evenimente!?, care
au avut loc recent în Italia cpr înlă­
turarea guvernului Tambroni.
In întreaga ţară continuă cam pania
pentru dem isia guvernului şi dizolva­ antifascistă a populaţiei din cap itală. Marea Britanie.
©fit ţ&rife so cialiste
In industria R.D. Germane se desfăşoară o largă inirecere între munci-
, tori şi brigăzi; de producţie pentru obţinerea de rezultate tot mai frumoase
: in muncn.
IN CLIŞEU : La oldăria şi laminorul V.E.B. din Brandemburg — cea
mai marc otelârie din ţară — munci lorii de la halele de turnat se întrec
¦in lupta pentru obţinerea titlului de „Brigadă a muncii socialiste".
L a c artificial
TIRANA (Agerpres). Potrivit
relatării agenţiei ATA, an fost
elaborate proiectele creării u-
nui uriaş lac. arţifigial care va
fi construit în regiunea Durres
(R. P. Albania). Noul obiectiv
hidrotehnic, care va fi denumit
Lacul Ţarini, va servi la irigarea
unei suprafeţe de teren de 2 . 2 0 0
ha., în mare parte acoperită de
5 0 0 .0 0 0 ha. desţelenite
PEKIN (Agerpres). In ulti­
mele 6 luni, în provincia Ţinhai
(Phina centrală) au fost desţe­
terenuri. Datorită acestui fapt.
suprafaţa inşăminţată In acea­
Pentru d e zv o ltarea industriei
greie vietn am eze
HANOI (Agerpres). După cum
anunţă agenţia vietnameză de
informaţii, pe lingă combinatul
siderurgic de la Thai Nguien,
in plină construcţie, se desfă­
şoară numeroase iucvări pen­
tru dezvoltarea acestei baze a
industriei siderurgice,, vietname­
ze. Recent, a început construi­
rea unei termocentrale de 24.000
kW. Noua terrppcentralfi va fi
T a b e re de v a ră pentru copii
BERLJNf (Agerpres). In R.D. de odihnă pentru copii a cres­
tenţie asigurării odihnei copii­
lor. In ultimii 10 ani, statul a
aţocat prin sindicate 143.000.000
de mărci pentru organizarea ta ­
---------------- —.oţSŞii)---------------------
rea „Alişcării sociale italiene“. Este
semnificativ faptul că 60 de secţii lo­
cale ale partidului democrat-cre.ştin
au cerut convocarea unui congres ex­
traordinar al partidului care să ia
in discuţie form area unui nou guvern.
L ş Roma, famjHilp yictimejor fas­
cismului au trimis o telegram ă preşe­
dintelui italiei, fjjovanni G roncbi, în
tru a da ţării papea şj liniştea de
Consiliul Xla{ional Federal al Re­
zistenţei a hotărît organ izarea în vii­
toarele zile la Roma a unei mari m a­
nifestaţii antifaşcjşte. Această pianj-
festaţie va avea Ioc în piaţa San Paolo
unde în urmă cu 17 ani a început
lupta arm ată a partizanilor din Roma
impoţrjya fasciştilor şi unde acum cî-
|eva- zj|e poliţia guyeriiujiii Tam broni
a atacat cu brutalitate demonstraţia
Pag. 3
rar?
grădini de zarzavat. In vederea
realizării acestp; lac şe va con­
strui un baraj pe o lungime de
20 m. Lacul va ayea o suprafa­
ţă de 127 ha. şi va fi folosit de
asemenea de gospodări piscico­
le şi pentru creşterea păsărilor
de apă. Construirea lacului se
va termina in 2-3 ani.
stă provincie a crescut de pes­
te două ori. In urma asigurării
unei cantităţi mari de furajp,
registrat o creştere de 2 0 la
sută.
gie electrică din R-D- Vietnam.
De asemenea, se află în curs de
construcţie o fabrică de oxigen
şi o secţie de sudură.
Combinatul siderurgic de la
Thai Nguien, care constituie
prima construcţie de acest 2 Cn
in R.D. Vietnam, va avea in
prima fază a funcţionării sale
o producţie anuală de i 0 0 . 0 0 0
In curînd, îp R.D. Germană
vor sosi 1 . 0 0 0 de copii de la
Hamburg, R.F. Germană, unde
din cauza preţprilpr deosebit de
Manifesîafie la Londra
împotriva bazelor
americane din Anglia
LONDRA (Agerpres). — A-
proximatiy 500 de persoane au
manifestat la 12 iulie în fata
ambasadei Siajelor Unite din
Londra împotriva bazelor mili­
tare americane din Marea BrN
tanie. Această manifestaţie a
fost organizată în cadrul cam­
paniei ce sp desfăşoară în în­
treaga Anglie pentru dezarma­
rea nucleară.
Manifestanţii purtau pancarte
pe care era sc ris : „Noi nu sîn-
tem marionete la ordinele Peru
tagonului“.
De asemenea, delegaţii a
40.000 de muncitori de la căile
ferate din regiunea Londrei qu
adoptat în seara zilei de 12 iu­
lie o rezoluţie în care cer lichi­
darea bazelor aflieficane din