Page 59 - 1960-07
P. 59
Nr. 1730 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
B rig a d a d e zid a ri TELEGRAME EXTERNE
— Cum, nu-l cunoşti pe şe brigada dc zidari a început Declaraţia făcută de Larbi Noi trupe americane
ful de brigadă ? Uite-l colo la tencuielile interioare. Buhali, prim-secretar trimise în Coreea
betonieră. Eâiatul acela bru Din cele spuse pînă acum
net, cu haine albastre, tov. al P. C. din Algeria de sud
Alexandru Rusticeanu. s-ar putea crede insă că aici
pe şantier totul s-a desfă După ce trec prin mai multe faze de lucru, pieile nutrier, BERLIN 15 (Agerpres) La 14 în condiţiile destinderii încor PHENIAN 15 (Agerpres). —
— Nu se poate! Tocmai şurat deosebit de bine, că oa lucrate la fabrica „Vidra“ din Orăştie, ajung In secţia de în iulie, ziarul „Neues Deutsch- dării internaţionale şi coexisten In ultimul timp; scrie ziarul
şeful de brigadă să lucreze menii au lucrat chiar de la nobilare. Ajunse aici, pieile sînt sortate, conform instrucţiuni land“ a publicat declaraţia fă ţei paşnice, imperialiştilor fran „Nodom Sinmtin", în Coreea
la betonieră — am încercat început într-un ritm susţinut. lor, de către comunistul Ioan Ocolişan. cută unui corespondent al ziaru cezi le va veni mai greu să-şi de sud sînt trimise noi conti-
să-l descos pe tînărul cu care Dar n-a fost chiar aşa. Bri lui de către Larbi Buhali, prim- continue războiul colonial de gente de trupe. Ziarul menţio
stăteam de vorbă. gada lui Rusticeanu eranouă, In clişeu: Tov. Ioan Ocolişan în timpul lucrului. secretar al Partidului Comunist cotropire din Algeria. Sprijinim nează în legătură cu aceasta
nu era încă sudată. Au exis din Algeria. Referindu-se la pri întrutotul lupta neobosită a informaţiile presei americane
— De ce să nu lucreze ? tat şi abateri de la discipli 1065 mele tratative franco-algeriene, Uniunii Sovietice pentru pace potrivit cărora cele două divi
El pune umărul la treabă nă. In plus, nu toţi muncito L. Buhali a subliniat că Partidul şi coexistenţă paşnică, căreia zii americane, dislocate la sud
ori unde este nevoie. Crezi rii ştiau precis ce anume tre Comunist din Algeria sprijină N. ‘ S. Hruşciov i-a dat un nou de linia militară de demarca
buie să facă. Se mai întîmpla pe de-a-ntregul poziţia fermă a- elan. ţie, vor Ii complectate suplimen
dumneata că altfel brigada de asemenea ca unii din mun doptată de guvernul algerian la tar cu militari americani dintre
noastră ar merge chiar aşa L. Buhali a declarat în în care 8.000 se află în drum spre
de bine ? citori să întirzie de la lucru. aceste tratative şi salută tot Coreea de sud.
Rusticeanu, ca şi cei mai dis cheiere că Partidul Comunist din
Intr-adevăr, şeful celei mai ciplinaţi muncitori, au luat odată ferma lui hotărîre de a Aceasta reprezintă nu numai
bune brigăzi de zidari, tînă poziţie. Algeria cheamă poporul alge o încălcare flagrantă a acordu
rul Alexandru Rusticeanu, se folosi toate posibilităţile pen lui de armistiţiu, scrie ziarul,
afla Ungă betonieră şi încăr După terminarea şutului, în rian să întărească unitatea şi ci şi o nouă provocare la adre
ca repede materialul necesar. mai multe zile, a strîns toţi oa tru a obţine reglementarea echi sa poporului coreean, o acţiune
să se situeze mai strîns ca ori- agresivă Făţişă care ameninţă
... Cînd au început lucrări menii şi a stat de vorbă cu tabilă şi paşnică a conflictului pacea din Coreea şi din Extre
le la cvartalul celor trei blocuri ei. Erau de faţă şi băieţii cei cînd de partea Armatei de eli mul Orient. Poporul coreean
mai de nădejde printre care din Algeria pe calea tratative condamnă cu hotărîre acest act
I.G.O. din Brad, construc zidarii ioan Vaida, Nicolae berare naţională şi a guvernu criminal al imperialiştilor ame
torii d.-au angajat ca două Trandafir, ' Ioan Nan, Ioan lor. ricani.
din blocuri cu cîte 18 apar Dragoste, Gheorghe Adam, L. Buhali a subliniat că P.C. lui provizoriu al Republicii Al
tamente să fie date In folo Ziarul subliniază în continua
sinţă în cinstea zilei de 23 Victor Marian şi alţii. A dis din Algeria, credincios Decla geria. Sîntem convinşi, a spus re că acesta nu este singurul
August, iar cel de-al treilea cutat cu ei aşa, ca de la om
să se afle. în aceeaşi perioa la om. Le-a reamintit anga- <¦ raţiei şi Manifestului Păcii, a- Buhali, că forţele iubitoare de
dă, într-un stadiu avansat. jamentul luat, sarcinile fiecă- (
Aceasta s-a întîmplat pe la doptate la Consfătuirea repre pace din întreaga lume, care
începutul anului. Atunci a ruia, a explicat ce înseamnă 4
pornit o adevărată întrecere să întîrzii de la lucru. Băieţii e zentanţilor partidelor comuniste au acordat poporului nostru un
între brigăzi şi echipe. Oa i-au dat ascultare. De atunci )
şi muncitoreşti în noiembrie ajutor de preţ, îşi vor întări şi
nu s-a mai întîmplat ca ci- )
1957, s-a pronunţat totdeauna pe viitor solidaritatea cu lupta
poporului algerian care face
menii din brigada lui Rusti neva să lipsească nemotivat [ Prietenul meu, secretarul pentru rezolvarea problemei al parte integrantă din lupta pen caz de încălcare grosolană a a-
ceanu, majoritatea tineri, a- de la lucru. Acesta este unul geriene pe cale paşnică. tru pace şi pentru progresul în cordului de armistiţiu.
veau un cuvlnt greu de spus din secretele pentru care bri tregii omeniri.
în respectarea angajamentu gada lui Rusticeanu a obţi /—1/—'i—>/—»r Socotim, a spus L. Buhali, că Ziarul cere retragerea imedia
lui. Deşi mulţi dintre ei nu nut cele mai bune rezultate t (Urmare din pag. l-a) ’0 tă a tuturor trupelor americane
L Apoi să ridicăm oamenii iot mai 1 din Coreea de sud)
lucrau de prea multă vreme în lunile mai şi iunie, înca-
în brigadă, au căutat să se drîndu-se întocmai în grafi [ ------------------------------- sus, pe calea muncii şi vieţii în . Represiuni împotriva pafriojilor
acomodeze repede cu munca' cul de producţie. L preocupat de cei 7 tineri ce urmea- chip socialist. E greu, dar dacă la J algerieni din Franfa P a rtid e le p olitice din
şi să se achite conştiincios de — De fapt — spunea şeful [ ză şcoala serală şi va avea grijă nci încă de pe acum noţiunea de 1
L de ceilalţi 10 care se pregătesc pen-
sarcinile pe care le aveau. de brigadă — lupta pentru l iru Admitere. Mai poţi afla că anul curs de minim tehnic s-a „înve
l acesta trei din cei mai buni furna-
Zidurile celor trei blocuri întîietate se duce între bri t Uşii pleacă la inslitut cu bursă şi chit", înseamnă că oCamăceiniciinevoar lţsiiă*, 3 PARIS (Agerpres). — In Rermes (departamentul Iile et V enezuela condam nă
se înălţau văzînd cu ochii. gada noastră şi cea a dul [¦ că organizaţia lor de partid se înveţe iot mai mult. j3 Vilaine), a condamnat la. moar acordul com ercial
ţ preocupă acum de problema ridi- Franţa continuă represiunile îm te 5 membri ai frontului de eli cu S. U. A .
Acum, la blocul 4, care a fost gherilor condusă de Gavrilă ^ carii indicilor de utilizare a furna- dacă nu noi, trebuie să-i creştem pe potriva patrioţilor algerieni. Du- berare naţională din Algeria.
L lelor. pă cum relatează presa din Pa NEW YORK' (Agerpres). ~
ridicat la roşu, s-au execu Joldiş. Şi ei merg bine. jurnaliştii noilor furnale de la noi. j ris, tribunalul militar din oraşul După cum relatează din Caracas
tat tencuielile interioare. O Aş fi discutat mai mult cu Şi noi, comuniştii, in primul riiid, 3
altă parte din brigadă a lu tinerii constructori de pe noul tot in primul rind trebuie să !im". 3
crat la blocul 3 care în mo cvartal de locuinţe din Brad. [ Din miile de tone de fontă, din *3 (Venezuela), corespondentul a-
mentul de faţă este ridicat la Nu se cădea însă să ţin oa l milioanele de lei economii date pînă
menii din treabă cînd ei pre C acum peste plan, din faptul că un Un gigant este astăzi Hunedoara. 3 Condamnarea la moarte a unui grup genţiei Prensa Latina, ou pri
ţuiesc orice minut. Este doar [• iinăr jurnalist a revenit ta lucru lejul unor consfătuiri comune
roşu şi sînt executate ten ^ după îndelungi rătăciri, iar alhil Un colos de oţel, un oraş al vieţii 3
în joc cuvîntul d a t: la 23 au P este mai atent faţă de soţie şi co-
cuielile interioare la două gust, să fie date în folosin ^ pii, din toate răzbate o parte din trepidante, al tinereţii clocotitoare, J de patrioţi algerieni ale reprezentanţilor celor trei
ţă oamenilor muncii încă (_ munca secretarului. partide de guvernămînt şi ai
etaje. pline de avint. Odaiă cu Hunedoa- ¦j
— Miine începem la eta două blocuri cu cîte 18 apar
ra, s-a ridicat spre cuhni o genera- -j PARIS 15 (Agerpres). Ziarul oraşul Setif. Avocatul parizian partidului comunist din Vene
jul III — spunea şeful de L’Humanité informează că tri Verges, care trebuie să înlocu zuela, consfătuiri care au avut
ţie de oameni, noi, generaţia viito- j bunalul militar francez din 0 - iască pe Nicole Rein pentru a- loc la Garac-as, a fost condam
raşul Setif (Algeria) a condam părarea patrioţilor algerieni, a nat acordul comercial cu Sta
brigadă. tamente, frumoase şi con rului, căreia părintele său — parii- j nat la moarte un grup de pa
trioţi algerieni. Decanul barou fost expulzat de autorităţi din tele Unite ale Americii, care nu
In acelaşi timp, a fost înăl fortabile. L Cînd am stat de vorbă cu el dul ~ îi îndrumă paşii spre lumi- j lui de avocaţi din Paris, Arrighi, corespunde intereselor Venezue-
a protestat împotriva acestor Setif. Ca „apărător“ a fost nu lei.
V. ALBU na comunismului: )
mit din oficiu un ofiţer francez.
ţat şi blocul 2. Zilele acestea L acum ciieva zile, despre şesenal. Un om este astăzi prietenul meu. 3
[• despre viilor, n-o putut să nu In- Este comunist şi secretar de partid, 3
prietenul jurnaliştilor şi fiecărui jur- ]
8.000 tone fier vechi colectat C ceapă prin a-mi spune: „Vrem ca nalist, prieten. Este un. om din ge- 3 sentinţe întrucît în cursul pro
l sarcina trasa/ă de Congres privind iteraţia mea, un ins in marea de 3
i.000 mm. cu 1.213 tone, Uzina creşterea productivităţii furnalelor cu oameni ce păşesc încrezător: in cesului cei judecaţi au fost lip
cocsochimică, aglomerator, con
Tinerii din Combinatul side strucţii metalice şi altele. l 40 la sută, s-ó realizăm, pină'în ’64. viilor. siţi în mod practic de o apă m PROGRAMUL m
rurgic Hunedoara, încadraţi în rare.
brigăzi utemiste de muncă pa De remarcat este faptul că 1'«_/< l u~ J \—l ' —f 1 11 11 11—t v—l \—J '—'J- <—I \—f <_/ >— —I i—I »— 11 11 I u f '— I *— /
triotică, au obţinut rezultate im tinerii siderurgişti în afară de ! Arrighi a cerut ca „în
portante în colectarea de fier interesele Justiţiei franceze
c u '•<mpgmrieimmi ii şi in ' conformitate cu res T
pectarea drepturilor apărării
vechi pentru oţelării şi în alte acţiunile de colectare a fierului Gomitetul organ izatoric, regional zare •la caseriilc cinem atografelor din care constituie garanţia ori 18 şi 19 IULIE 1960
cărei civilizaţii“, guvernul să
acţiuni patriotice. vechi, au participat şi la alte A .V .S.A .P; şi Întreprind erea region ală 1 regiune şi la C .0 - raion ale A .V .S.A .P. facă noi cercetări în condiţiile
unei mai mari obiectivităţi.
De la începutul anului şl pînă munci patriotice. In vederea în- cin em atografică' de stat .H unedoara, o r Pentrij a veni în ajutorul Celor care Program ul 1 : 5,10 Em isiunea pen de pe teritorii stră in e ; 23,15 Concert
După cum s-a mai anunţat ii u s a t e : Din experienţa (3 .A .S .; 7,3 0 de noapte.
în prezent, tinerii siderurgişti tîmpinării Congresului al III-lea ganizează uri concurs cu prem ii. 'C on-, ver participa la acest concu rs, I.R.G .S. In legătură cu acest proces, a- Sfatul m edicului: Regimul în hiperten
au colectat 8.000 tone fier vechi, al Uniunii Tineretului Munci cursul constă din răspunsuri! la 10 în organ izează în localităţile D eva, Hu vocatul parizian Nicole Rein siunea a rte ria lă ; 9,30 Tinereţea ne e Program ul 1 : 5,10 Emisiunea pentru
cantitate a cărei valoare se ri tor cu rezultate cît mai frumoa trebări extrase din subiectul filmelor nedoara, Sim eria, H aţeg, Petro şani, a fost victima unui atac la Se d ra g ă ; 10,30 Opere inspirate din bas s a te : Agronomul vă sfătuieşte; 6,45
dică Ia suma de 2.400.000 Iei. se în muncă, tinerii din C.S.II. româneşti „P ag in i de vitejie“, ’ „E ru p 'J.o n ea, O răştie, Sebeş, Alba lulia, tif după ce a demascat intr-o me ; 11,03 Teatru la m icrofon: „ B aia “ Afuzică u ş o a ră ; 8,00 Din presa de as
La obţinerea acestor realizări s-au angajat ca la noile obiec ţia“ , „A larm ă în m unţi“, „P e dru B rad . Zlatna şi liia, un ciclu de re şedinţă a tribunalului metode — adaptare radiofonică după comedia tăzi ; 9,30 Roza vînturilor; 11,03 Con
0 contribuţie importantă au a- tive industriale ce se vor con murile României“, „Y'iaţă nouă în s a prezentaţii cu filmele respective. le de tortură care sînt folosite lui Vladim ir M aiak o vsk i; 13,20 Mu certul pentru violoncel şi orchestră de
tele Romîniei“, „Alo !... Aţi greşit nu faţă de patrioţii algerieni pe zică u şo a ră; 15,10 Concert de estra A fiaskovski; 12,40 Afuzică din op erete:
dus-o brigăzile utemiste de mun strui în combinat să organizeze m ărul" şi „Băieţii noştri“ . Concursul Celor care vor da cele mai bune care i-a apărat la proces. După d ă ; 17,30 Vreau să ştiu ; 18,10 Mu 13,05 Program pentru iubitorii muzicii
că patriotică de la laminorul de şantiere de muncă patriotică ale se desfăşoară în perioada 20 iulie— răspunsuri în cadrul concursului li se zică uşoară de compozitori din R.S.S. populare rom îneşti; 15,10 Muzică co
800 mm. care au colectat 2.240 ver acorda premii în obiecte cum sînt' acest atentat la viaţa ei Nicole Estonă ; 19,05 Concertul in re minor rală din ţări prietene; 16,15 Vorbeşte
tone fier vechi, cele de la O.S.M. tineretului pentru executarea di 25 august. întrebările din cadrul con un aparat de radio, ceasuri dş mână, pentru două viori şi orchestră de Jo Aloscova I ; 18,30 Limba noastră —
II cu 1.525 tone, de la O.S.M. Rein a fost silită să părăsească vorbeşte acad. prof. Al. G rau r; 20,20
1 cu 1.326 tone, de la bluming feritelor lucrări de amenajare şi cursului sînt tipărite pe form ulare tip stilouri etc.
curăţire a terenului. j (preţul 1 leii/, care se găsesc dc vîn-
KXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXOC)QOOOOCSXXXXXXXXXXîOCXXXXXXXiCXXXXXXXXX:OOCXXX30CKXXXX^2COCXXX>OOCOCiXXXXXX^OÜOOOOOCCXXXXXXXîOOCGiXXX. hann Sebastian B a c h ; 20,30 Afuzică Noapte bună, cop ii; 20,30 Concert de
u şo ară; 21,15 Din com oara folclorului muzică populară rom îneascâ din dife
A luat sfîrşit anul şcolar. m iRtAromiL p e m o ş ani lui de studiere a statutului n o stru ; 22,30 Concert de muzică din rite regiuni ale ţă rii; 21,30 Muzică de
1059— 1960 al sistemului învă P.M.R. de la mina Lonea — operete. d an s; 22,30 Form aţii de muzică uşoa
ţămîntului de partid. In raionul După încheierea învăţămîntului propagandist tov. Eugen Ţif, al ra dm R.D. G erm an ă; 23,00 Afuzică
Pet, oşani, au funcţionat 399 cercului de studiere a Istoriei Program ul I I : 14,07 Gîntec^ despre sim fonică.
cercuri şi cursuri în care au stu de partid P.M.R. de la Preparaţia Petrila. mineri şi o ţe la ri; 15,15 Solişti şi or
diat 9.000 membri şi candidaţi chestre de muzică populară din dife Program ul I I : 14,30 Afuzică popu
de parlid şi tovarăşi din activul tărîrile partidului, de sarcinile rii nivelului politic, al creşterii primire în partid, în pregătirea De asemenea, unii propagan rite regiuni ale ţării 16,30 Vorbeşte lară rom îneascâ; 13,00 Interpreţi de
fără de partid. concrete ce le revin. gradului de conştiinţă, munci şi ţinerea adunărilor generale, dişti n-au muncit cu tot simţul M o sco v a !; 17,50 „In pas cu ştiinţa“ ; muzică u şo a ră; 16,15 „Sîntem pentru
torii au fost mobilizaţi la înde în exercitarea dreptului de con de răspundere pentru a asigu 19,30 A lm anah ştiinţific; 20,30 F ra g pace", emisiune de cîn te ce ; 16,45 Iri-
In anul şcolar care s-a în Convorbirile recapitulative în plinirea şi depăşirea planului trol. ra buna desfăşurare a muncii mente din opera „Turaridot“ de Pu cci httna R ad io; 17,30 Sfatul m edicului:
cheiat, organizaţiile de partid cele mai multe cercuri s-au des de producţie. Printre fruntaşii în în cercuri, lucru ce a dăunat ca n i; 21,15 Muzică distractivă romîneas- O tita ; 18,05 „Sub flam ura partidului“
din Valea Jiului au acordat o făşurat la un nivel corespunză producţie de la minele din Valea Si în domeniul producţiei, în- lităţii şi a influenţat negativ c ă ; 21,45 Tribuna radio: Popoarele — emisiune de cîn te ce ; 18,30 Afelodii
atenţie mai mare bunei desfă tor, atît din punct de vedere al Jiului, în primele rînduri se nu văţămîntul de partid a avut o frecvenţă cursanţilor. In unele împotriva bazelor militare am ericane lirice ; 19,00 Sriitori la m icrofon: Mi-
şurări a învăţămîntului de par discuţiilor, cît şi al prezenţei mără cei care studiază în dife deosebită eficacitate. La realiza cercuri au fost încadraţi cursanţi hai B en iu c; 19,38 Opera „Faistaff“ ;
tid, plinind accent deosebit pe cursanţilor... ritele forme ale învăţămîntului rea celor peste 6.000.000 lei e- fără a avea o pregătire cores 22,30 Din muzica popoarelor; 23,15
calitate, pe legarea mai strînsă de partid. Aşa sînt tovarăşii Va- conomii în cinstea Congresului punzătoare cerută de nivelul Concert de noapte.
a învăţămîntului de problemele Desfăşurarea convorbirilor re sile Hriţcan, de la mina Uri- al III-lea al P.M.R., cercurile şi cercului, cum a fost cazul cu u-
concrete ale activităţii practice capitulative a arătat creşterea cani, Andrei Nagy, de ia mina cursurile învăţămîntului de pâr nele cercuri de economie con 18 şi 19 IU I,IE 1960 MmLrhmLTtoBOLom
în vederea sporirii eficacităţii simţului de răspundere al mem Lupeni, Emeric Gsiki, de la mi tiei au adus o contribuţie pre cretă.
sale. brilor şi candidaţilor de partid, na Vulcan, Gheorghe Croitorii, ţioasă, cei care s-au situat în DEVA :¦ Rămîi cu n o i; Som PENTRU 24 ORE
al interesului lor pentru ridica de la mina Petrila, Tulin Boro- fruntea întrecerii socialiste, fiind In prezent s-a trecut la orga brero ; ALBA IULIA : Trei fete
Convorbirile recapitulative ca rea nivelului politic, precum şi tea, de la I.T.C. Petroşani şi membri şi candidaţi de partid nizarea viitorului an şcolar. Au la tim onă; Fata m exicană; Vreme nestabilă cu cerul va
re s-au desfăşurat, bilanţul ac eficacitatea învăţămîntului de alţii. care au studiat în cadrul învă fost selecţionaţi propagandiştii şi BRAD : Stelele ; H AŢEG : Nu riabil, mai mult noros ziua. Vor
tivităţii celor mai multe cercuri partid. ţămîntului de partid. s-a trecut la recrutarea cursanţi aştepta luna m a i; HUNEDOA cădea ploi locale. Temperatura
şi cursuri dovedesc că s-au ob O influenţă pozitivă a avui lor, la formarea cercurilor. Orga viariabilă, ziua va fi cuprinsă
ţinut succese de seamă în des- In majoritatea cercurilor şi învăţămîntul.de parlid şi în ceea Aşa de pildă, în urma aplică nizaţiile de partid ţinînd seama RA : Haiducii din Rio Frio (18. între 24 şi 29 grade, iar noap
jşurarea învăţămîntului de par cursurilor, problemele puse în ce priveşte comportarea cursan rii propunerii făcute de tov. A- de lipsurile ce s-au manifestat, V ii); O zi de odihnă (19 V II); tea între 12 şi 16 grade. Vîntul
tid. lucru reflectat în creşterea discuţie au fost dezbătute temei ţilor în viaţa particulară, com- dalbert Bihaveţ, de la mina Ani au datoria de a munci de pe ILIA : Azi pentru ultima oară; va sufla potrivit’cu intensificări
nivelului de conştiinţă al'm em nic în lumina documentelor par bătîndu-se diferite manifestări noasa, în legătură cu puşcarea acum la organizarea şi mai te ORĂŞTIE : Singe alb ; Razia ; din sectorul vestic.
brilor'şi candidaţilor de partid, tidului nostru. nesănătoase. Aşa, de pildă, au selectivă în abataje, s-au reali meinică a învăţămîntului. PETROŞANI: Blana de bizon ;
în intensificarea muncii lor în fost ajutaţi în această direcţie zat economii de peste 300.000 I11 întîmpinarea zorilor ; SEBEŞ: PENTRU URMĂTOARELE
vederea înfăptuirii sarcinilor tra Cursanţi ca tov. Liviu Popo- tovarăşii Ioan Curican şi Teo lei. Economii de peste 40.000 Propagandiştii care nu şi-au Sabie şi zar ; SIMERIA : Enrico 3 ZILE
sate de partid şi guvern. vici, de la Preparaţia Lupeni, dor Partea, de Ia mina Petrila,- lei s-au obţinut şi prin aplica făcut datoria, n-au mai fost se
Veronica Popescu, de la Termo care în prezent au o bună com rea propunerii tov. Victor Sibi- lecţionaţi. De asemenea, s-au Caruso; LONEA: Taina lui Vreme schimbătoare cu tem
Muncă perseverentă — centrala Paroşeni, Ioan Vizi, de şan, de la Preparaţia Lupeni, în format comisii pe organizaţia de Zemskov; TEIUŞ : H „8“; ZLAT peratura în uşoară scădere.
la mina Aninoasa, Romulus Fur- portare. legătură cu modificarea vitezei bază care stau de vorbă cu fie
rezultate hune de transport la elevatoarele de care membru şi candidat de par NA : Submarinul Vulturul: A-
dui, de la mina Lupeni şi alţii, Eficacitatea învăţămîntului de zeţaj. Asemenea exemple sînt tid în vederea încadrării la în- POLDUL DE SU S: Micul Kuno.
La obţinerea unor rezultate numeroase în raionul Petroşani. văfămînt potrivit pregătirii ce o
bune în desfăşurarea învăţămîn s-au prezentat la convorbirile partid s-a reflectat şi în îmbu are şi preferinţei pentru un cerc Producători, cetăţeni!
tului de partid a contribuit mun Unele lipsuri care nu sau altul.
ca depusă de marea majoritate recapitulative foarte bine pregă nătăţirea activităţii organizaţii >, Respectaţi termenele de predare a linii pentru cote şi<
a propagandiştilor. Tovarăşi ca trebuie să se mai repete Dînd toată atenţia organiză ^contracte! Predaţi surplusul de Iînâ unităţilor D.C.A. care vâ<
Ioan Popescu, de la mina Lu- tiţi şi au dat răspunsuri com lor de partid. Organizaţii de rii noului an şcolar al învăţă ) plătesc preţuri de achiziţie, mărindu-vă venitul gospodăriei^
peni. Victor Ardeleanu, de la Convorbirile recapitulative au mîntului de partid, trăgînd în <voastre.
Preparaţia Lupeni, Eugen Kar- plecte. partid cum sînt : nr. 2 de la' scos în evidenţă şi anumite lip văţămintele cuvenite din activi
pati, de la mina Vulcan, Ioan tatea anului şcolar ce s-a în < Unităţile D.C.A. achiziţionează orice cantităţi de deşeuri)
Ungureanu, de la mina Lonea, Eficacitatea mina Petrila, nr. 4 de la mina suri. Astfel, în cursul anului, cheiat, Organizaţiile de partid /textile provenite din îmbrăcăminte uzată şi din obiecte cas-
Cornel Sava, de la mina Petri- din Valea Jiului vor obţine în <nice. Predaţi unităţilor D.C.A. orice cantităţi de asemenea de-^
la şi mulţi alţii, au dat atenţia învăţăm întului, in centrul Lonea, nr. 1 de la mina Ani unii cursanţi nu au studiat te viitor succese tot mai de seamă <şeuri din lînă, bumbac, in şi cînepă, care vă plătesc pe loc)
în educarea marxist-leninistă a Spreţuri avantajoase.
cuvenită pregătirii lor personale, a t e n ¦ţ ie i noasa, dc la Termocentrala P a meinic materialul, nu şi-au luat membrilor, şi candidaţilor de
partid. în traducerea în viată a > Unităţile D.C.A. colectează de asemenea orice cantităţi de<
au ajutat permanent cursanţii, In cadrul convorbirilor s-a roşeni, Şantierul cu sirucţii Pe notiţe din care cauză n-au putut sarcinilor trasate de partid. piei de animale şi piei de vînat.
scos în evidenţă şi elicacitatea
au căutat ca discuţiile în cadrul învăţămîntului de partid în toa troşani şi altele, cais s-au ocu participa în mod competent la Unităţile D.C.A. funcţionează în toate oraşele, precum şi<
te domeniile de activitate. La <în toate .comunele mari, avînd şi agenţi colectori în fiecare«
minele Pctriln. Lonea. cursanţii pat de buna desfăşurare a învă- <comună.
tărnîntutui de partid, au şi cele
cercurilor să fie legate de ho- au arătat cum, datorită rtdieă- mai bune rezultate în munca de discuţii. Aşa a fost cazul cercu- ENGUR V W W .