Page 58 - 1960-07
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1730
INTILNIREA Sub roşii stindarde P O Ş T A R E D A C Ţ I E I
Sub roşii stindarde mun cim cu avînt, E L IS A B ET A M OCANU (Ilia) : reşti, banale. Stăruiţi mai mult a-
r ? înăuntru ? dumneata cred că te mai zbă- — Păi... el... Ghiţă... băiatul Nu ştim ce înseamnă ză bavă ; Dintre cele trei poezii trimise spre supra versurilor.
i~* — Da, te-aşteaptă de vreo teai în scutece... Multe s-au mai meu... publicare, „Partidului« ni se pare ION IŢA N ICO LA E (Sebeş) : Vă
două ceasuri... schimbat de atunci... Şi faptă devine eroicul gînd. mai reuşită. In multe versuri ex
— Aşa, ca oamenii, cum să Sub roşii stindare noi me rgem cârtind primaţi clar ideea. Exem plu: „P ar intitulaţi poet şi vă propuneţi să
— Las’ să aştepte puţin şi — Nici nu se putea altfel... arate... Cam ca mine... De-apururi Partidului, SI a v ă ! tid al muncii, sfînt apărător / In cîntaţi „Pe cei ce muncesc, pe cei
el... Eu l-am aşteptat 20 de Si vremurile ce le trăim sînt Trecutului putred, cu su mbrii lui ani, lume de izbînzi făuritor / Stîlp de ce-nalţă cîntece spre astre, oţelul
ani... altele faţă de cele de acum 20 — Ce ochi are ? Părul, gura. I-am stins blestemata otr avă. roşu ce saltă în cascade, dorinţa
nasul... cum îi sînt ?
— Ghiţă... de ani... Sub roşii stindarde am frînt pe tirani,
— Cum ? Ce vreţi să spu granit, ce aprig străjuieşti / Slăvit noastră ferm ă de pace şi progres“.
— Vrei să spui că nu-i aşa? — Da, cu totul altele... Nici De-aceea cîntăm, munci tori şi ţărani,
neţi ? Nu vă înţeleg... Nu vă cu să fii, de-apururi să-nfloreşti“/. D ar Din poezie nu reiese însă ceea ce
Crezi că asta se poate uita ?! nu le poţi pune faţă în faţă, I)e-apururi Partidului, SI avă ! sînt şi versuri cărora le lipsesc con spuneţi.
Dragă mătuşică, te-aş ruga mult, chiar dacă ai vrea. Şi oamenii noaşteţi de loc fiu l?! Nici din Sub roşii stindarde urcă m tot mai sus, ţinutul b o g at,' m esajul. „Gîntare o-
îs alţii... Muncitorii... fotografii? N-aţi dat nici un Urmînd a viefii poruncă. mului“ şi „Cuvinte unui, prieten LIA BARBEANU (Rişculiţa -
mult de tot, acum lasă-mă sin semn cît de mic de viaţă ca să Destinul prin tine partid, l-am supus, m aghiar“, sînt confuze. B r a d ): Desigur, sînteţi ta început
gur cu el... Du, nu doresc să — Ce-i cu muncitorii ?! Dum vă caute măcar el, dacă nu se Ni-1 facem, azi, singuri, aşa cum ne-ai spus, de drum. Ceea ce vă putem spune
VASlLE POP (Sebeş) : „Cîntarea e că scrieţi limpede, clar. Va tre
mi-l prezinţi... Vreau să mă re neata nu eşti muncitor ?! putea altfel... Prin luptă, prin vrere, prin muncă,
cunoască singur. Chiar te-aş — N -n-nu! ştiţi... războiul
Omul se scutură, surprins de
ruga dacă ai treburi în oraş întrebare : ne-a despărţit... lipsurile de pe Ne porţi spre victorii me reu, orişicînd, partidului“ are idei sănătoase. P ăcat bui să vă străduiţi pentru a realiza
să te duci să le rezolvi pînă a- — Cum să nu ?! Sint... adică... atunci... foamea... şomajul... ciş- că n-aţi reuşit să le exprim aţi în un vers străbătut de mai multă
tunci. Nu lăsa nici pe Marica să mai bine zis... am fost... Sînt la tigam greu... Cum duce cîrmaciul o na vă.
intre în casă cit am să stau pensie acum... tr-o torm ă artistică plăcută. Versul, originalitate. In poezia „Partid iu
— A h a! MţeVeg... Era mai Eşti frate şi dascăl, eşti faptă şi gînd.
de vorbă cu el... — A ha! La pensie... Neam Sub roşii stindarde noi trecem cîntînd în general, dovedeşte încă lipsă de bit“, folosiţi unele cuvinte de prea
— Bine... Dacă zici tu... In de cu...? uşor de trăit de unul singur... De-apururi Partidului, SI avă ! experienţă. Cealaltă poezie, „La fe multe ori. E supărător.
reastră“, nu militează pentru nimic.
finitiv e tatăl tău... — Mda! La ce-ţi mai trebuia nevastă, NECULAI CHIRICA IOAN PR1GÂ ( P o i a n a ) : Pînă la
Femeia îşi desprinse din jurul copil?! Descurce-se ei cum vor! STAN MARIN (B rad ) : Versu poezie mai aveţi încă de străbătut
mijlocului şorţul ce-l avusese Vocea tînărului se înălţa tă un drum destul de bun. Dar per
cu ea prin gospodărie, intră în severaţi. Se întrezăreşte o licărire
casă după un coş pentru cum /ar se aşternu o vreme liniştea ioasă în cam eră: rile dvs. închinate partidului me de lumină. Fiţi atent la logica ver
părături, capul şi-l strinse în- între ei. Tinărul nu-l slăbea — N-n-nu... n-a fost chiar S U D O R I1 A rită atenţie. Pe lîngă unele mature, sului.
tr-o pestelcă roşie şi ieşi în aveţi însă uneori, chiar în aceeaşi
stradă. Cină trecu pe lingă el din ochi pe bătrîn, care din cînadşa... Eu aş fi vrut... dar împre O strîngere de mină, „b un rămas", strofă, versuri puerile. O strofă mai NEL CAZIM IR (Sebeş) : Aveţi
şopti înfrigurată: în cînd se sălta să privească pjeurările... Mi-a fost teamă... Şi amintiri, atitea amin tir i; reuşită este urm ătoarea: „Cu bra o oarecare înclinaţie. „Mfeditaţie o-
geam, spre stradă... De la o — Terminaţi... Ce împreju La noi priveşte blocul... fără glas, ţe tinereşti, de-oţel / In jurul tău for m agială“ n-am ghicit însă ce-ati
— Ghiţă, vezi să nu-l superi vreme» se sătură de privit. Tortări ?! Timp de 20 de ani ?! Voi, Ne spune parcă tainice simţiri. măm un zid / Şi-n iureşul vieţii vrut să fie : poezie sau proză ? C ea
taţii ăştia care n-aţi trăit nici noi / Noi te ut.-năm, iubit partid/.
cu ceva... Şi aşa e tare mîhnit. el deschise vorba:
— Lucrezi la mină ? odată sentimentul de tată, în
— Da... în cărbune... totdeauna căutaţi să găsiţi cite N-o să uit nicicînd zilele-acestea, STANCU SILVIA (Lom an - laltă, „Lună, mă ascultă“,are o
Că-i ca un cuc pe lu m e; doar — Atunci... poate-l cunoşti pe o scuză... Munca noastră plină de temei, Sebeş) : De la început trebuie să vă idee bună, însă aţi brodat în jurul
pe tine te mai are... unul Ghiţă.?. Barzic Gheorghe, — Nu. nu vreau să mă scuz.
Tinărul dădu numai din cap. tot miner..., Voi plăti tot- In toţi anii. ăştia ZîmbetuL care-1 purta pe buze, spunem că „D ialog în versuri“ — ei prea puţine „flori“.
Tinărul zimbi ascunzîndii-şi am. lucrat ca miner. Am o pensie Sudoriţa Ia etajul trei. are o temă depăşită. Aşa ceva nu ANA AN D REIBIU C (Alba Iu-
mare. 1.200 lei. Banii ăştia ne-ar Ne zîmbea mereu... aşa în glumă, se mai întîmplă în viaţa satelor lia) : Poeziile „Viaţă nouă“ şi „Ţara
Oftînd, femeia ieşi in stradă, bine tulburarea. ajunge la amîndoi... Nu l-aş mai (Oneori visam zîmbetulei), noastre. Orientaţi-vă înspre proble m ea“ trebuie încă şlefuite. Aveţi
urmărită cu atenţie de cel — Cum să nu-l cunosc ? Şi lăsa să lucreze pînă trăiesc Noi i-am zis că n-o şti am pe nume; me actuale, legate de sarcinile ţă im agini frumoase. Exem plu: „De-mi
din curte pînă coti după colţ.foarte bine încă. L-avi avut eu... O să fim fericiţi... „Sudoriţa ceea de Ia tr ei“. rănimii m uncitoare, de transfor răsucesc privirea peste zare / Văd
Aici ea se opri totuşi trăgîndpînă nu de mult chiar la mine marea satelor. ca-n poveşti păduri de fum —
__ Fericiţi ? Fără muncă ?!? Am trecut azi iar ca să văd blocul, fu rn a le /Ş i cîmpu-nfins cu holde
cu coada ochiului în urmă. îîln brigadă. Vroiam să fac om Cum poate fi fericit un om tî- Ş-am zărit Ia geam zîm betul ei, STEL1AN FEIELC A (Petroşani): a u r ii/Ş i chilim bar în boabele din
văzu cit de greu se hotăra sădin el, dar n-am reuşit... E o năr în trîndăvie ?! Se vede că Se mutase-n noua Iocuin ţă, In poezia „Eroi ai Muncii Socia vii“/. (Din „Viaţă nouă"). Cele
facă paşii ce-l mai despărţeaupramatie cum rar se mai află. n-aţi învăţat încă nimic de la Sudoriţa, Ia etajul,trei. liste“, folosiţi imagini nefireşti, ba- lalte strofe nu susţin ideea poeziei.
de uşă. Ii simţea frămîntarea Bătrînul se strîmbă de parcă viaţă, deşi aţi îmbătrînit... înţe ' nale. Vorbind despre Eroii Muncii D im p otriv ă.
şi Intr-un fel îi înţelegea. Nu-l ar fi înghiţit o lămîie întreagă leg, înţeleg acum de ce aţi avut A. RÁDULESCU .Socialiste, spuneţi că s în t: „Con
inima să nu vă căutaţi copilul structori, vajnici faruri pe a păcii Şi în poezia „Ţară1 m ea“ sînt
ştia temător, ba dimpotrivă, cu coajă cu tot. atît amar de vreme ;lăsîndu-l FILMUL U LES: „RA M ?! C U NOS' m are pistă“. Verificaţi-vă mai bine imagini frum oase: „Iubirea mea-i
in voia soartei, să crească ase gîndurile cînd le aşterneţi pe hîr- pămîntul ţării-ntregi / ...Cu munţi
viaţa îl învăţase să fie bătăios, — Cum aşa ? menea unei buruieni... tie. De aceleaşi neajunsuri suferă ce-şi urcă vîrful către soare / ...Cu
şi celelalte poezii. suneful pădurilor de fa g /C u a-
îndrăzneţ... Şi totuşi, acum îl — E o lepră, un derbedeu... Vocea celui care vorbea înce minfirea satului meu drag/. Sau :
tase să mai fie tăioasă. Era NIGU BUTU (Teiuş) : Apreciem Iubirea m ea-i în holde de secară/
năpădise un fel de sfială. Pă Mintea nu-l ajută mai mult de- dragostea şi pasiunea dvs. pentru ...Şi-n gura arsă-a macului des
doar ecoul unei mustrări dure poezie. A scrie versuri însă, nu ch is/Ş i-n brazda neagră cu miros
şea cu îndoială parcă... Proba cît pe un copil de cinci ani- e suficient numai atît. E bine să în c in s /In strălucirea boabelor de
roase, izvorltă de undeva din a- citiţi deocam dată multe versuri. ro u ă .../Ş i-n cîntul tineresc de via
bil nu ştia încă ce are de făcut... ţă nouă.
Dar, iată. se hotârîse! Aranjîn- „ut illlililllu* ăinc. VLAD N. VLĂDUŢ (V aţa) :
Poeziei „Ecou“, iar trebui vigoare, GHEORGHE CORNESCU (Vur-
ău-şi în pripă părul puţin zbur S-ekl(â Se vede că tonul acesta îl originalitate. Pentru viitor, ca să păr — Alba) : Poezia dvs. „Cîntec
realizaţi o poezie bună, munciţi mai de leagăn" o reţinem spre publi
lit, îşi semeţi mersul pornind copleşise cu totul pe bătrin. în atent şi stăruitor. Feriţi-vă de pla care în viitoarea pagină culturală
spre întîlnire cu paşi siguri, titudini.
tors la scaunul său, îşi înfunda IORGOVAN GORBU (Subcetate
doar puţin legănaţi, ca ai tutu MARIA DRAGOSIN (Vinţul de H a ţe g j: Vreţi ca poezia „Iubesc
se capul în mîini, legănindu-l J o ş i : Nu putem contesta înclina partidul şi poporul“ să fie pusă pe
ror minerilor. Din spate i se ve Biata maică-sa, a încărunţit şi ţia dvs. înspre poezie. Contestăm note. N-avem nimic Împotrivă, dar
dea şi mai bine trupul înalt, s'-a uscat da-a binelea îndu- uşor, într-o parte şi-n alta. Nu pentru aceasta trebuie să vă adre
bine proporţionat, de om sănă rîndu-i toanele. Dar, vezi, sin insă a ltc e v a : lipsa de perseverenţă.
tos. călit în muncă, stăpîn pe gură, cu atitea alte necazuri pe mai zicea nimic. Din cînd în
fiecare gest al său, pe fiecare cap. n-a reuşit. Ce mai, Ghiţă
cînd i se auzea doar răbufnind
gină. ăsta se poartă exact ca un co
din piept cite un oftat. Mai
__ O h! Ce-o mai ieşi şi din pil crescut fără tată !
asta ?! — oftă femeia şi plecă mult ca pentru sine spuse in
in treburile sale. JOaţa bătrinului se albise toa- tr-un tirziu:
m tă, devenind aproape de a-
Cel din casă tresări cină sim — Acum înţeleg de ce nici
ţi că se deschide uşa, fără ca ceeaşi culoare cu barba...
cel ce o împingea să fi bătut __ Adică cum, „ca un copil pînă la ora asta n a venit să
in ea. Intîlnină privirile sclipi
toare ale noului venit îşi lăsase crescut fără tată“?! Ce vrei să
zici prin asta ? Nu înţeleg...
fruntea în pămînt, pe scaunul __ Ceea ce am spus. Noi, ute- mă vadă. Chiar un copil mo Poeziile „Pentru tine“, „In cinstea saţi unui com pozitor. Cît privesc
versurile, vă recom and ăm să Ie mai
strîmb pe care sta, răspunzînd miştii, comuniştii din sector am del, nu o haimana ca cel pe Scenei din filmul „Răinii cu noi". Filmul rulează la cinematograful „Fiii- m arelui C o n g res“ şi „Copilul“, pă- revedeţi. Spre exemplu, strofa a
morocănos la salut: vrut să-i deschidem ochii; ne care mi l-ai descris să fi fost mon Sirbu" din Deva intre 18-20 iulie 1960. cătuiesc prin multe im agini nefi IV-a are un conţinut apolitic.
, — Noroc... am zbătut să-i arătăm că nu-i şi tot nu cred că ar fi venit să
mă vadă. Şi-i dau dreptate...
— Noroc bun! bine ce face... Dar parcă aveai
Nu-l recunoscuse. Ce îmbătrî- cu cine vorbi ? Pînă la el n-a Eu n-am dreptul să-l condamn.
nit părea! Băiatul îi văzu în fost vreunul de teapa lui să Demult el nu mai e fiul meu...
nu-l îndreptăm... Cu el însă... r Ur iw m actual despre d ie iii V iii Jiului t 'i—*/1r**'r*r*r~'/—>^
ceputul de chelie din virful ca Băteam toba la urechi surde!... E doar fiul fostei mele neveste... i 1
pului, părul de scrum, rărit pe Dar. ce-i, ce s-a întîmplat?! L De puţin timp, vitrinele libră- din muncă, din conştiinţa oame- uita truda de cîine. batjocura la dragoste a oamenilor ţaţă de c o -!)
la urechi, tuns neinăemînatec înărul se părea că nu-i mai
cu foarfecă. Pielea uscată îi era Bătrînul ridicase ochii umezi ia in seamă vorbele. îşi a-
întinsă pe umerii obrajilor, iar spre cel care-i vorbea: prinsese din nou o ţigară. O fu t riilor din întreaga ţară găzduiesc nilor... Această luptă, care are care erau supuşi în trecut de că- munişti şi ideile lor, duşmanul!
— Aşa-i că tot ce-ai spus ma plimbindu-se cu paşi mari /o carte nouă editată de un protund caracter de clasă, ia tre patronii minelor, primejdia încearcă cele mai ruşinoase m ij-!
barba părea spuzită cu cristale
pînă acum nu-i adevărat ? Aşa-i prin casă, cu mîinile la spate. [E.S.P.L.A ., romanul „Ora şase“ forme dintre cele mai felurite, morţii care-i ameninţa odinioară toace. In primul rînd caută s ă }
cenuşii de sare. că ai vrut să mă pui doar la Deodată se opri. Auzise .poarta ' l de Nicolae Ţie. Fiu al meleagu- de la cea brutală, directă, pe în fiecare clipă de-asupra capu- lovească în cinstea comuniştilor, 3
Intii vorbi noul venit: încercare ?! curţii trîntindu-se. Era Marica. faţă, pînă la cea mai rafinată, lui în abataje din pricina proas- prin tot felul de calomnii, de)
— Ei, moşule! Nu-i nimeni Intră ca o vijelie în casă: [ rilor hunedorerie, cunoscut autor încărcată de perfidia loviturilor tei întreţineri, a ignorării celor născociri murdare... Sforăriile!
Pe faţa tînărului trecu parcă Lai unor reportaje pline de nerv din umbră, pe la spate... mai elementare norme de ieh- lui Buhariu, susţinut din um -”5
viu în casa asta ? Unăe-i 'Ma o umbră de înduioşare. Apoi o- — Servus, Ghiţă! Mă aştepţi Eşi inedit, Ţie şi-a găsit izvorul nică a securităţii în subteran. Şi bră de ing. Savin, amîndoi tră- 3
rica ?! Vreau s-o duc la film... chii prinseră iar a-i scînteia: de mult ? Ei... v-aţi cunoscut ? [•inspiraţiei în mijlocul minerilor Comuniştii, oameni cinstiţi, tocmai fiindcă minerii nu uită dători ai muncitorilor, foşti a -)
Ce zici, unchiule, îţi place ? [ din Valea Jiului, pe care i-a cu- fruntaşii în producţie, cei care niciodată acest lucru, ca de alt- genţi ai siguranţei burghezo-mo-!
— Marica ? O fi ştiind __ Tot ce-am spus e adevărat. Frumos fecior şi deştept... Ştii, ţ noscut şi îndrăgit încă din anii se sacrifică pentru viaţa noa- fel toţi cei ce muncesc din ţara şiereşti, vin să confirme acest!
N-am de ce să te mint... Acum Lcînd era doar un simplu repor- slră liberă, fericită, sînt pe cele
mă-sa... Eu nu-s de-ai casei —
răspunse in silă bătrînul, vădit
nemulţumit, poate de faptul că cînd trec pe stradă şi-l văd chiar aseară a fost primit în [ ter la ziarul local „Steagul ro- mai înaintate Baricade ale aces- noastră, ei păşesc cu termitate lucru. Ele vor să ţ,intea_s_c_ă îuni ^!
mi-i parcă scîrbă să-l mai şi sa partid... Are şi o inovaţie la ar [şu ‘‘ din Petroşani. tei lupte, lovind fără cruţare în pe drumul indicat de partid, pe cinstea celui măi iubit tovarăş 3
fusese făcut moş.
lut... Trec pe celălalt trotuar marea cu înlocuitori de lemn. l Abordînd o tematică actuală, adversarii noului, demascînd drumul vieţii socialiste, în care al minerilor, secretarul de par-)
Ovreme intre ei se lăsă tăce cînd îl zăresc... Dar... ce ai omu Brigada lui e fruntaşă... Ce [aceea a formării caracterelor duşmanii socia- omul şi nevoile tid Andrei Pop. Pentru aceasta,!
rea. Tinărul se aşeză pe un le? Văd că... plîngi, plîngi, cu a- mai... Ei... dar voi de ce nu zi
scaun lingă masa din mijlodevărat... Se poate? Un bărbat ceţi nimic ?! Numai eu să vor [oamenilor noi în procesul mun- ţjsmului — tră- sale sînt în cen- Buhariu, cu bani primiţi de la !
besc ? Nu se poate... Unchiule...
cul odăii şi-şi aprinse tacticosca dumneata... Ghiţă... ce-i asta ? Ce-i răceala [cil socialiste, în focul luptei cu dătorji afaceriş_ G rO n ÎC ă trul atenţiei. Ei S,avin- pune Ia cale prin m ijit).}
o ţigare, ca la el acasă, fără a __ Nu-i nimic, lacrimile trec... asta între voi. Nu înţeleg... duşmanul do cîhss ascuns cu rdir-rAeaa uunnnorr l,oemPairdinattuurrîi- trecerea J
Siterară au o încredere cărbunilor scoşi clin mină de
mai cere voie sau a-l îmbia şiTrec lacrimile, dar osînda asta Tinărul o prinse-se de umeri (_perfidie sub diferite măşti, roma- f*'- carieriştii, le-
pe celălalt să servească. Amin-n-am s-o pot duce pînă la ca deplma in par- unjj mineri fruntaşi în contul)
doi îşi urmăreau cu atenţie păt... Fiul meu, la care nădăj pe fată şi o strinse duios. [nul rezolvă o serie de probleme neşii, invidioşii,
mişcările, se examinau cu coa duiam să aflu un acoperămînt — Nici nu. trebuie să înţelegi
[importante ale moralei oomu- neputincioşii, ca- tid, urmîndu-i cu lui Pop şi a comunistului P a -)
[ nisle.
' Spre deosebire de alte cărţi lomniatorii, hoţii... dragoste pe comunişti, identifi- honţu. Minerii bagă de seam ă!
[.scrise despre mineri, volumul Din cartea lui Ţie se desprind
cîndu-se cu idealurile lor. că producţia lor e trecută pe nu-^j
figuri luminoase ca secretarul
Cartea lui Ţie face tocmai de- mele acestora, dar nu pot s ă )
da ochiului, pe furiş, judecindu- de-asupra capului la bătrîneţe... acum, Marica dragă... Ai să în [,,O ra şase“ reuşeşte să trans- de partid Andrei Pop, Abrudan, monstraţia acestui atît de mare creadă că ei sînt hoţii ; ei ştiu 1
se în linişte. Fiul meu... ţelegi mai tirziu... La revedere! (¦porte cititorul în atmosfera spe- directorul minei, bătrînul miner adevăr, specific epocii noastre, cu siguranţă, comuniştii n u !
Bătrînul părea că dă semne
Lcitică vieţii noi a minerilor Văii comunist Pahonţu, tinerii Gică Şi pentru ca acest fapt să fie şi pot făptui astfel de gesluri mur- 3
de nervozitate. Celălalt fuma li
niştit. slobozind rotocoale în înărul se grăbi să-şi aprindă inata nu-şi reveni din uimire Jiului, cu toate trămîntările tu- Ispas, Mărcuş sau Lola, ală- mai bine înţeles, el dezvăluie cu- dare... Această credinţă îi duce)
aerul zăpuşitor al camerei. o ţigare. Părea sincer im decit cînd auzi pocnind
presionat. Ii vorbea acum cu o [multoase ale zilelor noastre, turi de care chipurile unor per- rajos greutăţile care mai stau la ascuţirea vigilenţei, ceea c e !
— Da’ dumneata, la urma u r voce răguşită. Se făcu că se poarta curţii. Se întoarse spe
mei. cine eşti ? — izbucni fără îneacă de fum, pentru a-şi as riată spre cel de pe scaun : Lcînd construim, sub îndrumarea sonaje negative ca ing. Savin, de-a curmezişul luptei comuniş- face ca în puţin timp,’ printr-un f
cunde tulburarea, cînd îi răs „Unchiule!“.
veste bătrînul. punse : j- înţeleaptă a partidului, o socie- Ilie Buhariu, Stănculea sau Mi- iilor. In acest scop sînt aduse efort colectiv, adevăraţii hoţi să 3
înainte de a-i răspunde, cel — Cum aţi spus ? Fiul dum Acesta părea că doarme. Doar
neavoastră ? Ghiţă e... ? tremurul neobişnuit al bărbii o Ltale nouă. turca îţi apar odioase, îneît în în scenă tipurile personajelor fie prinşi, iar intenţiile lor de ]
întrebat mai trase cîteva fu făcu să înţeleagă cele petrecu
muri, mai slobozi cîteva roto te aici înainte de venirea sa. [ Bine închegat din punct de clipa cînd aceştia sînt demascaţi negative, elemente ale duşma- diversiune politică demascate ş i !
[ vedere construcţional, tiind scris de vigilenţa trează a primilor, nului de clasă care se zbat ou înfierate cu tărie. !
[ într-un stil uşor, antrenant, în răsufli uşurat, aprobînd cu sa- turbare pentru a-şi putea atinge Ideea aceasta, a unităţii c o -3
[ capitolele principale, prin diver- tisfacţie măsurile luate împotri- scopul mîrşav, căutînd să mîn- lectivului de mineri în fata duş- 3
[Sitatea planurilor pe care se si- va lor. jească cu noroi tot ceea ce e manului, a încrederii de n e -)
coale. apoi strivi mucul de mar — Da... Bătrînul plîngea înfundat bol [tuează acţiunea, prin^bogaţia Minerii, „viermii pămîntului'1 frumos, înălţător... zdruncinat în partid, e ceea c e !
ginea scrumierei din mijlocul Bătrînul se sculă în picioare borosind, abia auzit. [de conflicte şi situaţii în care jg odinioară din fosta Vale a Acţiunile duşmanului de cia- susţine de altfel întreg romanul f
mesei. Se sculă în picioare şi şi se apropie de străin, prin- — Singur... Sînt iarăşi sin
se propti cu palmele de spăta zîndu-l de mină. II cercetă cu sînt puse personajele, se^oferă plîngerii, azi s-au trezit la o sa dezvăluite de Ţie în romanul „Oi a şase“ de Nicolae Tic, dîn- 3
teamă, vorbind pe şoptite, cău- gur... Şi, închipuie ţ i : nu l-am
rul scaunului tîndu-i ochii, grijind parcă să recunoscut!! De ce nu l-am re [ cititorului posibilitatea să pă- viată nouă, pe care ştiu că prin cs-¦ăîn—ud1sîpnatrtUsidpJ.ue.1cl ifia-ce d-e1e-t-va-p-e-ne-iii.t acpte—una1tlreu, du-i valoare s’ui nauvteonlutimcitaatect’ufaăl-. )3J
__ Nii mă cunoşti ? nu fie auzit şi de altcineva... cunoscut?!? Cum de n-am. pu rr[tmruant..idcaa djpeezubnă-iteusti+mă- ţTditee căîntre1paruobt.oler-. mmu. n' ca l.or, s„ub, î-nd,rumarea fter- cînd din el
__ De unde ? Mă reîntorc du tut să-l recunosc ?!... L Romanul este construit pe e- ma a comuniştilor, vor putea-o
— Şi cum, cum arată ?j cei ce muncesc tot ce au mai care nu trebuie să lipsească din )
pă 20 de ani în oraşul ăsta... — Cine ? 1RIMIE STRAUŢ [iemente ale luptei dintre nou şi face din ce în ce mai luminoa-
Pe cină am plecat eu de aici, scump inimii lor, părintele şi biblioteca niciuhui iubitor a! !
îndrumătorul lor. Pentru a cărţii. !
'vechi, luate din viaţa socială, să, mai înfloritoare. Ei nu pot zdruncina aceasta încredere şi S. IR1MESC11 !
1
»—li—!.*'—>'—«—îuJ U i. J i—lu u ji—i u _i , t , h /, h r, t, i, r, ,, r, i .1 ^
