Page 6 - 1960-07
P. 6
Pagr. 2 URüMUL SOCIALISMULUI Nt\ 1717
ft-rvy^waafljiBaflBffiiMagiJIAiBCMapJa
(Date-fit Im Cu planul semestrial Dezvoltarea sectorului zootehnic iM D rm im m uun
îndeplinit o sarcină importantă
— He-e-ei, nu l-aţî văsuţ ca astăzi, ş tii tu cui datorez In urma unei susţinute munci (Urmare (Un pag. I-a) Frim i,cantităţi de came mult mai
pe Nelega ? /... totul ? Partidului, frate ! Lui! politice desfăşurată de către or mari.
El m-a făcut mai tinăr, voios, ganele de partid şi a intensifi de lapte de vacă va creşte de ...Pe poarta !vei a mai stăm de vorbă! — a în- \
Cei care au auzit strigă fericit. Şi atunci, de ce mă cării întrecerii socialiste, colec 2,3 ori în 1965 faţă de 1959. Şi efectivul de ovine a crescut
tul s-au îndreptat niţel de mai întrebi ? Şi viaţa mi-o tivul de muncitori al depoului intrat cu 3 ană. Nu âemnat-o Viorica. s
spate, apoi şi-au rotit ochii dau pentru partid. Congresul C.F.R. Teiuş şi-a îndeplinit încă De asemenea, producţia de car faţă de 1955, cu 27 la sută în
prin hală. Unul dintre ei, in- a început. Ei bine, să-i facem de la data de 8 iunie 1960 sar ne va creşte de 2,2 ori. cunoştea nimica me La scurtă vreme, intr-o a- >
dicînă cu mina direcţia u- un dar frumos, un cazan de G.A.C. şi de şase ori în G.A.S.
nui cazan de locomotivă, a locomotivă reparat înainte de cinile de plan pe semestrul I. O altă ramură tot atît de im seriei căreia <i se dunăre generală a oragniza- L
răspuns : termen. In această perioadă, colecti portantă care contribuie la spo In următorii ani, unităţile agri dedice. Dar în uce
rirea veniturilor gospodăriilor cole socialiste au sarcina să îm nicie a învăţat, bine. ţiei U.T.M. de la cooperativa ?
— Trebuie să fie acolo, în Şi mîinile bătătorite, mari, vul depoului C.F.R. Teiuş a rea colective este creşterea porcilor. bunătăţească calitativ efectivul Tovarăşul Alex Crai
cazanul cela... s-au strîns într.un tot, în lizat economii peste plan în va Datorită însuşirilor preţioase pe de ovine prin ţigaizare. In gos nic, şeful secţtnărie, „Retezatul“ din Haţeg, tov. >
cheind astfel un angajament loare de 582.600 lei. sare le au porcii, ei constituie, podăriile agricole colective oile nu-i vorbăreţ,
Intr-adevăr, acolo era cel nerostit. Acest gest înseam alături de cornute, furnizorul ţigăi reprezintă în momentul de dar dacă spu loan Radu — secretarul or- <
căutat, ghemuit în cazan, nă, în limbajul celor doi prie VASILE STREMŢAN principal de carne şi grăsime. faţă doar 30 la sută din efec ne e l : „Mer
cu aparatul de sudură in teni, „cu toate forţele!“. corespondent Socotind că printr-o bună orga tivul total. Gospodării colective ge, tovarăşe, ganizaţiei U.T.M. — puneam
mină. Ctnd s-a auzit strigat nizare a fătărilor se pot obţine ca cele din Apoldul de Sus, Viorica face
pe nume, nici n-a întors pri Seara, la orele 17, tovară —O— două fătări pe an, rezultă că în- Miercurea, Pricaz, Beriu şi al treabă fru discuţia adunăs-
virea către cel ce dorea sâ-i şul Nelega a început lucrul tr-o unitate agricolă socialistă, tele au turme mari de oi în mare moasă !“, a-
vorbească, ci i-a răspuns pentru a doua oară în ziua Prin de la o singură scroafă se pot rii cererea de ?
doar: aceea. Şi a lucrat aşa pînă obţine 16—20 purcei. In ultimii
în dimineaţa următoare, la voluntară ani sectorul porcin din regiunea primire în or. ^
— Aşteaptă niţel, că vin... ora 7, cînd l-a înlocuit prie noastră a cunoscut o creştere
Şi razele violete au con tenul său Moga. La fel s-au Utemiştii din cadrul secţiei I-a satisfăcătoare. Astfel, în anul <i <v ganizaţia line- ?
tinuat să stăpînească mai rotit cei doi, împreună cu alţi Surnale de la C. S. Hunedoara, 1959, în gospodăriile colective,
departe metalul înroşit. Apoi, doi harnici muncitori, pînă încadraţi în brigăzi de muncă numărul porcinelor a ajuns la retului a Ma- >
după ce şi aceşti ultimi cen cînd au terminat reparaţia patriotică, s-au angajat la în 1.700 capete, faţă de 590 în 1955.
timetri. de sudură au fost cazanului. Tot ce au avut mai ceputul anului să colecteze 784 Pînă în anul 1965 efectivul de riei Coţolan. %
terminaţi — în hală, schim de preţ, priceperea acumula tone fier vechi şi să efectueze porci va creşte 'cu 28 la sută,
bul următor începuse de tă în îndelungata lor activi 30.000 ore de muncă voluntară. reprezentînd o încărcătură de parte ţigăi. începutul bun, în ce Printre cei ca- >
mult lucrul — tovarăşul Ro tate, metodele cele mai a- Sub îndrumarea organizaţiei de 80 capete porci la suta de hec
vansate de lucru, energia lor partid, utemiştii au colectat şi tare teren arabil. tunci poţi fl re au luat cu- >
man Nelega, unul dintre cei neobosită, au pus în această predat de la începutul anului
mai buni sudori din secţia lucrare. Şi bilanţul a fost pe şi pînă în prezent 585 tone fier Gospodăriile agricole colective priveşte ţigaizarea oilor, trebuie sigur că acti mntul susţinînd i
cazangerie a Atelierelor C.F.R. măsura eforturilor. Lucrarea vechi pentru oţelării. care au dat o atenţie deosebită
Stmeria — căci despre el este a fost terminată cu trei zile creşterii şi îngrăşării animalelor complectat cu o îngrijire raţio vitatea rictui- cererea uce- \
vorba —• a ieşit din cazan. îl înainte de grafic şi a avut o Numai în zilele Congresului au livrat statului cantităţi în
aştepta prietenul său Aurel partidului, utemiştii de la sec semnate de carne, obţinînd sume nală şi extinderea pe scară lar toarei e bună. vicel se afla şi L
Moga, tot sudor şi el, la sec durată cu o zi şi o noapte ţia I-a furnale au colectat şi importante de bani. Aşa, de e-
ţia vagoane. predat oţelăriilor 85.000 kg. fier xemplu, G.A.C. din Silvaşul In gă a însămînţărilor artificiale. Numeroase Viorica Ţapu.
mai mică declt cea prevă vechi. In acelaşi timp, brigăzile ferior a livrat statului 65 tone In regiunea noastră nu s-a feţe de pantofi A vorbit cu căi- 7
— Eşti scump la vedere, de muncă patriotică, îndrumate carne în valoare de 565.000 lei, pentru dame
fra te ! — a început vorba zută în norme. de secretarul comitetului de sec G.A.C. Daia 21 tone. în valoare dat atenţia cuvenită creşterii pă dură, cu ăra- >
Moga. Te-am căutat astăzi ţie U.T.M., loan Misei, au prestat de 110.000 lei, iar G.A.C. Un- sărilor cu toate că există posi sau bărbaţi, goste. Maria a >
şi mi-am zis că locul cel mai Conducerea întreprinderii, peste 15.000 ore de muncă vo gurei 16 tone, în valoare de bilităţi mari. Gospodăriile colec fost primită <ţ
sigur unde poţi fi găsit tot luntară la înfrumuseţarea sec 99.000 lei. tive nu cresc păsări îii număr de bocanci ori in rîndurile u- i>
acesta îi... apreciind efortul depus de a- ţiei şi a combinatului.
In următorii ani, în faţa uni corespunzător şi nu apreciază în sandale — de temiştilor. ţ
— Nu te teme tu, că şi eu ceşti vrednici, muncitori, i-a Pentru munca depusă în a- tăţilor agricole socialiste stau
ştiu unde să te ca u t! Doar ceste acţiuni patriotice 150 de sarcini deosebit de importante, măsură suficientă faptul că a- diferite mode- ...In Haţeg L
premiat cu cîte 200 lei pe utemişti au primit insigna de file trebuie să crească porci din
nu te cunosc de ie r i! Da’ ia brigadier. S-a evidenţiat în mod rase precoce de carne, să-i în cestea sînt aducătoare de mari le, calităţi şi riORlCA ŢAPU şi-n Orăşele, <j
fiecare. Nelega şi Moga însă, deosebit brigada nr. 3 condusă grijească şi furajeze corespunză
spune, ce mai e pe la voi ?... de loan Mihăilă, loan Chiroşca, tor încît să poată livra statului venituri. Se impune ca o sarci mărimi — trec prin în Deva şi-n Baru Mare, în ţ
au fost mai mulţumiţi de fap şi Mihai Băltaru, care şi-au rea nă imediată dezvoltarea şi diri Băieşti şi-n alte localităţi ale >
Şi cei doi au început să se lizat şi depăşit angajamentul a- jarea raţională a sectorului avi mîinile rictuitodiorica regiunii noastre, echipa de s
tul că şi-au putut ţine cuvîn- col în toate gospodăriile agri Ţapu, iar la n ei a- dansuri a Casei raionale de >
informeze despre felul cum nua! de colectarea fierului vechi cole colective. cestea prind fort cultură Haţeg a stîrnit ropo
tul lor de comunişti, că pen cu 30.000 kg, pînă la data de. te de aplauze. In una din ca- S
merg treburile la locurile lor Sarcinile mari care stau în ...Maria Coţolo fată le şase perechi joacă şi ric- \
tru partidul lor iubit au mai 25 iunie a. c. faţa unităţilor socialiste privind din cartierul Vcnguru- tuitoarea Viorica Ţapu. Pe )
de muncă, despre familii. 'dezvoltarea sectorului zootehnic lUi. De curind init 14 scenă, n-o mai recunoşti, ti- >
făcut o faptă bună. - 0- vor putea fi realizate numai ani şi e ucenicaăi Ţa miăitatea o părăseşte cu to- i
Dar oare Moga venise doar Parcă pentru a continua dacă animalelor li se va asigu pii. Se înţeleg j „pro
Noi blocuri date fesoara“ e mvx de
ca să-şi vadă prietenul ? Da discuţia începută cu cîteva în folosinfă ra o puternică bază furajeră
strădania pe ctdepune tul şi-n locul fetei puţin sfi- }
că acesta ar fi fost motivul, zile în urmă, cei doi au pornit Antrenaţi în întrecerea socia prin însilozarea a cel puţin 10
„eleva“ sa. Cu nu s-a oasă vezi o fetişcană vioaie,
nu putea alege un moment după terminarea lucrului la listă, constructorii de pe şantie
tone furaj pe cap "de animal. putut împăca 1; Ma plină de viaţă şi de graţie. *>
mat potrivit ? cazan, în oraş, împreună. rul noului oraş muncitoresc Că-
— Vezi, Aurel, stau şi mă Pentru realizarea sarcinilor ria nu era utew Muncitoare destoinică, ute- <j
— Şti ce-i, măi Romane? /... lan luptă cu însufleţire pentru
gîndesc: ce vremuri trăim a preda oamenilor muncii, în trasate de cel de-al IIT-lea Con- intr-o dimineatuitoa- mistă bună, fruntaşă în ac
— a întrerupt Moga tăcerea
n o i! In trecut, n-aveai de lu termen scurt, apartamente con pres al P.M.R. pe anii 1960— rea i-a adus uc sale o tivitatea culturală, rictultoa-
care se statornicise între ei
cru, putea-i crăpa de foame, fortabile. 1965, unităţile agricole socialiste cărticică mică. iperte- rea Viorica Ţapu e o tînără
de puţină vreme. Am auzit Zilele trecute, constructorii de
de frig. Astăzi nu numai că trebuie să depună toate eforlu- le albe era scrisului U- ca multe altele din patria
că voi, comuniştii de la ca 4
ţi se dă de lucru cit pofteşti, riIe pentru creşterea numărului niunii Tineretulmcitor noastră, pe care le-a crescut l
zangerie, aţi hotărît să repa aici au predat încă două blocuri
dar pe lingă salariu bun, te de animale, a produselor anima din R.P.R.“. şi educat partidul. ţ
raţi înainte de termen caza cu cîte 18 apartamente fiecare.
mai şi premiază. In momentul de faţă muncito liere şi pentru îmbunătăţirea fu — Citeşte-l, Mşi o să PETRE FĂRCAŞIUL
nul nr. 131.033. Am fost so rajărilor.
— Partidul, Romane, par. rii de pe şantierul noului oraş W VVVv
licitat şi eu să dau o mină muncitoresc din Călan dau bă
tidul. Lui îi datorăm totul... BRIGAE DE F O R M A T O R I
de ajutor. Mai e nevoie să-ţi tălia pentru a termina celelalte
intr-adevăr, aşa este. Dar blocuri aflate în construcţie. In hala de turnarurnăto- pămîntul din ramă, ori se ru
spun că-s gata să-ncep lu
nu numai ei, ci toţi oame riei de fontă de IaH. oa peau colţurile. Aceasta îrîna
crul chiar acum ? Doar tu...
nii muncii, întregul nostru menii erau râspîndiite tot. mersul înainte al brigăzii. Acea
nu mă cunoşti de ieri ! Ce zici,
popor are o datorie, pe care Unii dintre ei preu for stă stare de lucruri a devenit o
cînd îi dăm drumul ?
şi-o împlineşte zi de zi. mele pentru a le piluce la problemă pentru brigada de for
— Auzi, A urel!... Iţi aduci
tu aminte de ucenicia noa menea celor doi sudori, cuptorul de uscare, dirijau matori.
mii de muncitori şi-au îm
stră 7 Vezi tu, eu lucrez aici macaraua cu muităiţie în In adunarea generală a or
plinit în zilele Congresului
de 23 de ani. Niciodată n-am i'"-Z'', - v '/{" \% î Ţ y - i \ vederea montării coi a for ganizaţiei de partid Teodor Gos-
cîte o datorie faţă de partid. melor uscate şi gata rrnare. tian a arătat comuniştilor situa
visat să trăiesc aşa de bine T W llwift In mijlocul halei, 1 groa ţia cu acest suport şi le-a cerut
N.ANDRONACHE pă mare, cîţiva tineînuiau ajutorul. Cu ajutorul lor a în
.AwS.v*WV cu repeziciune mistrie su vins greutăţile. Acum se folo
ser. !^!L*âfla3ff3BR8 prafaţa modelului urţitoare sesc două rame pe suprafaţa
piese. Dădeau zor s-rmine. modelului în loc de una, cum
Era o piesă pentru oţe Mar
’Alături de celelalte sectoare de producţie, la secţia Bircea tin nr. 2 de care oţelaveau se făcea mai înainte şi astfel s-a
Mare a G.A.S. Călan se dezvoltă şi sectorul zootehnic. Muncitorii mare nevoie.
micşorat suprafaţa la jumătate.
de aici, printre care îngrijitorii-mulgători Dumitru Păcurar şi — Acest suport pemalcle Aplicînd această metodă calita
Dumitru Negru, îngrijesc cu multă pricepere animalele reuşind tea piesei s-a îmbunătăţit sim
in acest fel să obţină producţii mari de lapte. de 75 de tone de la oţe cîn-
tăreşte peste 9.100 kg ne-a ţitor. Piesa nu mai are bavuri
IN CLIŞEU: Ingrijitorii-mulgători Dumitru Păcurar şi Du informat comunistul Te Gos- şi umflături pe suprafaţa ei. De
mitru Negru care obţin de la flecare vacă din lotul lor cîte 14 tlan, şeful brigăzii de latori. asemenea, se economiseşte o
litri lapte zilnic. mare cantitate de fontă lichidă
Peste cîteva clipe fclichi la turnare.
dă a umplut a cincea 1ă din
Aplicarea acestor metode au
luna iunie, iar pînă I iulie ajutat brigada de formatori con
brigada a terminat ce! t| şa dusă de comunistul Teodor Gcs-
selea suport, ceea ce ămnă tian, să-şi realizeze angajamen
acum să ne întoarcem din nou zitul de mărfuri industriale spre două piese peste plan. ade tul luat în cinstea celui de-al
Pe şantierul de construcţie la ziua de astăzi, să vedem ce care duce o linie secundară de vărat record al brigăzi
se face pe şantierele de con cale ferată, garajul orăşenesc Ilî-Iea Congres al Partidului
strucţie. pentru 350 de maşini. Cu două luni de zile urmă Muncitoresc Romîn cu 5 zile
această piesă le făcea titori-
a primului oraş-satefft Camioane încărcate cu mate Pentru viitorii muncitori ai lor mari greutăţi. Necazenea mai repede.
riale de construcţie circulă fără fabricii de confecţii şi uzinei
întrerupere. Ceva mai departe metalurgice sînt aproape termi tocmai la m ontare; oiădea F. VIŢEL'
se aud buldozerele, lucrează nate clădirile şcolii tehnice şi
Ne aflăm în cabinetul arhi cuit înzestrate cu tot confortul. A fost bine chibzuită şi am macaralele. Se pregăteşte tere şcolii tineretului muncitor. In Spectacol aistic mult apreciat
tectului şef al oraşului-satelit, Se vor construi clădiri cu trei nul, se aşează comunicaţiile curind aici vor începe lucrările
I. E. Rojin, laureat al premiu etaje din panouri mari, prefa plasarea întreprinderilor indus subterane. Au şi fost aşezaţi de finisare. Lung buciumau tulnk în sala „7 Noiembrie“ din Brad un
lui Lenin. Pe un perete atîrnă bricate. Fiecare familie va primi triale. Ele sînt comasate într-o zeci de kilometri de reţele sub
planul general al oraşului care un apartament separat. zonă specială. In partea de terane, s-a construit unul din In zona locuinţelor se asam ţara moţilor, în vremur,ace spectacol oferit de casa raiona
se construieşte in partea de nord-vest a oraşului se înalţă blează din mari blocuri prefa
nord-vest a Moscovei, în ra ...Să încercăm să ne trans clădirile combinatului poligrafic tre cele trei noduri de captare bricate un local de şcoală pen lea de restrişte... lă de cultură, sub conducerea
ionul gării Kriukovo. Predomi punem peste trei ani şi să facem şi ale altor întreprinderi.
nă culoarea verde: din supra o plimbare pe străzile noului a apei cu puţurile, staţiunile tru 920 de elevi. Viu cîntă astăzi nepociu- tovarăşului Eugen Paul.
faţa de 2.000 hectare destina oraş. Aici nu se văd cvartale Şi rîul Shodni, care înainte a-
tă viitorului oraş, peste jumă dreptunghiulare, atît de obiş vea un debit scăzut, este de ne de pompare şi rezervoarele de Pe şantierul primului oraş-sa- bărarilor de altădată. Nizvon Scena, în draperii albastre,
tate este ocupată de masivele nuite ochilor. La baza construc recunoscut. El a fost lărgit şi telit oamenii muncesc cu un
păduroase. Pădurile înconjoa ţiei a fost pus principiul siste transformat într-un mare ba apă potabilă. de bucium, ce vestea arul îţi amintea culoarea de topaz
ră oraşul, pătrunzînd pe alocuri matizării libere. Casele sînt a- zin de apă. Pe malul ridicat al deosebit avînt. zilelor obidite, ci sunetelme- a mării, iar jocul de umbră şi
în cartierele de locuit. Aci vor şezate în grupuri şi la ampla rîului se află centrul oraşului O mare animaţie domneşte şi lodioase ale orchestrei Ca ra lumini pe fondul vioriu, îţi tre
fi şi numeroase livezi şi grădini sarea lor s-a ţinut seama ca cu instituţiile de folos obştesc, (Text prescurtat după ionale de cultură din Bre
de flori. Este semnificativă ur ele să fie cît mai luminoase. cu un hotel, un restaurant şi o în zona industrială. Se şi con „KRASNAIA ZVEZDA“) zeau imagini de feerie. Orches
mătoarea cifră : dacă de fiecare sală spaţioasă pentru adunări Joi, 30 iunie, în cinste Şilei tra înmănuncliiată de tinere
locuitor al Moscovei revin în Reportaj din U .R .S.S. şi diferite spectacole, Se relie turează primele clădiri: depo- învăţătorului, s-a prezent înV*. ţe, a fost condusă cu multă trăi
prezent în medie 3.500 de flori, fează o minunată clădire albă.
în oraşul-satelit. această cifră Oraşul este împărţit în micro- destinată unui eveniment so re artistică de tov. Vaier Ban-
va fi aproape de şapte ori mai raioane, fiecare din ele avînd lemn din viaţa omului — Pa
magazine, întreprinderi pentru latul căsătoriilor. ciu, iar cele 4 puncte de balet:
mare. deservirea comunală. Institu
— Primul oraş-satelit al Mos ţiile pentru copii sînt situate In centru sînt situate şl ma C/PO GOdPQ dansul păpuşilor, al lebedelor,
în apropiere de liziera pădurii. gazinele de specialitate, unde al prieteniei şi valurile Dunării,
covei — spune I. E. Rojin, va Elevii nu mai trebuie să tra se poate cumpăra orice, înce-
avea (15.000 de locuitori Aici se verseze străzile pe care de obi pind cu produse alimentare şi In unna''edu- au fost cu multă pricepere pre
vor muta din Moscova cîteva cei circulă automobilele. terminînd cu blănuri şi bijuterii. cerii efectiva|for gătite de instructoarca Elena
întreprinderi industriale situa ţelor armatewie-
te acum în centrul raioanelor Oraşul este atît de frumos şi Drumurile carosabile duc spre tice cu încă Musca.
cu o populaţie deasă în clădiri de confortabil încît locuitorii săi centru, dar nicăieri nu-1 între 1.000.000 de oa
necorespunzătoare. cînd pleacă la lucru preferă să taie. Pe o porţiune lată, circulă meni, numéro, mi Baletistele în vîrstă de 5 şi
meargă pe jos decît cu diferi pietonii, iar automobilele nu au litari demohzaţi 13 ani, soliştii vocali Elena Mus
In faţa proiectanţilor a stat tele mijloace de transport. Iar acces în acest loc. s-au angajat teja ca, Nicolae Jurca, Rozalîa Petruţ
sarcina de a crea aici popu în orele de odihnă, în 10— 15 in industrie. şi Virgil Draia, orchestranţii.
laţiei condiţii optime de trai, minute pot ajunge în pădure. Pe malul opus al rîului a fost prezentarea vioaie a tovarăşului
de muncă şi de odihnă, îolosin- Ea se întinde de jur împrejurul construit un complex sportiv cu IN CLIŞEU Mi Iorgu Dincă şi întreaga atmos
du-se la maximum în acest scop oraşului. un stadion pentru 5.000 de spec nerul Koşebai uli- feră ieşită din comun, a ineîntat
condiţiile naturale şi climate tatori. In afară de acesta mai cenov îi arată lui spectatorii brădeni care nu pot
rice locale. există stadioane şi în raioanele V. Smihu — Imo să-şi exprime decît mulţumirea
oraşului.
Proiectul prevede construirea faţă de toţi aceia care au con
a aproximativ 400 case de lo- ...Aşa va arăta oraşul-sate
lit într-un viitor apropiat. Iar bilizat din anală tribuit la reuşita spectacolului.
— cum trebui să in ţara moţilor, prin grija
lucreze cu pepra- partidului care ne conduce spre
torul. noi victorii, nu zvon de tulnic
răsună, ci joc şi voie bună.
&OC GOO VOO ELVIRA 1VAŞCU
rorPRnmiflentă
