Page 53 - 1960-07

\\a•\v ' A\o<'s’ O_i' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-V/U
mulsocialismului
Anul Xil Nr. 1729
Fiecare
OOOOQOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOO CKX OOOOOOOOOO OOOOOOO O O O OOCOOOOOO^
la strinsul recoltei
>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO0OOOOOOOOOOOO© OO OOOOOOO
^ »>» >>»<
*i
i Lanurile neştirbite de griu cu spice aurii încărcate cu boabe »
¦ grele, rod al muncii neobosite a colectiviştilor şi intovărăşiţilor f
*. promit o recoltă bogată.
ţ Pentru ca fiecare bob să ajungă în hambare, colectiviştii \
|şi întovărăşită s-au pregătit din timp. îndrumaţi permanent de *
i către organizaţiile de partid, colectiviştii şi întovărăşită au f
|început secerişul ¦griului îndată ce spicul a dat în pîrgă.
Î corespondent de război coreeni aflaţi în colonia de
La G.A.C. Bacea
Gospodăria agricolă colectivă
din Bacea este o unitate tînără.
Gu toate acestea, colectiviştii nu
precupeţesc nici un eiort pentru
a strînge la timp şi fără pierderi
recolta bogată de cereale. îndată
ce au terminat de secerat orzul,
ei au trecut la secerişul griului.
Au început să-l secere manual
mai întîi pe parcelele şi iîşiile
Parii cipmcl cu tofii la lucru
Membrii întovărăşirilor agri­
cole din satele Uleş şi Guieş a-
parţinătoare comunei Ilia, mun­
cind cu deosebită însufleţire, ob­
ţin succese importante în a-
ceastă campanie de vară.
Participînd cu toţii la lucru
şi avînd în frunte pe membrii
şi candidaţii de partid, întovă­
răşiţi! din Uleş au secerat ma­
Pîno la sosirea combinei
Colectiviştii din Bretea Mu-
reşană sînt hotărîii ca şi în a-
cest an să efectueze la timp
muncile agricole de vară. Mobi­
lizaţi de către organizaţia de ba­ paralel cu secerişul, ei vor ara
ză din gospodărie, colectiviştii
din Bretea Mureşană au ieşit
I Colectiviştii
Despre harnicii colectivişti din
Miceşti se spun multe cuvinte de
laudă. Şi le merită. Acum, în a-
cesle zile, ei, nu precupeţesc
nici un efort pentru a strînge
la timp recolta de grîu. în ­
dată ce spicele au ajuns în
stadiul de pîrgă. colectiviştii
organizaţi în trei echipe, au în­
,-w w v w v w v
Străbaţi ăintr o parte in al­
ta minunatul parc al şcolii de
7 ani „Kim ir Sen“ din Pîclişa
şi, inima ţi se umple de bucurie
şi entuziasm pentru tot ce vezi
aici. încerci un sentiment mă­
reţ. înălţător, de aăincă satis­
facţie pentru voioşia, tinere­
ţea, optimismul ce a cuprins
pe fiecare copil. Sînt aici pio­
nieri romîni şi coreeni adunaţi
pentru a sărbători o zi a prie­
teniei lor, pentru a se bucure.
de copilăria lor fericită. Cîntă
şi se joacă împreună, se întrec
in competiţii sportive, leagă
prietenii, îşi scriu unul altuia
adrese şi-şi promit solemn să
fie pentru totdeauna prieteni.
ASPE6T-E DE LA 1NTILNIREA C O PIIL O R ROMÎNI Şl CO REEN I DE LA PÎCLIŞA
unde spicul era pfrguit bine. In
urma cosaşilor, numeroase iemei
colectiviste strîngeau spicele în
snopi iar snopii îi clăiau. Parti-
cipînd Ia seceriş în număr mare,
colectviştii din Bacea au recoltat
peste 20 ha. cu grîu. După a-
precierile făcute, producţia de
grîu depăşeşte 1.700 kg. la hec­
tar.
nual peste 35 ha. grîu din cele
60 cultivate. Imediat după sece­
riş, ei au efectuat arătură de
vară şi au însămînţat porumb
furajer.
Şi întovărăşiţii din Guieş mun­
cesc intens la seceratul griului.
Gu coasele, ei au recoltat pînă
în prezent mai mult de jumătate
din suprafaţa' cultivată cu grîu.
in număr mare la secerişul griu­
lui. Pînă la sosirea combinei de
la S.M.T. Dobra, ei seceraseră
deja 6 ha. de grîu. In aceste zile
miriştea şi vor însămînţa po­
rumb pentru furaj.
din Miceşti
ceput să-l secere manual. Lu-
crînd intens şi întreeîndu-se u-
nii pe alţii, colectiviştii au re­
coltat pînă în prezent 20 ha. cu
grîu.
îngrijit corespunzător, grîul
colectiviştilor din Miceşti va da
o producţie de peste 2.800 kg.
la ha.
Există in fiecare om
cin stii ceva ce e numai
al lui
Intr-un cerc, şase pioniere
cu cravate roşii la gît se ţin
sirius de braţ, cîntă şi se ve­
selesc. Intru în cercul lor şi
întreb :
— Vaierica, ai mai văzut
pînă azi pe Kim Ka Bun ?
— Nu, n-am mai văzut-o —
răspunde scurt.
— Dar tu, Hiăn Gun Hoa,
ai mai văzut-o pînă azi pe Ga-
briela ?
— Nu. N-am mai văzut-o.
— Dar tu Dom-
.-::-xhhh:-P
m m .l l i lmlml mi i
ty /y .
An'*' •'
Sîmbătă 16 iulie 1969
zi hun
II.. ¦ u.' ¦UI- ¦ u w ¦_ 1 J — . I Muncă însufleţită
De curînd, colectiviştii din
Turdaş şi Jeledinţi, raionul O-
răştie, au terminat praşila a
doua la porumbul însămînţat pe
o suprafaţă de 160 ha. teren. P a­
ralel cu aceasta, s-a cosit finul
în proporţie de 75 la sută care a
şi fost adunat în-şire.
In cursul zilei de joi, colecti­
viştii au pornit cu toate forţele
la lucrările de recoltare a griu­
lui.
* şi învăţătorilor, pentru condiţiile bune
î GH. OPRF.AN
Orzul a fost treierat
Aăuncind cu spor şi folosind
fiecare moment prielnic de lu­
cru, muncitorii din G.A.S. Alba
Iulia au terminat recoltarea şi
treierişul orzului însămînţat în
toamnă. Datorită aplicării regu­
lilor agrotehnice, ei au obţinut
o producţie medie de 2.500 kg.
orz la ha.
In lupta pentru strîngerea re­
coltei, s-au evidenţiat: Tomuş
Aăoise, Neagu Ioan, Nagy Zol-
tan şi alţii.
Din nou la treab ă. încă puţin, şi praşila porumbului va fi gata.
In clişeu : Colectivista Valeri M arconi de la G.A.C. Batiz, îndrep-
tîndu-se spre cîmp.
de, neuitat
Te uiţi la ele şi ai în faţă
o scenă emoţionantă, asemă­
nătoare cu cea în care prieteni
dragi, după ani de despărţire,
se întîlnesc pe neaşteptate. Vă-
zînău-i, îţi vine să crezi că au
copilărit pe aceeaşi uliţă, că
au mîngiiat şi legănat ace­
leaşi păpuşi, că au avut ace­
laşi învăţător, că se cunosc de
cină se ştiu. Dar nu, n-au co-
pilărit pe aceeaşi uliţă, n-au zuinţa spre acelaşi ţel, spre
mîngiiat şi legănat aceleaşi pă- acelaşi ideal măreţ care-i aş-
puşi, n-au avut acelaşi învă­ teaptă — comunismul.
ţător şi nu se cunosc de cină
se ştiu. Se cunosc doar de ci- Cuvinte de mulfurnire
teva ore. Da, de citeva ore. Şi — Mulţumim Partidului Mun.
totuşi se cunosc atit de bine, citoresc Romîn; mulţumim
nica, ai mai vă­ se simt atit de aproape sufle­
teşte. Au devenit prietene ;
zut pînă azi pe Ri prietene cu adevărat — bune
Hian Chiăng ? şi sincere.
— Nu.
Oare ce i-a unit de aceşti au răsunat puternic din inimi
...Nu. nu, nu, copii atit de mult şi atit de tinereşti.
peste tot. Nici
una dintre pionie­ repede ?
... Există în fiecare om cin­
rele de mai sus
stit ceva ce e numai al lui —
nu s-au mai vă­
zut şi nici nu s-au ceva sublim şi înălţător : inţe-
mai intîlnit pînă azi.
m M....i.-: <-44- 1 -G <¦jţ î
4 pagini 20 bani
Vizita delegafiei poporului
coreean în regiunea noastră
Membrii delegaţiei poporului coreean
veniţi în ţara noastră înainte de îna­
poierea în patrie a ultimului grup de
copii coreeni orfani de război, au dis­ nisterul Invăţăm întului şi Culturii ş
cutat şi s-au întreţinut vineri dimineaţa Cornel Oismaş, şetul secţiei de învă
cu elevii şi profesorii şcolii de copii
coreeni „Kim Ir Sen“ din satul P i-
clişa. Ei au vizitat apoi cabinetul de
istorie a Partidului Muncii din Coreea
am en ajat în cadrul şcolii, sediile o rg a ­ viei, secretar al Comitetului reglona
nizaţiilor de partid, U.T.M. şi de pio­
nieri. muzeul de ştiinţe naturale şi
zoologice, laboratorul fotografic, biblio­
teca şi dorm itoarele copiilor.
La plecare, şeful delegaţiei poporu­
lui coreean , tovarăşul Sin Ilva Zin a
rostit o cuvîntare de bun răm as expri-
mindu-şi recunoştinţa şi mulţumirile
pentru grija şi strădania profesorilor
în care au trăit şi au învăţat orfanii
la Pîclişa.
In cursul după am iezii, m embru de­
legaţiei însoţiţi de tovarăşul loan Bor-
Sporesc producţia de oţel
întrecerea socialistă pentru o
producţie de oţel mai mare şi de
calitate superioară, ia, în cadrul
otelării(or din Combinatul side-
rurgic Hunedoara, o amploare
tot mai mare. De la 1 pînă la
13 iulie a.c., oţeiarii luincdoreni,
au elaborat 2.100 tone oţel Mar-
legerea, dragostea pentru om,
pentru viaţă. Aceasta am sim-
ţit-o nu numai la cele 6 fetiţe,
ci şi la Ce Sân Za şi la Zăn
Su E şi la Cea Dong Min, şi la
Beluş Eugenia, şi la Elisa-
beta Mihai, şi la Avram Octa-
via — la toţi copiii pe care
i-am intîlnit în ziua aceea —
romîni şi coreeni. Şi4 mai u-
neşte ceva pe aceşti copii: nă-
Guvernului Republicii Populare
Romîne pentru grija ce ne-au
purtat-o: mulţumim copiilor
romîni cu care ne-am înţeles
atit de bine — iată cuvinte ce
— Ne despărţim, dar sîn-
tem alături de voi — iată ce
I. CIOBOTA
(Continuare în pag. 2-a)
® Pentru promovarea
tehnicii noi
(pag. 2 -a) ;
8 Contractul privind
livrările de calcar side­
rurgic trebuie reispectat
(pag. 3 - a ) ;
• Lucrările Plenarei
C.C. al P.C.U.S.
• Demisia guvernului
Kişi
(pag. 4 -a).
ca. director general în M inisterul Iu
vâţăm întului şi Culturii, Pom piliu Vîl
cu, director al Direcţiei şcoli din Mi
ţăm înt şi cultură a Statului popula
regional, au sosit Ia Combinatul slde
rurgic Hunedoara, unde au fost întîm
pinaţi de tovarăşul Andrei Cervenco
Hunedoara al P.M .R., Balazs Rudolf
membru al Biroului Comitetului regio
nai de partid, şeful secţiei de propa
gandâ şi agitaţie, Ladislau Iacob, se
cretar al comitetului orăşenesc de par
lid Hunedoara, loan Ardeleanu. pre
şedinţele Sfatului popular al oraşulu
H unedoara şi de num eroşi siderurgişti
După ce inginerul Mircea Alexandru
directorul tehnic al combinatului a vor
bit despre dezvoltarea combinatului si
derurgic în anii puterii populare, oas
peţii au vizitat noua oţelărie M artin
lam inoarele noi, oraşul m uncitoresc şi
noul club al siderurgiştilor.
tin şi electric, mai mult decîi
prevedea planul,
O contribuţie însemnată în
sporirea producţiei de oţel au a-
dus-o echipele de oţeiari de la
O.S.M. nr. 2 conduse de prim-
topitorul Iulian Ispas, care a e-
laborat 350 tone oţel peste plan.
Avram Opriş, cu 210 tone şi
Orelt Paul, cu 150 tone peste
plan. De la oţelăria .Martin nr.
1 s-au evidenţiat echipele prim-
topitorilor Simion Mihăilă, loan
Pînca, de la cuptorul nr. 1 ca­
re au elaborat 400 tone oţel pes­
te plan şi echipa condusă de Pe­
tru Forţu, de la cuptorul np
2, care a produs 110 tone oţel
peste plan. Indicii de utilizare
au sporit simţitor faţă de cei
planificaţi. La cuptorul nr. 1 de
j pildă, de la O.S.M. nr. 1, s-a
ajuns la o producţie de 7,3 tone
pe m.p. vatră şi zi calendaristi­
că, iar la cuptorul nr. 2 la 6,12
tone pe m.p. vatră şi zi calen­
daristică. t
Construcţii noi
în G.A.C»
Pentru a realiza construcţii
bune şi ieftine şi într-un timp
cît mai scurt, colectiviştii din
Apoldul de Jos, raionul Sebeş,
au hotărît să execute majorita­
tea lucrărilor de construcţie prin
muncă voluntară. Aşa, de exem­
plu, ei au confecţionat prin mun­
că voluntară 50.000 bucăţi că­
rămizi, fiecare colectivist făcînd
cîte 500 bucăţi cărămizi.
Datorită hiuniciei de care dau
dovadă, colectiviştii din Apol­
dul de .Tos au terminat de cu-
rind construcţia unui grajd pen­
tru 50 capete vite mari şi a
unui pătul pentru porumb cu o
capacitate de 15 vagoane. In
prezent, aci se află în construc­
ţie un al doilea pătul cu o ca­
pacitate de 15 vagoane. Aceste
construcţii noi, permit colecti­
viştilor să dezvolte şi mai mult
sectorul zootehnic şi să depozi­
teze şi să păstreze în bune con-
rliţiuni porumbul.
Prin participarea activă la lu­
crările de construcţie şi confec­
ţionarea de cărămizi, se eviden­
ţiază colectiviştii Ilie Hulpuş,
Gheorghe Albu, loan Lupu, loan
Cojocarii, loan Beu, Ioan Iri-
mie şi mulţi alţii.
P e n t r u în fr u m u s e ţ a r e a c o m u n e i Curs de croitorie
In cursul acestui an, cetăţenii din sa­ economii în valoare de 18.500 lei, e-
tele comunei Băiţa, raionul Brad,
prin contribuţie în m uncă, con­
tribuţie voluntară şi prin muncă
voluntară, au obţinut o seam ă de
realizări pentru înfrumuseţarea sate­
lor. Obiectivele prevăzute încă de Ia
începutul anului au fost realizate pînă
in prezent în cea mai m are parte.
Astfel, au fost term inate de curind
lucrările de construcţie ale căminului
cultural din satul Găinel, am enajarea
unei clădiri pentru însăm înţări artifi­
ciale Ia B ăiţa, construirea a două po­
duri în satele Ormindea şi Băiţa. De
asemenea, s-au executat lucrări de în­
treţinere a drumului pe o distanţă de
2 km. între satele B ăiţa şi H ărjăgam
şi s-a curăţit o suprafaţă de 2 ha. pă­
şune, acţiune la care şi-au adus con­
ţi ibuţia şi organ izaţiile U.T.M .
Prin munca plină de entuziasm a ce­
tăţenilor, la aceste lucrări s-au realizat
La'secţia mecanică a uzinei „Victoria“ din Căian, lucrează şi
frezorul Ioan Frenţoni. El s-a evidenţiat mai ales prin exe­
cutarea unor lucrări de calitate.
In clişeu: Tov. Ioan Frenţoni lucrînd o piesă.
¦•O®:
Spre 100 m înaintare
pe una
Şutul se terminase de citeva mi­ ca cerute de procesul tehnologic.
nute. Cinci oameni ieşeau agale din La 1 iulie a început bătălia pen­
gura întunecoasă a minei. In !aţa tru noul record.
grupului păşea domol un fecior nu •k
vrea voinic, cu faţa subţirică şi Zilele trec parcă mai repede. In
priviri agere. Mergea cu capul, ple­ brigada lui Vaida nu s-au petrecut
cat şi pe chipul lui se vedeau ur­ schimbări esenţiale. Ortacii îşi cu­
mele unei mari supărări. De iu ter­ nosc bine misiunea, fiecare lucrează
minarea lucrului nimeni n-a îndrăz­ cu mai multă hărnicie, li îndeam­
nit să-i întrerupă firul gindurilor.
nă dorinţa de a învinge, de a în­
Deodată, Vaida s-a oprit, a privit scrie noi pagini în istoria muncii
ortacii şi a spus:
de la mina Gheţar. Minerii, tehni­
— Compresorul ne-a făcut buca­ cienii şi inginerii, urmăresc cu in­
ta/ Aşa nu nui merge. Trebuie sâ teres rezultatele brigăzii, iar Vaida
vorbim cu conducerea. cu ortacii lui le oferă prilej de dis­
Ceilalţi ii aprobară... cuiţi. In prima decadă a lunii, ei au
ir realizat zilnic 3,50 pină la 4 m. îna­
Francisc Vaida lucrează de ciţiva intare. Acestea silit rezuliate bane.
ani la mina Ghclar. In fiecare cli­ Dar şeful de brigadă nu s-a decla­
pă a căutat să dăruiască colectivu­ rat mulţumit. In ziua de 12 iulie el
lui din care face
a pregătit o „e-
parte iot ce are raBnasaamMgmîmipimgmasgssBssagaea vadare'‘ din ca­
mai bun. Rind pe­ drul ultimelor rea­
rind munca i-a OS lizări, ca să a-
adus satisfacţii şi jungă ia 6 m. îna­
bucurii. I s-a intare intr-o sin­
încredinţat conducerea unei brigăzi gură zi. Vaida se baza pe munca şi
de mineri. Cu ortacii se împacă bi­ hărnicia oamenilor şi sconta cu sigu­
ne. mai ales că toţi sini tineri şt. ranţă succesul acţiunii. De fapt, in ul­
harnici. In brigada lui disciplina e tima vreme, ortacii săi au fost la
cel mai preţios lucru. Micul său co­ înălţime. Eremia Bordeianu, Ioan
lectiv are o singură dorinţă: să fie Tămaş, Vasile Obreja, Vasile Cio-
mereu in fruntea întrecerii. De mul­ ric, sini doar ciţiva care fac mindrie
te ori, brigada s-a bucurat, pe me­ brigăzii.
rit. de această satisfacţie. Lucrînd
la investiţii, orIacii lui Vaida au du­ — Toţi muncesc bine — spunea
horit vechile norme de înaintare. Francisc Vaida. Acum inii vine
greu să stabilesc cirie-i mai harnic.
Intr-una din lunile trecute, bri­
In ziua aceea, fiecare dorea mai
gada a înregistrai cel mai frumos mult ca aricind să realizeze 6 ni
succes: 67 m. înaintare. Era o rea­ inaintare. S-au luat toate măsurile
lizare deosebită la care riunesc mul­ şt primul schimb a depăşit mult
te brigăzi. Ortacii au trăit bucuria partea care-i revenea. Schiinbu! II
clipelor oferite de aprecierile care şi-a început lucrul cu acelaşi elan.
li s-au făcui, dar gindurile lor că­ Pe la o vreme insă, presiunea ae­
lătoreau spre viitor, spre noi re­ rului a început să scadă. Ortacii au
corduri. Intr-o zi, Vaida şi-a adunat înţeles fără alte explicaţii că s-a de­
ortacii la sfat. A discutai îndelung fectat compresorul. încercările făcute
despre muncă şi rezultate, despae n-au mai putut restabili condiţiile
măsuri şi perspective. optime de lucru pentru brigadă.
— Ce-ar fi să încercăm la 100 de k
metri ? — le-a propus şeful de bri­ Vaida şi ortacii din schimbul său >
gadă. Privirile oamenilor radiau teşeau supăraţi din mină. Defecta- 1
bucurie, încredere şi hoiărire. Bri­ rea compresorului i-a împiedicat să ?
gada a stabilii să pornească asal­ înscrie un nou record al zilei.’ Şi ^
tul pentru cel puţin 100 m. înain­ Vaida s-a supărat pentru că aceas­
tare pe lună. E o încercare îndrăz­ ta nu e o îniitnplare. De multe ori
neaţă care cere ca in fiecare zi să nu se asigură suficient aer compri­
sc realizeze circa 4 m. înaintări. mat, iar altă dată explozivul vine
cu intirziere. Conducerea minei spri­
A doua zi, in biroul inginerului jină prea puţin brigada. Cum să nu
şef. Francisc Vaida expunea iniţia- fi supărat ? Orice clipă de aşteptare
liva brigăzii. Convenţia nescrisă înseamnă pierdere. Şi totuşi, bătă­
conţine două condiţii esenţiale: bri­ lia continuă. Ortacii ţin mult ia cu-
gada va realiza zilnic cel puţin vintul dat şi vor să-l respecte.
4 m. înaintare, iar conducerea minei
li va asigura toate condiţiile de mun­ S. CRAIOVEANU
P o stu ri sanitare ia a rii
In cursul zilei de joi, la Băiţa munca de educaţie sanitară, s-a
a avut loc o şedinţă de lucru a făcut repartizarea echipelor de
Comitetului comunal de Cruce control pe circumscripţii electo­
roşie, la care au participat mem­ rale în vederea menţinerii cură­
brii comitetelor de secţie de cru­ ţeniei şi s-au instruit membrii
ce roşie, grupa sanitară din co­ posturilor sanitare care în cu­
rînd îşi vor începe activitatea
mună şi membrii din posturile la ariile de treierat.
sanitare de la ariile de treierat EMANUEI. HARDA
corespondent
şi din instituţii.
Gu acest prilej, s-a analizat
modul în care s-a desfăşurat
------------------ •stsaa---------------------
La clubul muncitoresc „Side-
fectuîndu-se 1-600 ore de muncă vo­ rurgistul“ din oraşul Hunedoara,
luntară. In acelaşi timp, s-au obţinut din iniţiativa comisiei de femei
şi im portante economii la m aterialele din combinatul siderurgic, în co­
laborare cu conducerea clubului,
de construcţii. s-a deschis un curs de croitorie
Cea mai mare contribuţie la înfăp­ la care sînt înscrise peste 94
tovarăşe salariate ale combina­
tuirea lucrărilor amintite şi-au adus-o tului. Acest curs de croitorie
deputaţii Cornel M acra, Loghin Iovan, practică se desfăşoară de două
ori pe săptămînă, timp de trei
medicul veterinar Ioan Aldea şi un nu­ luni. Aci se predau lecţii prac­
măr însemnat de cetăţeni, care au mun­ tice şi teoretice legate de tehnica
cit voluntar la transporturile de ni­ croiului şi a manipulării diferi­
sip, piatră, pămînt, la tăiatul lemnelor telor tipuri de maşini de cusut.
din pădure etc. Tot prin contribuţia
cetăţenilor, în curînd vor fi date în V. FAUR
folosinţă o terasă Ia căm inul cuilMral corespondent
din B ăiţa, o sală de spectacole la că­
minul cultural din H ărţăgani, se va
extinde iluminatul public în satul Să-
lişfe, se va împrejmui cu gard şcoala
de 4 ani din Grăciuneşti şi altele.
IOAN DANCIU
secretarul Sfatului popular
B ă iţa