Page 52 - 1960-07
P. 52
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1728
Opinia publică mondiala
condamnă noua
provocare americană
împotriva U. R. S. S.
'ATENA 14 (Agerpres). — Toa amestece in treburile interne ale
te ziarele din Atena publică, la altor ţări şi a subliniat devo
loc de frunte sub titluri mari tamentul faţă de politica coexis Situaţia. din Congo Lucrările plenarei S.U.A. continuă tergiversările
informaţii In legătură cu con tenţei şi a slăbirii încordării.
C.C. sl P.C.U.S.
ferinţa de presă a lui N. S. CANBERRA 14 (Agerpres). — în discuţia Consiliului în problema încetării
Hruşeiov. Presa democrată con TASS anunţă: Acţiunile provo de Securitate MOSCOVA 14 (Agerpres), experienţelor cu arma nucleară
catoare ale Statelor Unite care TASS anunţă : In dimineaţa zi
damnă c-u hotărire noua pro lei de 14 iulie, la Kremlin au
vocare americană împotriva ameninţă securitatea popoare
lor creează o mare nelinişte în
U.R.S.S. şi sprijină poziţia gu rîndurile opiniei australiene.
vernului sovietic.
Ziarul „Avghi“ scrie intr-un Ziarele expun amănunţit de NEW YORK 14 (Agerpres). Reprezentantul S. U, A., C. continuat lucrările plenarei Co GENEVA 14 (Agerpres). - tuării de explozii nucleare a tost
articol de fond că încălca claraţia lui N. S. Hruşeiov la TASS anunţă.- In seara de 13 Lodge, în ciuda tuturor faptelor, mitetului Central al Partidului TASS anunţă: După cum s-a pusă nu din iniţiativa noastră,
rea frontierei sovietice de un conferinţa de presă de la Mos iulie, la cererea secretarului ge a afirmat că împotriva Congo- Comunist al Uniunii Sovietice, aflat în şedinţa din 12 iulie a ci din iniţiativa S.U.A. Noi con
al doilea avion — spion a- cova care demască noile acţiuni neral al Organizaţiei Naţiunilor ului „nu a fost săvîrşită nici un conîerinţei în problema încetă siderăm că recomandările ela
merican, stîrneşte indignarea provocatoare ale S.U.A. împotri Unite, D. Hammnrskjoeld, a fost fel de agresiune“ şi a cerut să La plenară se discută modul rii experienţelor cu arma nucle borate de experţi în 1958 sînl
întregii omeniri deoarece dove va Uniunii Sovietice. convocată de urgenţă şedinţa nu se piardă timpul cu căutarea cum se îndeplinesc hotărîriie ară, delegaţia Statelor Unite a valabile şi că ne putem bizui pe
deşte că „imperialiştii ameri- Consiliului de Securitate în le celor vinovaţi de situaţia creată Congresului al XXI-lea al făcut o nouă propunere menită, ele. Dacă delegaţia S.U.A. nu at
oani continuă provocările şi a- După cum arată ziarul „Age“ gătură cu situaţia creată în Re în Republică. P.C.U.S. cu privire la dezvolta după părerea ei, să ofere garan fi început discuţii de tărăgănare
meninţă omenirea cu un război din Melbourne, unul din ziarele publica Congo. rea industriei, transporturilor şi ţii că folosirea instalaţiilor nu şî nu ar fi ridicat piedici în ca
nuclear“. australiene influente, numeroa Reprezentantul Uniunii Sovie introducerea în producţie a celor cleare în conformitate cu pro
se ţări încep să-şi dea seama as In cuvîntarea sa Ia şedinţa tice, A. A. Soboiev, care a luat mai noi cuceriri ale ştiinţei şi gramul de cercetări seismice nu lea tratativelor noastre, demult
Ziarul subliniază că acţiunile tăzi că Washingtonul atrage lu Consiliului, secretarul general a cuvîntui la şedinţa Consiliului tehnicii. contribuie la p e r f e c ţ i o n a a r s-ar fi putut semna tratatul, sis
provocatoare ale Pentagonului mea „In aventurile sale milita declarat că el a primit telegrama de Securitate, a declarat: Acţiu mei nucleare. temul ar fi putut să fie aplicai
faţă de opinia publică mondia re“. din partea guvernului Congo în nile colonialiştilor împotriva Un proiecf de lege şl am fi putut obţine deja rezul
lă impune necesitatea intensi care se cere ca O.N.U., dată Congo-uiui au stîrnit un val de S. K. Ţarapkin, reprezentan tate concrete pe baza recoman
ficării mişcării popoarelor lumii Ziarul „Daily Telegraph“ din fiind intervenţia trupelor belgie indignare în rîndul popoarelor pentru interzicerea tul Uniunii Sovietice, a tăcut dărilor făcute de experţi în 1958,
pentru lichidarea bazelor mili Sidney scrie că noul incident cu ne, să acorde un ajutor armat din lumea întreagă. Din toate observaţii preliminare în legă
avionul american care a încăl tinerei Republici. „Nu este o colţurile globului se face auzită Partidului neofascist tură cu propunerile Statelor U- Considerăm, a subliniat Ţa
tare americane. cat frontierele sovietice, la fel chestiune care priveşte pe secre o cerere unanimă : „Jos mîinile ni te. rapkin, că recomandările din
Ziarul „To Vima“ arată că ca şi incidentul cu avionul ame tarul general, a declarat Ham- de pe Congo!“. Atitudinea U- din Hali a anul 1958 sînt eficiente şi c
rican „U-2“ dovedeşte limpede marskjoeld, de a-şj spune păre niunii Sovietice faţă de eveni Reprezentantul S.U.A., a spus sistemul de control bazat pe a-
noul incident cu avionul ame că militariştii americani duc po rea în legătură cu aceste ac mentele petrecute în Congo pre ROMA 14 (A gerp res). Senatorul Fe- S. K. Ţarapkin, propune să fie
rican „a Înrăutăţit din nou în litica bunului plac. Ziarul este ţiuni şi cu aspectele lor juridice cum şi o caracterizare a acestor rruccio Parri (independent, ales pe lis organizat un pool căruia toate ceste propuneri poate fi eficace
mod serios situaţia internaţio de părere că, judecind după ul şi politice, dar din informaţiile evenimente sînt formulate în de tele partidului socialist italian), a pre cele trei puteri nucleare să-i şi poate asigura controlul asu
nală“ şi acest fapt a provocat timele fapte, S.U.A. nu au as primite din partea guvernului claraţia guvernului sovietic a- zentat in senat un proiect de lege cu transmită instalaţiile nucleare, pra respectării tratatului şl asu
tăzi o conducere eficientă. Congo-ului trebuie să trag con dresată guvernelor tuturor state privire ia interzicerea partidului „Miş independent dacă doresc sau pra încetării experienţelor. Pen
nelinişte In lumea întreagă. cluzia că prezenţa acestor trupe lor membre ale O.N.U. carea socială italiană“. In proiectul de nu să procedeze Ia explozii nu tru ca tratativele să poată a-
ROMA 14 (Agerpres). — în ADDIS ABEBA 14 (Agerpres). (belgiene — N.R.) este o sursă lege elaborat din însărcinarea Consi cleare şi independent dacă, după vansa, ne-am retras obiecţlunile
de încordare a situaţiei interne, A. A. Soboiev a dat citire tex liului naţional federal a! rezistenţei părerea lor, acest lucru este sau împotriva efectuării exploziilor
treaga presă italiană, comentea TASS anunţă: Ziarele din Addis iar în mod potenţial — şi a si tului declaraţiei guvernului so din Italia se propune interzicerea par nu necesar. Sîntem în general nucleare, lucru asupra căruia in
ză declaraţia făcută de N. S. Abeba din 13 iulie publică în tuaţiei internaţionale... In aceste vietic şi a cerut Consiliului de tidului „.M işcarea socială italiană“ din împotriva oricăror explozii nu sistau Statele Unite şi, astfel,
Hruşeiov la conferinţa de presă prima pagină şi sub titluri mari condiţii, a subliniat ei, prezenţa Securitate să ia măsuri neîntîr- cauza caracterului său vădit fascist cleare, fie ele în scopuri ştiinţi am netezit calea în vederea în
în legătură cu avionul ameri numeroase ştiri cu privire ia trupelor belgiene nu poate fi so zîate pentru lichidarea agresiunii care este în contradicţie cu constitu fice, în scopuri paşnice sau în cheierii cu succes a tratativelor,
can de spionaj doborît cleasu- noul act de agresiune al milita- cotită drept o hotărire provizo împotriva Congo-ului, pentru în ţia şi cu legile în vigoare astăzi cu oricare alte scopuri. Sîntem ad Insă faptul că ne-am retras o-
riştilor americani împotriva rie satisfăcătoare pînă la resta cetarea oricăror încercări de a- privire ia interzicerea activităţii fas versarii efectuării exploziilor biecţiunile împotriva efectuării
pra teritoriului U.R.S.S. Uniunii Sovietice. Presa publică bilirea ordinei cu ajutorul tru mestec în treburile interne ale ciste. nucleare în genera!. exploziilor nucleare nu înseamnă
„Gravitatea noii agresiuni Wa expuneri amănunţite ale notelor pelor naţionale de securitate“. acestei ţări. Consiliul de Secu nicidecum că sîntem gata să par
ritate, a subliniat el, trebuie să Un portavion american Delegaţia americană, a spus ticipăm direct cu instalaţiile
rnericane împotriva Uniunii So guvernului sovietic adresate gu O.N.U., a spus în continuare condamne pătrunderea trupelor Ţarapkin, explică că a propus noastre nucleare la desfăşurarea
vietice, scrie ziarul „l’Unita“, a vernelor S.U.A., Angliei şi Nor Hammarskjoeld, trebuie să vină belgiene pe teritoriul Congo-u se îndreaptă spre crearea unui pool de instalaţii acestui program.
fost clară pentru toţi ziariştii vegiei, precum şi ştiri, cu privire în ajutorul guvernului Congo-u lui şi să ceară retragerea neîn- nucleare ale celor trei puteri nu
la conferinţa de presă de la lui şi să îngăduie secretarului tîrziat.ă a tuturor forţelor arma ţărmurile congoleze mai pentru ca nici unui din Am fost de acord ca un nu
adunaţi în sala Sverdlov“. Kremlin a lui N. S. Hruşeiov. general ca în urma unei con te belgiene de pe teritoriul Re participanţi să nu obţină nici măr foarte mic de explozii nu
Ziarele relevă cuvintele şefului sultări cu guvernul congolez să publicii. NEW YORK 14 (A gerp res). TASS un fel de avantaje. Dar de ce cleare să fie efectuate în cadrul
Ziarul „Paese“ scrie că şeful acorde ajutor militar Congo-u a n u n ţă : Luînd cuvîntui la 13 iulie la fel de avantaj poate fi vorba în programului de cercetări. Dar
guvernului sovietic „a confirmat guvernului sovietic că S.U.A., cu lui. Reprezentantul sovietic A. A. o conferinţă de presă, Lincoln White, mod serios, dacă reprezentanţii de ce insistă oare delegaţia
hotărirea U.R.S.S. de a doborî complicitatea aliaţilor din blo Soboiev a adus amendamente purtătorul de cuvînt al Departamentu americani au declarat ei înşişi S.U.A. asupra propunerilor saie
toate avioanele care încalcă curile militare, tind să provoa A luat apoi cuvîntui repre lui de Stat, a confirm at că un port şl încearcă să ne atragă în a*
ce fn mod făţiş un nou conflict proiectului de rezoluţie tunisian, avion american se îndreaptă spre ţăr că instalaţia nucleară care ur
frontierele ei şi de a curma sa militar. zentantul Tunisiei, M. Elim, care care propune să fie condamnată murile congoleze. Potrivit afirmaţiilor mează să fie predată acestui pool ceasta acţiune? De ce S.U.A.
mavolnicia americanilor“. Toto lui W hite, portavionul are m isiunea comun, trebuie să fie de tip ve vor ca şi noi să efectuăm in
a calificat amestecul Belgiei în agresiunea armată a Belgiei şi „în caz de necesitate să acorde aju chi şi să nu aibă nici o impor mod obligatoriu explozii, ba,
dată, remarcă ziarul, N. S. Hruşj tor la evacuarea“ cetăţenilor străini tanţă militară din punctul de chiar, ele merg şi mai departe
treburile interne ale Congo-ului care recomandă ca statele afri aflaţi în Congo. vedere al periecţionării armei vrînd ca noi să punem la dis
ciov a asigurat din nou eă nucleare ? Prin urmare, pentru poziţie o instalaţie pentru explo
U.R.S.S. nu intenţionează să se drept o acţiune agresivă nejus cane — membre aie O.N.U. — Conferinţa muncitorilor puterile care produc arma nu zia care se va efectua pe teri
din regiunile de nord cleară, instalaţiile propuse de toriu! Statelor Unite ? Credem
Poporul englez este alarmat tificată, El a amintit între altele să acorde ajutor militar Congo- aie R. D. G. şi R. F. G. Statele Unite pentru a fi preda
te acestui pool nu vor avea vreo că în cadrul unor tratative atît
de zborurile avioanelor că vărsările de sîiige în Congo uiui. Aceste amendamente au B E R L IN 14 (A g e rp re s). L a Berlin importanţă militară. de serioase cum sînt cele pe ca
re le ducem, nu poţi asculta ta
americane de spionaj au început abia după amestecul fost însă respinse de către re
LONDRA 14 (Agerpres). TASS articol care subliniază necesita trupelor belgiene. In numele de prezentanţii puterilor coloniale
anunţă : Alarmată de provocă tea revizuirii acordului anglo-
rile neîntrerupte ale Pentago americaii cu privire la amplasa legaţiei tunisiene, M. Elim a şi de către aliaţii lor, care deţin
nului, opinia publică engleză rea bazelor militare americane
cere cu insistenţă guvernului en
glez explicaţii în legătură cu in Anglia. Acest acord, scrie zia
participarea lui la aceste pro rul „News Chronicle“, „este for
vocări periculoase. La 13 iulie, mulat atit de nebulos incit nici
în Camera Comunelor, laburiş un politician sau militar englez
nu poate şti de unde a decolat
tii Swingler, Herley şi alţii au Aş dori să atrag atenţia, a con ră să zîmbeşti această propu
încercat să obţină noi informa şi ce destinaţie are vreun bom prezentat un proiect de rezoluţie majoritatea îri Consiliul de Se a fost dat publicităţii comunicatul cu tinuat Ţarapkin, asupra încă
ţii în legătura cu zborurile a- bardier sau avion de vinătoare în care propune ca Belgiei să curitate. privire la conferinţa m uncitorilor din unei împrejurări. Problema efec nere a Statelor Unite aie Ame-.
vioanelor de spionaj americane american..., ce zboruri se efec i se ceară să-ş! retragă trupele regiunile de nord ale R.D.G. şi din rlcii.
„U-2“ (care îşi au baza în An tuează de pe aerodromul Brize de pe teritoriu! Congo-ului. Apoi a fost pus Ia vot proiec Germania occidentală care a avut loc
glia — N.R.). Ministrul Aviaţiei Norton din Oxfordshire, ce în Proiectul de rezoluţie obligă de tul de rezoluţie al Tunisiei. El la Warnemunde, suburbie a oraşului Jap on ia:
de Război, Ward, a refuzat să asemenea pe secretarul general a fost adoptat cu 8 voturi şi 3 Rostock.
răspundă la întrebări, pretin- cărcături se aduc şi se duc...“. al O.N.U. să se consulte cu gu abţineri. Au votat „pentru“ .- Tu $ Kişi a demisionat de la conducerea partidului
Toate aceste probleme, subli vernul congolez pentru a lua nisia, U.R.S.S., Polonia, Ceylo M ax Reimann, prim -secretar al G.6. guvernamental % Hayato îkeda a fost a!es preşe
zînd că aceasta „contravine in niază ziarul, sînt cunoscute nu toate măsuri ie în vederea acor nul, Argentina, S.U.A., Ecuador, al P.C, din Germ ania luînd cuvîntui,
tereselor securităţii“. mai de către Pentagon. dării ajutorului militar Congo- Italia. S-au abţinut: Anglia ş! a siiilT.iiiat necesitatea unităţii de a c dinte © Un atentat îm potriva lui Kişi.
ului. Franţa, precum şi reprezentantul ţiune a m uncitorilor germ ani împo
Atunci laburistul Allaun l-a Unii denumesc aceasta „în lui Cian Kăi-Şi. triva politicii anticomunismului şi îm TOKIO 14 (Agerpres). La 13 Hayato îkeda, ministrul comer
întrebat pe ministru: In cazul credere reciprocă şi colaborare potriva trădării liderilor de dreapta iulie s-a deschis la Tokio cel ţului exterior şi al industriei.
cînd avioanele „U-2“ au efec intre aliaţi“. Ce aberaţie !, scrie E©«e«= ai P.S.D .G . de-al V lll-Iea congres extraor
tuat, după cum se afirmă în cu indignare ziarul „News Chro După alegerea Iui îkeda ca
mod oficial, numai „zboruri în nicle“. Ziarul adaugă în conti
scopuri meteorologice“, de ce nuare că la fiecare bază milita
refuză ministrul să răspundă la ră aeriană americană din An
întrebările privitoare la acest glia se află un ofiţer englez de SA ÎNCETEZE RE1NARMAREA dinar al partidului liberal-demo preşedinte al partidului liberal-
legătură. El insă, nu are nici un GERMANIEI OCCIDENTALE! crat de guvernământ pentru a democrat el a devenit în acelaşi
avion ? Allaun a subliniat că a- fel de acces în activitatea ope alege noul preşedinte al parti timp candidat la postul de prim-
vioanele „U-2“ s-au ridicat la rativă a acestei baze. „El poa dului în locul lui Nobusuke Kişi, ministru. Parlamentul se întru
o înălţime atît de mare incit te cumpăra ţigări americane, care este in acelaşi timp prim- neşte !a 15 iulie pentru alegerea
sistemul de radio englez nu a dar nu are dreptul să ştie ce ministru. După cum se ştie, noului premier.
putut să le urmărească, şl, cu misiune au avioanele care zboa Kişi, care s-a compromis prin
toate acestea, autorităţile engle
ze afirmă că ele ştiu în ce di ră deasupra lui. De fapt el nu
recţie zboară avioanele ameri este decît un paznic întreţinut înarmarea revanşarzilor vesî-germani îm potriva construirii ratiiicarea forţată a „Tratatului TOKIO 14 (Agerpres). A-
cane care decolează de la ba de proprietari“. Criticînd sub de baze militare de securitate“ japono-american,
zele engleze. Cum se explică a- ordonarea autorităţilor engleze stîrneşte îngrijorare în Franţa a fost nevoit să declare că de genţia United Press Internatio
cest lucru? — a întrebat Al faţă de Statele Unite, „News vest-germ ane in Franţa misionează. In mod automat de nal relatează că după recepţia
laun. Ministrul a refuzat, însă Chronicle“ scrie că aceste auto misia lui din postul de prim- care a avut loc la Tokio in urma
să răspundă şi la aceste între rităţi trebuie „să se impace cu PARIS 14 (Agerpres). In ul R.F.G. a putut să pună pe pi PARIS 14 (Agerpres). Consi ministru atrage după sine de alegerii Iui Hayato Îkeda ca pre
jalnica perspectivă de a se zba tima vreme, în Franţa sînt for cioare industria sa aeronautică. liul păcii din departamentul misia din postul de preşedinte şedinte al Partidului liberal de
bări. te în mod nedemn şi fără spe mulate tot mai multe temeri că Sena a adresat consiliilor păcii al partidului. mocrat de guvernămînt, Nobu
Neliniştea în legătură cu ac ranţe in încercările de a ascun politica de înarmare a Germaniei Săptămînalul francez arată în suke Kişi a fost victima unui a-
de fie ceea ce ştiu, fie ceea ce occidentale constituie un mare continuare că sprijinirea reînar- din departamentele Bouches du La 14 iulie, Nobusuke Kişi, tentat în faţa reşedinţei sale,
tivitatea provocatoare de spio nu ştiu faţă de numărul cres- pericol pentru Franţa. mării R.F.G. ar putea avea gra Rhone şi Charente Inferieurie, preşedintele partidului liberal- fiind înjunghiat. El a fost trans
naj a autorităţilor americane, cînd al membrilor parlamentu ve repercusiuni asupra Franţei. unde a avut loc de curînd un val democrat de guvernământ, a de portat imediat la spital. Agen
lui englez care işi manifestă Săptămînalul francez. „La Tri Franţa, arată săptămînalul fran de proteste împotriva planurilor misionat din această funcţie. In ţia UPI arată că atentatorul, ca
care pune în pericol viaţa a mi bune des Nations“ publică sub cez, nu ar putea să se opună cu de a se crea în aceste regiuni focul lui a fost ales, după cel re a fost arestat pe Ioc, aparţine
lioane de englezi, se reflectă şi indignarea“. titlul „Reînarmarea Germaniei nimic celor 7 divizii vest-germa baze militare vest-germane, a- de-al doilea tur de scrutin, cu unei organizaţii de dreapta.
în presă. Ziarul „News Chroni- — inutilă şi de temut“, un arti ne superior înarmate. Adevărul pelul de a-şi uni forţele în lupta 302 voturi din 496 de voturi,
cle“ a publicat la 13 iulie un col în care după ce arată ritmul este că în 4 sau 5 ziie diviziile pentru zădărnicirea acestor
rapid de înarmare a R.F.G., blindate vest-germane ar fi în planuri.
M ărturisiri sem nificative scoate în evidenţă faptul că ţări măsură să ocupe odată mai mult
le participante la N.A.T.O., din întreaga Franţă, pînă ia Ba Subliniind că construirea de
cu privire la situaţia din S.U.A. Europa occidentală, trebuie să yonne, Marsilia şi Nisa. baze militare de către Germa
facă faţă unor cheltuieli uriaşe nia occidentală şi de către noul
LOS ANGELOS 14 (Agerpres). surselor umane. Nu putem ur pentru înarmare, care „pentru In faţa unei asemenea acţiuni Wehrmacht este un rezultat al lllc i
Ieroy Collins, preşedintele per mări cu calm cum nivelul crimi Franţa sînt dezastruoase“. La militare, scrie în încheiere „La politicii războiului rece şţ în a-
manent al Congresului naţional nalităţii în rîndurile copiilor şi Tribune des Nations“, „Noi ceiaşi timp o jignire pentru ¦sx jo rcn rrjr& zsm eap
1 Partidului democrat din adulţilor, al alcoolismului şi al greutăţile pe care trebuie să le (Franţa) nu am putea să fa francezi, consiliul păcii din de
.U.A., guvernator al statului abuzului de narcotice creşte an cem nimic decît să invocăm ce partamentul Sena propune să OTTAWA 14 (A gerpres). TASS a- la Geneva cu privire la Viet
Torida, a făcut mărturisiri suporte Franţa pentru propria sa rul şi să ne plîngem de lipsa se organizeze o întîlnire a ac n u n ţă : Gamera comunelor din C ana nam în ultimele două săp tâ-
emnifioative în toiul campaniei de an. de recunoştinţă a acelora pe ca tiviştilor mişcării pentru pace da a adoptat o rezoluţie care aprobă irîni 1.260.000 de locuitori din Viet
lectorate. El a declarat că în Nu ne satisface asistenţa me înarmare, se mai adaugă şi aju re, în mod absurd, noi continuăm cu foştii participanţi la mişca ratificarea de către Ganada a proto namul de nord au luat parte la mi
irimul rînd Statele Unite „sint să-i considerăm drept aliaţi şi rea de rezistenţă, cu femeile, cu colului cu privire la reînnoirea acor tinguri şi dem onstraţii de protest im-
;atoare să facă ordine în pro- dicală în cea mai bogată ţară torul pe care s-a obligat să-l dea prieteni“. tineretul, cu activişti ai orga dului com ercial dintre G anada şi petriva am estecului am erican în tre
iria lor casă“. Caracterizind în de pe pămînt, asistenţă care nizaţiilor sindicale care să se U.R.S.S. Prezentind această rezoluţie, burile Vietnamului de sud şi a poli
ontinuare situaţia actuală din este inaccesibilă milioanelor de R.F.G. pentru înarmarea aces ministrul Comerţului, G. Ghurchill, a ticii obstrucţioniste duse de S .U .A . şi
cetăţeni americani bătrlni, nu pronunţe împotriva reînvierii subliniat că în prezent sînt condiţii clica lui Ngo Dinh Diem îm potriva re-
ară, Leroy Collins a spus: Nu teia. Astfel, cu ajutorul Franţei, militarismului german. pentru comerţul dintre cele două ţări unificării Vietnamului.
rem să ne declarăm satisfăcuţi din vina lor. şi s-au pus bazele dezvoltării com er
u descompunerea treptată a e- Nu vrem să tolerăm prejude C o n fe rin ţa m ilita ră co n v o ca tă d e S t r a u s s ţului în spiritul bunăvoinţei şi al co U riaşe demonstraţii au avut loc la
laborării. El a declarat de asemenea Hanoi, Haifon, Narndin, provincia de
onomiei americane din cauza căţile rasiale şi religioase care BONN 14 (Agerpres). La 13 ia „situaţia militară — politi despre recenta sa călătorie în că guvernul canadian speră că nive munte Thai Nguen, în regiunea carbo
emerilor neîntemeiate ale cer continuă să limiteze posibilită că“. El a vorbit printre altele S.U.A. unde el a luat cunoştinţă lul prevăzut al com erţului va fi nu niferă Hon Gai şi în alte localităţi.
iurilor oficiale că dezvoltarea iulie a luat sfîrşit la Kiel o con despre „situaţia strategică“ din de cele mai noi tipuri de arme numai realizat, dar şi depăşit.
ţile. ferinţă convocată de ministrul Marea Baltică şi în această or în scopul înzestrării Bundes- LOS A N G ELES 14 (A gerp res). -
îconomică rapidă duce inevita- Nu ne satisface faptul că în de Război de la Bonn, Strauss, dine de idei despre „rolul“ flo- wehru-lui cu aceste arme. HANOI 14 (A g e rp re s). — După cum Agenţia United Press International a-
la care au participat, după cum .tei maritime militare vest-ger nunţă că la congresul partidului de
>il ia inflaţie. cocioabele din oraşe locuiesc tot informează „Die Welt“, 120 do mane. La conferinţă au fost discu transm ite Agenţia Vietnameză de In m ocrat din S .U .A senatorul .lobii Ke-
Nu sintem satisfăcuţi de pro atîţi concetăţeni olt locuiesc în tate amănunţit problemele înar nr/edy a fost desem nat cu m ajoritate
generali şi amirali ai Bundes- Strauss a informat amănunţit mării continue a Bundeswehru- formaţii, în legătură cu cea de a 6-a de voturi drept candidat la postul
clámele de învăţăm!nt în urma toate fermele laolaltă. wehrului. La conferinţă, Strauss pe. participanţii la conferinţă lui. de preşedinte al S.U.A.
Sintem nemulţumiţi că corup a prezentat un raport cu privire aniversare a semnării acordurilor de
:ărora milioane de oameni ta-
entaţi nu-şi termină studiile, a- ţia, excrocheriile, reclama plic
lică de irosirea tragică a re- ticoasă şi rock-and-roll-ul devin
tot mai mult simboluri ale mo
dului de viaţă american.
Redacţia şi adm inistraţia z ia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 18S; I S 9 ; 75. Taxa plătită în numerar con lo in i aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R . nr. 253.320 din 6 noiembrie 1949. — .Tiparul: întreprinderea P o lig rafică „1 M ai“ — Deva.
