Page 57 - 1960-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA!
malsocialismului
Anuí X!I Np. 1730
ie«^iffML^taaakiiaagpi'^M:,aig5»iBga g a 3
La G . A . C . Oejdea
Colectiviştii din Oejdea mun­
cesc ou însufleţire şi spor la
strîngerea recoltei de griu. Par-
ricipînd' cu totii la lucru, colec­
tiviştii din Oejdea au obţinut
rezultate .frumoase. Numai în
trei zile, ei au recoltat cu sece-
rătorile-legători aproape jumă­
tate din cele 216 ha. cultivate
cu grîu,
!Semănat la timp şi îngrijit
corespunzător, griul colectivişti­
lor din Oejdea va da la hectar
o producţie de peste 2.000 kg.
F. DRAGAN
Zoresc secerişul
4¦
Membrii gospodăriilor agrico­
le colective din Mintia şi Şoimuş
nu precupeţesc nici un efort pen­
tru a strînge Ia timp şi fără
pierderi recolta bogată de ce­
reale păioase. Griul fiind bun de
secerat, colectiviştii n-au mai
aşteptat sosirea combinelor ci
au început să-l secere manual.
Muncind intens, colectiviştii
din Mintia au secerat pînă în
prezent grîul de pe 35 ha. -iar
cei din Şoimuş au strîns recolta
de pe 15 ha. ’• •
D. CORCOŞ
corespondent
Muncesc infens
Şi grîul întovărăşirilor din
Bărăbanţ a legat rod bogat în
acest an. Sub razele soarelui,
spicul s-a pîrguit şi este numai
secerat.
Mobilizaţi de către organiza­
ţia de bază şi avînd în frunte
pe membrii şi candidaţii de par­
tid, printre care Dumitru Trip-
şa, Loghin Sîntîmbrean, Ion
Neamţu şi alţii, întovărăşirii din
Bârăbanţ au strîns recolta de
grîu dc pe o suprafaţă de peste
12 ha.
7SSB=
Consfătuirea regională
a aetiwişfiggur» culturali
L a C asa raională de cultură din
Brad, în zilele de vineri şi sîmbătiţ
s-au desfăşurat lucrările consfătuirii .re­ regiune şi informări susţinute de re­
gionale a activiştilor culturali. La con­
sfătuire au participat tovarăşii loan
Săvulescu, şeî-adjunct al secţiei regio­
nale de invăţăm înt şl cultură, Fetru
Ardeu, directorul Casei regionale a
creaţiei populare, activişti ai Casei re­
gionale a creaţiei populare, reprezen­
tan ţi ai caselor raio n ale de cultură şi
activişti culturali din raionul Brad.
F e ordinea de zi au tost incluse re­
feratul tov. Ştefan Guleş, metodist al
Casei regionale a creaţiei populare
asupra realizărilor Obţinute de m em ­
brii cercurilor de artă plastică din re­
giune, referatul tov. Garay Ida, meto-
Duminică 17 iulie 1969
Să grăbim ritmul
secerişului
In ultimele zile, lucrătorii din G.A.S.,
colectiviştii şi întovărăşîţii din regiu­
nea noastră, folosind din plin timpul
bun de lucru, au început secerişul griu­
lui. In unităţile agricole socialiste in
care organizaţiile de bază au îndru­
m at competent activitatea consiliilor de
conducere, unde munca a tost bine or­
g a n iz ată şi s-au folosit din plin toate
m ijloacele de lucru, secerişul orzului
şi griului decurg în ritm rapid. Aşa,
de exemplu, în unităţile agricole so­
cialiste din raionul llia, din cele 9,937
lia. cultivate cu păioase. s-au recoltat
pînă la 14 iulie 1.119 ha. Colectiviştii
şi întovărăşiţi!' din acest raion, mun­
cind din zori şi pînă în noapte, au
term inat secerişul orzului.
Rezultate bune la secerişul griului
se obţin şi în raioanele O răştie şi Hu­
nedoara. D ar dacă pînă în prezent pro­
porţia de 4,3 la sută Ia secerişul griu ­
lui pe în trea g a regiune poate Ii oare­
cum m ulţum itoare, nu Ia fel putem
spune despre recoltatul orzului. Din
constatările făcute pe teren rezultă că
toate lanurile de orz au ajuns în faza
de coacere. O rganele şi organizaţiile
de bază, tehnicienii agronom i şi agi­
tatorii trebuie să fie perm anent în mij­
locul colectiviştilor şi întovărăşiţilor
şi, să-i determine pe aceştia să urgen­
teze pe cit posibil secerişul orzului.
Mai slab se desfăşoară ritmul sece­
rişului orzului în raioanele Alba, Se­
beş şi O răştie. In aceste raioane trebuie
intensificată munca.
In a ce st an, v a ra se anun ţă a fi lin
anotimp ploios, trebuie deci mobili­
zate Ia lucru toate forţele îneît să tie
preîntîmpinată orice pierdere de re­
coltă. Sarcina tuturor cultivatorilor
este să reducă perioada de recoltare
Tov. Nistor Irin-
ca, montator la sec­
ţia I-a vagoane de I
la Atelierele C. F. P. t
Simeria, constituie
un exemplu in mun­
că. Grupa din care
face parte depăşeş­
te cu regularitate
planul lunar cu 20
la sută.
IN CLIŞEU: Mon-
tatorul Nistor Irin-
ca, pregătindu - şi
strungul pentru ale­
zat cilindrii locomo­
tivei.
distă a Casei regionale a creaţiei popu­
lare, asupra m işcării coregraîice din
prezentanţi ai caselor raionale de cul­
tură.
Ieri la am iază, lucrările consfătuirii
au luat stîrşit, după care participanţii
au vizitat expoziţia cercului de artă
plastică a casei raionale de cultură
din Brad şi au asistat la prezentarea
unui spectacol artistic al formaţiilor
culturale din Brad. Ieri după-am iază,
toţi participanţii la consfătuire au ple­
cat intr-o excursie la tradiţionalul
„ lîr g de fete“ de pe muntele G ăina.
iOAN FAUR
corespondent
Primirea la C. C. aS P. M. R.
Z JÂ%?ff/hrm a delegaţie: poporului coreean
.— Pagina culturală La 15 iulie delegaţia poporului ţesc pe care Partidul Muncito­
(pag. 2-a). coreean condusă de tovarăşul resc Romîn, guvernul R. P. Ro-
Sin Hva Zin, adjunct al minis­ mîne şl poporul romîn l-au a-
— In raionul Petroşani— trului Invăţămîntului si Cultu­ cordat poporului coreean atît în
După încheierea învăţă-
mîntului de partid rii din R. P. D. Coreeană, a timpul războiului cît şi după
(pag. 3-a). fost primită la C.C. al P.M.R. război şl în special pentru pri­
de tovarăşii Chivu Stoica, Ion mirea în R' P. Romînă a 1.700
— Nota guvernului sovie­ de copii coreeni orfani de răz­
tic adresată guvernului Gheorghe Maurer şi Nicolae
Ceauşescu, membri ai Biroului boi.
S.U.A. (pag. 4-a). Politic al C.C. al P.M.R. Un grup de copii corenl, elevi
— Săptămlna internaţio­ Au fost de faţă tovarăşii Ghi- ai şcolii „Kim Ir Sen“, au adre­
zela Vass, membru al C.C. al sat apoi cuvinte calde de mul­
4 pagini 20 bani nală (pag. 4-a).
P. M. R., şi Andrei Păcuraru, ţumire conducătorilor partidului
membru supleant al C. C. al nostru pentru grija părintească
P.M.R, cu care au fost înconjuraţi în tot
Membrii delegaţiei au fost în­ timpul cît au stat în R. P. Ro­
soţiţi de Kim Ben Dik, amba­ mi nă.
sadorul R.P.D. Coreene la Bu­ Adresîndu-se copiilor coreeni,
cureşti. tovarăşul Chivu Stoica le-a urat
Tovarăşul Sin Hva Zin a mari succese în viaţă şl Ia în­
transmis mulţumiri călduroase văţătură pentru a deveni urmaşi
din partea Partidului Muncii din demni ai comuniştilor coreeni,
Coreea, a guvernului şl poporu­ luptători de nădejde pentru feri­
lui coreean pentru ajutorul fră­ cirea poporului lor. (Agerpres).
cu circa 4 — 5 zile. lată de ce consi­ Minereu de fier peste plan
liile de conducere din G.A.G. şi com i­
tetele de conducere din întovărăşirile Pentru a traduce în viaţă pre­ mul semestru al anului curent,
agricole, îndrumate permanent de către
organizaţiile de bază, trebuie să re­ vederile Congresului partidului a reieşit că minerii au dat peste
partizeze just torţele de muncă şi să
intensifice prin toate m ijloacele sece­ privind sporirea producţiei de planul de producţie 15.575 tone
rişul cerealelor păioase.
minereu de fier, conducerea În­ minereu de fier.
O sarcină deosebit de importantă
revine şi staţiunilor de m aşini şi tra c ­ treprinderii miniere Ghelar a In prima jumătate a lunii iu­
toare. Ele trebuie să asigure perma­ luat o serie de măsuri teiimco- lie, desîăşurind larg întrecerea
nent buna funcţionare a secerătorilor- organizatorice, îndeosebi în sub­ socialistă, aplicînd noi iniţiative
Icgăton, a combinelor şi batozelor. în muncă, s-au extras 200 tone
Paralel cu secerişul cerealelor păioa­ teran. In urma aplicării aces­ minereu de fier peste planul de
se. colectiviştii şi întovărăşiţii nu vor
trebui să neglijeze nici celelalte lucrări tora, Ia bilanţul făcut pe pri­ producţie.
agricole c a : recoltarea furajelor, să­
parea gropilor pentru siloz, efectuarea zESlE
arăturilor de vară şi însăm înţarea po­
rumbului furajer. Unde mergem astăzi?
fn etapa a Il-a , se întâlnesc pe terenul
© La Casa orăşenească de cultură din Deva, la orele 16, echipele din se­
din Deva are loc astăzi la orele 10 ria 11-a: Corvinu! II H unedoara cu
tragerea la sorţi a concursului orga­ Jiul II P etroşani, iar la Sebeş în-
nizat de Consiliul Naţional al Fem ei­ cepînd de la erele 17 se joacă meciul
lor din R.P.R . cu tem a „A 50-a ani­
versare a Zilei Internaţionale a tem en". din seria l-a Foresta O răştie — M u­
După tragerea la sorţi, form aţiile reşul Vinţul de Jos.
artistice de am atori din Deva vor pre­
zenta un bogat program artistic?. a Toi astăzi la orele 18, echipa de
fotbal Rapid Deva îniîlneşte într-un
o Campioanele raionale de fotbal meci am ical, pe stadionul din locali­
au început jocurile de baraj pentru pro­
m ovarea în cam pionatul regional. Azi, tate, echipa Voinţa Blaj.
SITUAŢIA RECOLTĂRII PA-
IOASELOR LA 14 IULIE A. C.
* 4*
f
* Şeful de echipă vGuhieeuori- 9 eum,secreta
Ilia 12,3% l ghe Atanolache de Ia j f j Prietenul
Orăştie 8,8 %
H u nedoara 2-7% ' f turnătoria uzinei „Victo- n ft »
| ria“ Călan, munceşte cu $
| mult spor la sortimentul radiatoa- ?
Alba * re. In luna iunie, echipa pe care Ca un copil era Hunedoara in ’49. me. furnalul era aidoma unui Go- vede din faptul că La numai un an,
Un copil ce făcuse primii paşi in lem neînchipuit de mare, vărsind pe. prietenul meu devine membru al par­
4 o conduce a depăşit planul cu 8 Î viaţă, şi pe care părintele său — nări şuvoaie nesfirşite de fum şi tidului. Era in 1957. De atunci este
partidul — ii ajuta să păşească flăcări) oamenii ce-l stăpineau — mereu cu ei, printre ei, le-a devenit
Sebeş M% i la sută. ţ ferm şi cu î‘ncredere mai departe, năzdrăvani uriaşi, meşteri făurari, adevărat tovarăş, s-a . bucurai tot
spre viitor, spre ceea ce esie astăzi. desprinşi dinir-o lume de basm. Do­ mai mult de dragostea şi prietenia
B rad 0 t2% 4 IN C LIŞ EU Tov. M anolache j rinţa de a fi ca ei l-a adus la Hu­ lor. Pe rină, in. ’58 şi ’59, comuniştii
\ * calculînd rezultatele muncii depu- I Ca un copil era şi prietenul meu nedoara, l-a purtat in şcoala me­ din secţie l-au ales in biroul or­
in anul acela, cind l-am cunoscut. die Ia plafonul notelor maxime, iar ganizaţiei de partid. In toamna anu­
H aţeg 0%- se în primele zile ale lunii iulie, j terminarea ei, i-a adus împlinirea lui trecui, prietenul meu este ales
Nici atunci, nici mai tirziu, nici unei părţi din visul său, devenind secretar de partid. Aceasta înseamnă
astăzi, nu ştiu ce m-a legat de el. tehnician furnalist. că jurnaliştii au văzut in el un bun
Poate faptul că cu statura-i mai comunist, un adevărat furnalist, un
robustă ne domina pe noi, copii ca Din ’53, de La absolvire, a lucrat om, un tovarăş, in siare să-i con­
şi el veniţi la admitere, poate fap­ la construirea furnalului 5, a aglo- ducă in lupta cu tonele şi kilo­
tul că reuşise cu cea mai bună me­ meratorului, apoi a devenit maistru gramele de fontă, cu filele cărţilor
die, sau poate blîndeţea lui, vor- şi paginile ziarelor,, cu tot ce in
Un nou b!oc populaţiei cu bunuri, Participanţii la ba-i domoalâ şi privirea-i deschisă, de schimb la acesta. S-a apucat de viaţă îmbracă forma luptei pentru
de locuinţe de larg consum şi a consfătuire au vizi­ prietenoasă. Ştiu doar că de atunci mai bun, mai frumos, mai omenesc.
nu l-am mai pierdut din ochi, şi lucru şl n-a dat înapoi de la greu.
Constructorii nou­ prestărilor de servi­ tat expoziţia de mo­ nici el pe noi, colegii lui. Ne bucu­ Legat de producţie şi de oameni,
lui cvartal de locu­ ram la şcoală de notele lui bune, Oamenii l-au ajutat. Şi el i-a aju­ d e ' viaţa şi preocupările lor, comu­
inţe din centrul o- cii, aseară, în sala bilă, picturi, încăl­ şi el de ale noastre, apoi in uzi­ nistul Gheorghe Cismaş este mereu
raşului Deva mun­ nă, ne stringeam. miinile ori de cite tat. Comunistul Grigore Moraru, ieri la postul său, la datorie. Dacă
cesc în aceste zile festivă a oraşului ţăminte etc., execu­ ori izbuteam să dobindim un cit este. întrebat care-i silit rezultatele
cu însufleţire. La de mic succes! noi copiii, ne muncitor, cu ajutorul lui, a devenit muncii sale, nu spune nimic. Spune
blocul E 1 se lu­ Haţeg a avut loc o tate in întreprinde­ încurajam reciproc, cu bucurie in
crează la zidăria ^ glas şi in suflet. Poate că şi asta maistru. Dacă Pavel Popa din numai că de unul singur nu se
consfătuire cu cetă­ rile menţionate mai V ne-a ajutat pe mulţi dintre noi, şi muncitor necalificat a devenit şef poate face nici măcar un pas. Cind
primului etaj, iar la pe el, să urcăm mai uşor cite o insă e vorba de ce au făcut ei,
blocurile E 2 şi E 3 ţenii, organizată de sus, expoziţie orga­ treaptă in viaţă, să devenim oa­ de echipă, aceasta se datoreşte in comuniştii, atunci poţi să afli multe.
se montează fişiile meni. mare măsură şi lui. Prietenului meu, Afli că lor li se datorează introdu­
întreprinderea de nizată cu prilejul
de prefabricate pes­ Prietenul meu esie comunistul astăzi maistru jurnalist, aglomera- cerea gazului metan la furnalul 5,
te parter. industrie l o c a l ă consfătuirii. Gheorghe Cismaş, maistru jurna­ ca şi î‘nfiinţarea universităţii mun­
list, secretarul de partid de la toriştii i-au rămas mai departe prie­
Ieri, constructorii „Vasile Roaită“, co­ Bilanţ secţia Il-a furnale de la C.S. Hu­ citoreşti in secţia lor, şi la care
operativa meşteşu­ teni. Căci cum ar putea să-i uite? participă toţi, absolut toţi furnaliştii,
T.R.C.H., din cadrul nedoara şi despre el aş vrea să vă Cind in ’56 a fost trimis să lu­ că tot organizaţia de partid s-a
şantierului nr. 1 De­ gărească „Reteza­ Ieri, la clubul povestesc.
creze la cel mii mare fumai al ţă­ L. MĂGUREANU
va, au terminat lu­ tul“ şi I.G.O. muncitoresc din Si­ ?
rii, s-a dus bucuros Era un semn (Continuare in pag. 3-a)
crările de săpături După referatele meria a avut loc a- A venit la Hunedoara dintr-un
la fundaţia blocului al î‘ncrederii in el, încă un pas spre
C, bloc ce va avea prezentate de con­ naliza activităţii u- sătuc din părţile Luduşului, copil înfăptuirea năzuinţelor sale. Furna-
trei etaje şi la par­ ducerile celor trei niversităţilor mun­ de 15 ani, timid ca o fetiţă, ra­ liştii l-cui primit intre ei, unii cu
terul căruia vor fi întreprinderi, par­ citoreşti şi publice diind de sănătate şi roşu in obraji, încredere, alţii cu oarecan rezerve.
amenajate magazi­
ne. ticipanţii care au din regiunea Hune­ cu haine amintind de straiele bănă­ Atunci era cel mai tinăr maistru
luat cuvintul au cri­ doara. Cu acest ţeneşti şi sufletul înaripai de do­ furnalist. Nu-l cunoşteau. Iar ca
ticat lipsurile mani­ prilej din partea rinţa de a şti, de a cunoaşte. să le ciştige încrederea, trebuia să
festate in activita­ Consiliului sindical 'In mintea lui de adolescent, Hu­ muncească. Că a reuşit, aceasta se
tea acestora şi au regional şi Filialei
făcut propuneri pri­ regionale S.R.S.C. a
vind îmbunătăţirea fost prezentat un
sortimentelor de bu­ referat asupra des­
Consfătuire nuri produse şi a făşurării anului de nedoara luase proporţiile fantasti­ i f e m im P i p P i si ilp s *
cu cetăţenii lucrărilor executa­ învăţă-mint 1959— cului ; in imaginaţia lui, alimentată
te de muncitorii ce­ 1960. După prezen­ din plin de povestirile bunicului
In scopul Îmbu­ lor trei întreprin­ tarea referatului au său. muncitor in uzină in acea vre­
nătăţirii deservirii deri. urmat discuţii, .V
- î s s a f f i ---------------------
Hunedoara — Geoagiu Băi
In aceste zile de vară, mai a- ar dori să-şi petreacă timpul li­ pe lingă că va satisface o do­
les cind soarele dogoreşte, cite- ber aici in mijlocul naturii, în rinţă a sute şi mii de cetăţeni
va ore de odihnă intr-un loc ineîntătoarea staţiune balneo­ din oraşul Hunedoara, va aduce
umbros, sau la ştrand, sînt bine climaterică Geoagiu Băi este şi rezultate financiare bune în­
venite. Asemenea locuri sînt insă mult mai mare. Dar din treprinderii. Sala de vacuum a fabricii de marmeladă din Haţeg. Aici
multe in regiunea noastră. Prin­ cauză că lipsesc mijloacele de lucrează tov. Ecaterina Szelcely, fruntaşă în producţie.
tre acestea se numără şi sta­ Dorinţa noastră o vedem în­
ţiunea balneo-climaterică Geoa- transport accesul acestora este dreptăţită şi de aceea aşteptăm IN CLIŞEU: Tov. Szelcely în timpul lucrului.
giu Băi. Frumuseţea, pitorescul ingreunat. rezolvarea ei cît mai urgentă.
şi acţiunile terapeutice ale sta­
ţiunii sint bine cunoscute în în­ Iată de ce considerăm că este Un grup de cetăţeni din
treaga regiune şi chiar în afara necesar ca I. R. T, A. Deva să oraşul Hunedoara
ei. Zilnic, d'ar în mod deosebit studieze posibilitatea punerii în
în zilele de sărbătoare, afluenţa circulaţie a unui autobuz pe ru­ Nota red acţiei: I.R.T.A. Deva dispu­
de turişti este mare. Majorita­ ta Hunedoara — Geoagiu Băi. ne de un parc auto bogat. A cest fapt
tea sint oameni ai muncii din Considerăm că punerea în cir­ ii perm ite să dea cu rs în mod favora­
culaţie a. unei asemenea curse, bil acestei dorinţe m anifestate de ce­
regiunea Hunedoara. Vin aici tăţenii oraşului Hunedoara. Este ne­
oameni şi din oraşul nostru — cesar ca in timp scurt, să se ia m ă­
Hunedoara. Numărul celor care
suri pentru rezolvarea acestei pro­
bleme.