Page 55 - 1960-07
P. 55
Nr. 1729 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Ii sprijinim pe furnalişti in Editura tehnică T E IE G E A IE /EXTERNE
Au apărut:
In raportul C.C. al P.M.R., maşini în ce priveşte preveni- fia noastră a lost şi aceea pri
prezentat de tovarăşul Gheorghe rea defecţiunilor. In cazul că se vind extinderea experienţei îna * * * Biblioteca stan „Socotelile stra te g ilo r Pentagonului Lucrările
Gheorghiu-Dej la Congresul al iveşte o asemenea deîecţiune, ei intate. Aici trebuie să menţio s-au a ră ta t a fi g reşite“ Adunării Naţionale
111-Iea al P.M.R., se arată că singuri vor lua măsuri de revi- năm pe tovarăşul Ion Marcovici, dardizării, seria tehnică \ a R. D. Vietnam
în 1935, producţia de cocs ine- zuire, fără să mai aştepte in- mecanic principal pe maşina de A. nr. 10.
şarjare, care împărtăşind din Convorbirea ziarului HANOI (Agerpres). — Du
talurgic va ajunge la circa tervenţia echipei de întreţinere. experienţa sa acumulată în U- Organe de maşini, voi. I, ) „Izvestia" cu comandantul pă cum anunţă Agenţia Vietna
1.600.000 tone. Este o sarcină. Această măsură întăreşte mai niunea Sovietică a ridicat o se suprem al trupelor apărării meză de Informaţii, la 13 iulie
deosebit de importantă la înfăp- mult răspunderea personală, iar rie de muncitori ia categoria de eă. a li-a \ antiaeriene a ILR.S.S. Adunarea Naţională a R.D. Viet
tuirea căreia îşi va aduce a- electricienii şi lăcătuşii de revi- mecanici principali. nam a aprobat în unanimitate
portul şi colectivul secţiei noa- zie pot fi folosiţi în alte sco- 602 pag., 18,20 lei ţ raportul guvernului cu privire
stre- puri. Cu multă bucurie a primit co Ia situaţia internă şi internaţio
H. SEGAL, C. UNDE, l. < nală a tării în prima jumătate
Cu deosebită bucurie am pri- Ca rezultat al măsurilor luate, lectivul nostru Hotărîrea C.C. al a acestui an.
mit vestea despre angajamentul în ultimul timp, procentul la PURCARIU : Maşini de rt- \
furnaliştllor noştri, care şi-au spargerea piloţilor a fost sim- P.M.R. şi a Consiliului de Mi
propus să depăşească cu încă ţitor redus ceea ce a determinat dicat şi de transportat r
15—20 la sută sarcina de creş- obţinerea unor cantităţi sporite niştri al R.P. Romîne cu privire
614 pag., 30 lei )
la ridicarea nivelului tehnic a!
S. A. ELAŞKEVICl: In.
producţiei. Ca urmare a acestei
dreptar de televizoare
hotărîri, conducerea secţiei va
Trad. din. I. rusă, 98 MOSCOVA (Agerpres). — wers, clar a dat o lovitură fără
La rubrica „Reportaj din uni precedent iluziilor americane.
pag. 7,55 lei tăţile de rachete“, ziarul „Izves
tia“ din 13 iulie a publicat o Ideologii Pentagonului, a con
M.l.P.C.: Fibre sintetice convorbire cu Biriuzov, coman tinuat mareşalul Biriuzov, îşi
întemeiază planurile agresive
496 pag., 31,20 lei
M.l.P.C.: Pompe de noroi
pentru forajul sondelor
tere cu 40 fa sută a indicilor de cocs. deschide curînd un curs de ca 96 pag.. 3 lei dantul suprem al trupelor apă împotriva Uniunii Sovietice şi In rezoluţia Adunării Naţio
de utilizare, prevăzută în Direc In atenţia colectivului nostru lificare, care să contribuie la V. CRACIUNOIU, DAN PO- rării antiaeriene a U .R.S.S., ma împotriva ţărilor lagărului so nale se subliniază importantele
tivele Congresului pentru anul stă şi problema îmbunătăţirii realizarea angajamentelor luate POVICl: Ascensoare elec reşal al Uniunii Sovietice. cialist pe folosirea avioanelor de succese realizate. în mişcarea
1965. necontenite a calităţii cocsului. de colectivul secţiei noastre. mare înălţime şi de mare viteză cooperativizării în rîndul ţăra
In acest sens s-au stabilit anu trice Noua tehnică militară, a spus pentru construirea cărora s-au nilor. pescarilor, meseriaşilor şi
Ca urmare, am hotărît să-i mite regimuri de temperatură, Ing. GHHGRGHE PAVEL 248 pag., 11,30 lei mareşalul, a adus corectivele cheltuit sute de milioane de do în domeniul transformării socia
sprijinim într-o măsură tot mai pe care echipele de reîncălzitori şelul secţiei sale la factorul spaţiu. In pre lari. In prezent însă. şi un copil liste a industriei private şi a
mare, prin realizarea unei pro le menţin cu stricteţe. In ace ACAD. M. NICOLESCU: zent noţiunile de „front“ şi înţelege clar că dacă am dobo comerţului.
ducţii sporite de cocs şi de bună laşi scop, mecanicii de pe loco STARQN ŞTEFAN „spatele frontului“ şi-au pier rî! din prima rachetă avionul
calitate. motiva electrică dau o atenţie m aistru de schimb Analiză matematică, voi. dut semnificaţia anterioară. In „U-2“. vom doborî şi alte avioa Aceste realizări, se arată în
deosebită repartizării uniforme ni condiţiile războiului modern rezoluţie, au creat posibilitotea
In acest sens, şi noi ne-am ROMAN BOTA 300 pag.. 16,60 lei oraşele, întreprinderile indus ne, dacă ele vor apare pe cerul ca transformările socialiste să
luat angajamentul ca în acest m ecanic triale, situate chiar şi foarte de- sovietic. Aşadar, socotelile stra
T. TE N K E Y : Cartea fre parle de frontieră, pot fi supu tegilor Pentagonului s-au arătat
Ia cocseria C .S . H unedoara
zorului (l. maghiară)
284 pag., 8,85 lei
an să realizăm planul de pro a cocsului în vagon, pentru ca se atacului din aer. Acest lucru,1 a îi foarte greşite. Iată de ce se încheie în cea mai mare par
ducţie la cocs metalurgic şi să-I stingerea să se facă uniform, a spus mareşalul, ne obligă să ziariştii burghezi se străduiesc te pînă la sfîrşitul acestui an
'epăşim cu 17.000 tone. Din a- reducînd astfel procentul de ce
^est angajament am şi realizat nuşă. organizăm apărarea antiaeriană să dea o interpretare denatura In legătură cu politica exter
în semestrul 1, cantitatea de na a R.D. Vietnam, rezoluţia a
6.103 tone, asigurînd furnalele Un alt factor care influen pe toată întinderea ţării. tă condiţiilor care l-au constrîns rată : „Adunarea Naţională a
din combinatul nostru cu can ţează calitatea cocsului este res probă în unanimitate politica
pectarea perioadei de cocsifica Posibilitatea de a acţiona ime pe Povvers să ajungă la pămînt. externă şi activitatea guvernulu
diat, a spus mareşalul Biriuzov. Intr-un timp, a spus mareşa
este condiţia hotărîtoare a apă lul, americanii au încercat să
rării antiaeriene sovietice. Prin lanseze în spaţiul nostru aerian
tităţile de cocs metalurgic so re. Pentru a o respecta, am în cipala forţă de şoc a ei sini ra baloane spion pe care era insta îndreptată spre întărirea solida
licitate. tocmit un grafic de descărcare chetele de tip „pămînt-aer“ şi lată cam aceeaşi aparatură ca şi rităţii şi unităţii lagărului soda
a cuptoarelor. La acest capitol „aer-aer“. ne avionul lui Powers. Aceste list în frunte cu marea Uniu
In consfătuirea de producţie mai menţionăm creşterea densi- baloane ar fi puiuţ fotografia ne Sovietică, spre sprijinirea
recent ţinută, colectivul nostru taţii piloţilor de Ia 750 kg. pe Baza apărării noastre antiae •aproximativ-jumătate din terito mişcării pentru independenţa
m.c. la o tonă pe m.c. şi chiar riene, a continuat mareşalul, o riul nostru. Toate însă au fost naţională, împotriva colonialis
a analizat posibilităţile de spo- mai mult. constituie complexele teleghida doborîte de apărarea noastră mului. pentru extinderea rela
rire pe mai departe a producţiei te antiaeriene, Aceasta este o antiaeriană. ţiilor de prietenie cu ţările Asiei,
si a luat unele măsuri tehnico- Nivelul tehnic ridicat al maşi- armă puternică care funcţionea Africii şi penlru stabilirea rela
organizatorice. Printre acestea nilor, agregatelor şi instalaţiilor ză fără greş. Conducătorii Pentagonului, a ţiilor cu toate celelalte ţări pe
menţlonăm mai buna planificare cu care este dotată secţia noa- continuat mareşalul, se gîndesc baza celor 5 principii ale coexis-
a maşinilor de şarjare, astfel ca stră a contribuit în mare măsu La cererea corespondentului acum ce să tacă cu cele 32 de lenţei paşnice“.
îa trei baterii de cocs să lucreze ră ia obţinerea acestor realizări. ziarului de a-şi spune părerea divizii strategice ¦care. numără
trei maşini şi nu 4 cum au lu Dar aceasta nu este deajuns. In despre declaraţiile unor oameni cîteva mii de avioane de bom P. C. din Mexic cheamă
crat pînă acum. In prezent a acest sens, am organizat în tri de stat şi ale unor militari din bardament. Noua tehnică mili poporul mexican
patra stă în rezervă, fiind folo mestrul f a.c. un curs de minim Occident şi din America, care tară — a spus mareşalul — a să sprijine lupta
sită numai în cazul defectării tehnic, care a avut drept rezul pun sub, semnul îndoielii însăşi sporit fără precedent puterea de poporului cuban
uneia din cele în funcţiune. A- tat depăşirea planului de produc existenta rachetelor sovietice, foc a unităţilor antiaeriene so-
cest nou procedeu asigură rea ţie şi creşterea productivităţii declaraţii răspîndite pe scară vielice. Ea permite în mod prac MEXICO CIŢY (Agerpres).
lizarea ritmică a planului şi muncii pe semestrul t cu 6,4 la largă de nresa burgheză, mare tic să fie distrusă orice ţintă în
chiar depăşirea Iui. sută. şalul a declarat: Este de înţe aer.
les nervozitatea nresei burgheze
O altă măsură a fost instrui ş' îndeosebi a celei americane. Nou,a tehnică a permis să se
reducă mult efectivul trupelor
Precizia lansării rachetei de că apărării antiaeriene. Totuşi, si
guranţa şi precizia apărării an
tre rachetişlii sovietici .nu nu
rea muncitorilor de la aceste O altă măsură luată în sec-' Tovarăşele Sidonia Mohoi şi Florica Grecu, lucrează la mai că a curmat zborul avionu tiaeriene nu a scăzut, a subli — Potrivit relatărilor agenţiei
secţia cojocărie a fabricii „Vidra“ din Orăştie. Folosind cu pri lui american al spionului Po- niat mareşalul. Prensa Latina, Partidul Comu
— afi; cepere maşina de scărmănat blănuri de miel, ele îşi depăşesc nist din Mexic a adresat poporu
O e c H a r a f t a sec«*e% a>i, u 9 u i g e n e r a ! lui mexican un apel în care îl
Contractul privind livrările cu regularitate sarcinile de plan. cheamă să sprijine lupta justă
In clişeu : cele două tovarăşe la locul de muncă.
de calcar siderurgic In fiecare îtma, 1ÖÖ de cititori a l P . S . d in Ja p o n ia dusă de poporul cuban împo
in plus triva agresiunii S.U.A. In apel
trebuie respectat TOKIO (A gerp res). — In legătură vernâm înt îşi va schimba în tr-o 'o are se arată că lupta poporului cu
Biblioteca clubului „Siderur- rezultate frumoase, tn luna iu cu alegerea noului preşedinte al P arti care m ăsură politica de pînă acum. ban împotriva imperialismului
In aniil957-1958 şi o parte din rea axelor necesita unele uti gistul“ din Hunedoara numără nie, spre exemplu, biblioteca a dului liberal-dem ocrat, secretarul gene american face parte integrantă
laje de care şantierul Băniţa peste 30.000 de volume. Aici îşi înregistrat un număr de 950 de ral al Partidului Socialist din Japo C lasa m uncitoare din Jap on ia, se din lupta tuturor popoarelor din
anul 1959, siderurgiştii din Hu nu dispune, însă, dacă serviciul desfăşoară activitatea tovarăşa cititori. nia a tăcut o declaraţie în care se spune într-o declaraţie a Consiliului America Latină împotriva ten
nedoara şi Căi an nu erau întru- comercial de la întreprinderea Maria Ciobanu — bibliotecară. General al Sindicatelor, se pronunţă dinţelor de subjugare ale S.U.A.
totul mulţumiţi de calitatea minieră Teliuc (întreprindere Incep.înd cu luna iulie,' colecti spune că num irea lui lUeda în postul cu hotârîre împotriva creării unui gu ..Acum este timpul penlru po
care patronează acest şantier), Ajutată de un colectiv volun vul bibliotecii, prin acţiunile de de preşedinte, cu participarea activă vern după chipul şi asem ăn area gu porul mexican să întreprindă o
calcarului pe care îl primeau ar fi făcut din timp comanda tar de cititori, printre care. tova masă cu cartea ce te va orga vernului Kişi care duce o politică an acţiune pe scară, naţională în
de Ia carierele Băniţa şi Peşte şi demersurile necesare pentru răşii Ioan Teoc şi Petru Pirlea. a premierului Kişi şi a fratelui său. tipopulară. Consiliul General al Sin cadrul mişcării de sprijinire a
ra Boli. Calcarul care se pri confecţionarea lor, atunci în mod muncitori la oţelăria electrică, niza, şi-a propus ca pînă Ia- S ato, m inistrul Fin anţelor, va duce la dicatelor a declarat că este hotărît revoluţiei din Cuba“, se spune
mea de la aceste două cariere sigur deficienţele semnalate pu Gavrilă Ţopan, elev şi alţii, to in ten siticarea continuă a reacţlunii în să lupte pînă la victoria finală pentru în apel.
teau fi în mare măsură evitate. varăşa Ciobanu, deşi nou nu sfîrşitul anului, în fiecare lună,
conţinea mult pămînt, lucru ce mită în această funcţie, obţine ţară. In d eclaraţie se subliniază că pace, independenţa, dem ocraţia şi neu
provoca greutăţi în buna desfă Pentru respectarea livrării să mărească numărul de citi ultimele alegeri au înşelat speranţele
şurare a procesului tehnologic poporului japonez că partidul de gu- tralitatea Japoniei, pentru crearea unui
tori cu cîte 100.
la furnale. guvern democrat.
Prin munca de lămurire dusă calcarului la timp şi în canti
tăţile contractate, pentru reme
de la om la om, de către mem dierea lipsurilor semnalate, es Cuba se numără printre cele Agresiunea imperialismului american declarat că Uniunea Sovietică
brii şi candidaţii de partid, s-a te necesar ca conducerea minei mai tinere state independente din şi ţările socialiste îşi ridică gla
reuşit să se îmbunătăţească ca Teliuc să ia măsuri hotărîte în America Latină. Evenimentele ce împotriva Cubei este sortită eşecului sul şi întind o mînă de ajutor
litatea calcarului în aşa fel in ved'erea confecţionării şi mon au avut loc în Cuba, care au poporului cuban care luptă pen
cit a devenit de calitatea I-a şi tării urgente a celor două axe culminat cu răsturnarea la I ia Coubre“, explozia tiind rezulta raţia lui Eisenhower în legătură în lupta lui dreaptă pentru li tru independenţa şi suveranita
îndeplineşte toate condiţiile pre cotite, căci numai în acest fel nuarie 1959 a dictaturii lui Ba cu reducerea cotei de zahăr din bertate, de toate popoarele iubi tea ţării sale.
văzute de STAS. se va putea asigura necesarul tista, au avut un caracler revo tul unui sabotaj pus la cale de Cuba. toare de pace. Ţările lagărului
de aer comprimat pentru des luţionar, la eterna ţării venind socialist, sprijină Cuba în apă „Statele socialiste şi toate po
Din păcate, nu aceleaşi lu făşurarea lucrului în bune con- un guvern ce reprezintă interese acele- forţe care se folosesc dc Ziarul „Revolución“ din Ha poarele care se situează pe pozi
cruri se pot spune în ce priveş diţiuni. le naţiunii cubane. vana, adresîndu-se cercurilor gu rarea suveranităţii şi indepen ţiile păcii vor acorda sprijin po
te livrarea ritmică şi în canti orice mijloace pentru a împiedi vernante ale S.U.A. scrie prin porului cuban în lupta sa justă
tăţi suficiente a calcarului con In scopul creşterii producti După venirea lui Fidel Castro tre a lte le : „Sîntem un popor li denţei economice. Poziţia Uniu şi nimeni nu va reuşi să sub-
tractat cu C.S. Hunedoara şi cu vităţii muncii este necesar să se îrt fruntea guvernului (16 fe ca Cuba să-şi consolideze cuce ber şi vom lua măsurile nece îuge poporul cuban“ — a ară
uzina „Victoria“ Câlan. Aşa de treacă de urgenţă la riparea li bruarie 1959), acesta a formulat nii Sovietice faţă de Cuba este tat N. S. Hruşciov.
pildă, în semestrul I a.c. a fost niei de la treapta IlI-a, pentru un, program concret de acţiuni ririle obţinute prin revoluţie. QC.EANML'
livrat cu 3.000 tone mai puţin crearea bermei. Prin aceasta se care prevede printre altele refor determinată de linia generală a Faptul că guvernul S.U.A. a
calcar deeît era prevăzut în con vor crea condiţii pentru exploa ma agrară, naţionalizarea unor In ultimul timp, Cuba a tost hotărît să reducă importul zahă
tractele stabilite la începutul a- tarea concomitentă a treptelor întreprinderi ale capitaliştilor politicii externe a statului so rului cuban cu intenţia de a
străini şi ale acoliţilor lui Ba supusă din nou la agresiuni. „pedepsi“ Cuba. n-a reuşit să
cestui an. II şi III. tista, măsuri care au dus la vietic care este intimideze lupta eroică a po
consolidarea independenţei tării. La 1 iulie, cercurile imperialis îndreptată spre porului cuban. Imperialiştii au
Analizînd cauzele care au dus Pentru scurtarea timpului de consolidarea pă uitat, probabil, cp în lupta lor
la nerespectarea contractelor ve transport, este necesar să se con In politica externă, Castro s-a te din S.U.A. au pus la cale un cii şi a prieteniei dreaptă, popoarele mici nu mai
dem că la cele două cariere au struiască un siloz în partea nor pronunţat pentru stabilirea de între popoare. sînt singure. Uniunea Sovietică
existat unele deficienţe organi dică a masivului Băniţa, iar relaţii bazate pe prietenie, şi a- noul sabotaj îm îşni celelalte ţări socialisto consti
zatorice, care au dus Ia nereali- pentru reducerea cu circa 30 la jutor reciproc cu toate ţările Vizita tov. A. tuie o forţă de c:are vor trebui
zarea sarcinilor de plan, defi sută a timpului de golire a si lumii. potriva Cubei : să ţină seama cercurile milita
cienţe care nici pînă astăzi nu lozului de la cariera Peştera I. Mikoian rişte din S.ILA. Şeful guvernu
au fost in întregime remediate. Boli, vor trebui luate măsuri în Odată cu revoluţia din Cuba, 3 companii pe lui sovietic a avertizat S.U.A
vederea mecanizării transportu a luat amploare lupta de elibe : Cuba din februa că Uniunea Sovietică nu va ră
In primul rînd, este necesar lui. Acest lucru se poate realiza rare naţională a popoarelor din trolifere america o /r s- rie a. c„ a dus mine indiferentă la o eventuală
să arătăm că atît la cariera prin repararea locomotivelor de America Latină, lucru care nu agresiune împotriva Gubei.
Băniţa cit şi ‘la Peştera Boli, în a fost pe placul imperialiştilor. ne au refuzat să la extinderea re
decursul primului semestru s-a fectate. Reacţia acestora la evenimentele Planurile imperialiştilor ame
dus o mare lipsă de aer compri ce au avut loc în Cuba a fost prelucreze la ra laţiilor dintre U- ricani de a îngenunchia un po
mat. Acest lucru (recunoscut şi In ultimul timp, cu toate violentă. Sprijinindu-se pe ră por care şi-a cîştigat indepen
de conducerea şantierului) a dus greutăţile întîmpinate din cau măşiţele vîrfurilor care au reu finăriile lor din niunea Sovietică denţa prin lupte şi sacrificii, se
la*1 imposibilitatea organizării za lipsei de aer comprimat, co şit să fugă din ţară cu prilejul vor întoarce împotriva autorilor
muncii pe brigăzi, la pierderea lectivul de muncitori şi tehni epurării aparatului de stat din Cuba petrolul şi Cuba. Vi lor. Aşa cum au eşuat acţiunile
a cite 2 - 3 ore bune de lucru în cieni de la şantierul Băniţa au Cuba, imperialiştii americani au zita care o va face N. S. Hruş- imperialiştilor în Egipt, Siria,
fiecare schimb, la folosirea ne obţinut unele realizări demne trecut la acţiuni directe de sabo cumpărat de că ciov în Cuba, cît şi vizita lui Liban, vor eşua orice agresiuni
raţională a materialului explo de remarcat. Astfel, în trimes taj şi diversiune. Bombardarea Fidel Castro în U.R.S.S. sînt imperialiste, inclusiv cea plă
ziv, la depăşirea preţului de trul II au fost extrase peste plantaţiilor de trestie de zahăr, tre Cuba din r p L S a -T ic premise pentru întărirea legătu nuită împotriva Gubei.
cost planificat cu 1 1 0 . 0 0 0 lei şi plan 5.097 tone calcar, iar în mitralierea oraşelor din avion, Uniunea Sovieti rilor de prietenie între cele două
la extragerea a circa 1 2 . 0 0 0 primele 1 0 zile din această lună toate atacurile aeriene săvîrşite ţări şi constituie o contribuţie Poporul romîn, alături de ce
tone calcar mai puţin faţă de mai bine de 1.000 tone. Bazîn- de S.U.A. împotriva Cubei au că. Tot la aceas însemnată la cauza păcii în în lelalte popoare iubitoare de pa
posibilităţile existente. du-ne pe aceste realizări, pe a- fost cît se poate de edificatoare treaga lume. ce, sprijină Guba în lupta sa
vintul si entuziasmul cu care în ceea ce priveşte caracterul lor tă dată, lui Ei dreapta pentru apărarea inde
Lipsa de aer comprimat se a pornit la muncă întregul co agresiv. In cuvîntarea rostită la Con pendenţei şi suveranităţii, împo
d'atoreşte uzării şi defectării a- lectiv, sîntem siguri că pierderi senhower i s-au sare pentru apărarea intereselor gresul învăţătorilor şi profeso
xelor cotite de la cele două gru La 5 martie, a.c., a explodat acordat puteri nelimitate pentru noastre vitale. Nici ameninţările triva agresiunii imperialismului
puri electrogene, care acţionea le înregistrate la' începutul a- în portul Havana vaporul „La a lua măsuri de represiuni eco camuflate, nici cele făţişe, nici rilor din învăţămîniul mediu din american.
ză compresoarele cu debitul de nomice împotriva Cubei. agresiunea. directă, nici cea in
nului vor fi recuperate în cel directă,ţ nu ne vor sili să dăm R.S.F.S.R., care a avut loc re S. CERBU
15 m.c./minut. Aceste axe, cu Guvernul cuban a răspuns înapoi... Am şi cîştigat cîteva
mai scurt timp, iar livrările bătălii. Cea mai recentă a fost cent la Moscova, N. S. Hruş-
toate că s-au defectat încă în prompt şi hotărît la aceste ac bătălia pentru petrol. Acum,
de calcar se vor face ritmic şi domnule Eisenhower, pornim bă ciov, a arătat poziţia Uniunii
luna noiembrie 1959, nici pînă ţiuni economice agresive ale tălia pentru zahăr. Sîntem
în cantităţile prevăzute în con guvernului S.U.A., naţionalizînd 6.000.000 de cubani şi cu toţii Sovietice faţă de agresiunea gu
astăzi nu au fost înlocuite.
tract. rafinăriile societăţilor americane vom participa la această bătă vernului S.U.A. îndreptată îm
Este adevărat că confecţiona care au refuzat să prelucreze pe-
* 1. GUDASZ Irolul importat de Cuba. lie, ca şi la toate celelalte care potriva Cubei. N. S. Hruşciov a
se vor da pe viitor“.
Ziarele din Havana, expri-
rnînd indignarea întregului po
por cuban fată de acţiunile a-
gresive ale guvernului S.U.A.,
demască cinismul, minciuna şi
ameninţările cuprinse în decla- Poporul cuban este sprijinit
