Page 60 - 1960-07
P. 60
Fag*. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1730
Nota guvernului sovietic - u M m ä ß slim . - i d - i M m f e attat-
adresată guvernului S. U. A
MOSCOVA (Agerpres). — Guvernul sovietic a prezentat In ceea ce priveşte încercarea
TASS anunţă: La 15 iulie mi- în nota sa date precise cu pri cuprinsă în nota de răspuns a
nisirul Alacerilor Externe al
U .R.S.S., Andrei Gromîko, l-a vire ia timpul, locui şi împreju guvernului S.U.A. de a explica A apăru! primul volum Dos mîinilc de pe Congo şi [ate !
primit pe dl. E. L. Freers în rările în care un bombardier a- motivele zborului avionului in ai „istoriei Marelui
merican „RB-47“, înarmat, a vi fractor doborît, prin aceea că ar
sărcinatul cu afaceri ad-interim olat lrontiera sovietică. Avionul ii avut misiunea „de a studia
al S.U.A. la Moscova, şi i-a în- care era utilat special pentru În fenomenele electromagnetice“, o
mînat nota de răspuns a guver deplinirea misiunilor de spionaj, astfel de explicaţie nu este de Război pentru
nului sovietic la nota guvernului a fost doborît deasupra apeloi loc originală. Această încercare
S.U.A. în problema violării spa teritoriale sovietice. Dar guver repetă aproape integral proce
ţiului aerian al U .R.S.S. de că nul S.U.A. Iiind pus în faţa a- deul cu ajutorul căruia guver Apărarea Patriei“ F.S.M . condamnă agresiunea imperialistă
tre un avion militar american cestor fapte de netăgăduit, în Ioc nul S.U.A. a încercat Ia început
„RB-47“ la 1 iulie.
Guvernul U .R.S.S. respinge să ia măsuri pentru încetarea să. inducă în eroare opinia pu MOSCOVA 16 (Agerpres) împotriva poporului congolez
provocărilor avioanelor militare blică mondială, inclusiv propriul
in mod categoric protestul cu americane împotriva Uniunii So său popor, după pătrunderea a- TASS anunţă: A ieşit de PRAGA 16 (Agerpres). TASS liberarea lor deplină, pentru in veranităţii şi Integrităţii terito
prins în nota guvernului S.U.A. vietice, provocări primejdioase vîonului de spionaj „U-2“ în sub tipar volumul I al „Is- anunţă.: Secretariatul Federa dependenţă. Bogăţiile Africii a- riale a tinerii republici.
toriei Marelui Război pen ţiei Sindicale Mondiale a dat
din 13 iulie a. c.( ca fiind lipsit pentru cauza păcii, caută din spaţiul aerian ai U .R.S.S. Ia 1 publicităţii o declaraţie în oare parţin popoarelor africane. Bo F.S.M. cheamă pe toţi oame
tru Apărarea Patriei al se spune: găţiile statului Congo aparţin nii muncii şi sindicatele din A-
frica şi din întreaga lume să
de orice femei şi reconfirmă no nou o ieşire din situaţia în care mai a. c. Uniunii Sovietice din anii Imperialiştii încearcă să co poporului congolez. Oamenii sprijine lupta dreaptă a po
1941-1945“, cu care începe muncii, sindicatele şi poporul porului congolez împotriva co
ta sa din 11 iulie precum şi pro s-a pomenit prin negarea lipsită în lumina faptelor menţionate, mită o nouă crimă. Colonialiş lonialiştilor şi imperialiştilor,
testul Iiotărit cuprins în această de orice temei a faptelor. In no se spune în nota sovietică, de ediţia de 6 volume a aces tii belgieni, care nu au renun din Republica Congo, cu spri să-şi exprime sub cele mai di
netă împotriva noii violări gro ta sovietică se atrage atenţia că vine clar că conţinutul notei gu tei lucrări, tipărită pe ba ţat să pună în primejdie inde jinul celorlalte state africane şi ferite forme solidaritatea şl
solane a frontierei sovietice de doar în urmă cu cîteva ziie or vernului S.U.A. din 13 iulie este za Uotărîrii C.C. alP.C.U.S. pendenţa statului Congo, între al oamenilor muncii din în sprijinul deplin cu lupta po
către un avion militar american ganele competente americane a- o născocire de la un cap la altui porului congolez. Acţiunile uni
ia 1 iulie. firmau că nu ştiu nimic ce s-a avînd drept scop ca printr-o de Volumul este consacrat prind un plan provocator şi a- treaga lume, îşi întăresc unita te ale oamenilor !muncii şi po
întîmplat cu bombardierul men naturare vădită a faptelor să izbucnirii celui de-al doi gresiv împotriva noii Republici tea — principalul factor al porului congolez, solidaritatea;
Răspunsul guvernului S.U.A., ţionat şi unde se află acesta. justifice acţiunile agresive ale lea război mondial, pre menţinerii independenţei naţio activă a clasei muncitoare in
se spune în nota sovietică, de forţelor militare aeriene ale gătirii agresiunii împotriva Congo cu scopul de a înăbuşi tî- ternaţionale vor zădărnici ac
monstrează că el încearcă din Dar dacă organele americane nu U.R.S.S. de către puterile nârul stat suveran. Ei urmă nale. ţiunile criminale ale colonialiş
imperialiste, activităţii par resc de asemenea şi un alt Federaţia Sindicală 'Mondială, tilor şi imperialiştilor şi vor a-
r.ou să justifice şi să camufleze au ştiut unde se află acest avion S.U.A. împotriva Uniunii Sovie tidului comunist, guvernu scop : Să stăvilească vasta miş care a salutat independenţa sta sigura victoria definitivă a po
care de eliberare care a cu tului Congo ca o nouă victorie
lecurgînd la născociri şi Ia ne şi nu au ţinut legătura cu el, tice. lui sovietic şi întregului prins întregul continent african. a mişcării de eliberare naţiona porului congolez In lupta sa
garea arbitrară a faptelor, ac atunci cum poate guvernul popor pentru întărirea a-'
ţiunile ilegale, agresive, ale a- S.U.A. să afirme în mod serios In nota sovietică se reafirmă parării statului sovietic. Dar aceasta nu le va reuşi. lă, condamnă cu hotărire actul pentru independenţă.
viaţlei sale militare, care săvîr- că acesta nu a violat frontiera că membrii echipajului bombar Nici o forţă din lume nu poate agresiv al imperialiştilor şi cere
şeşte incursiuni în spaţiul aerian sovietică ? dierului „RB-47“ care au supra Primul volum cuprinde împiedica mişcarea victorioasă retragerea imediată a trupelor
al Uniunii Sovietice. vieţuit şi au lost salvaţi de o evenimentele care s-au belgiene din Congo. F. S. M.
navă sovietică vor ti deferiţi jus petrecut de la începutul a popoarelor africane pentru e- cere respectarea deplină a su
tiţiei şi judecaţi cu toată seve celui de-al patrulea dece
niu şi pînă în iunie 1941,
ritatea după legile sovietice. In
cină Germania a atacat
Seminarul internaţional ceea ce priveşte corpuf neînsu U.R.S.S. Poporul sovietic îşi exprimă indignarea împotriva
pentru dezarmare fleţit al comandantului bombar
dierului, el poate fi predat re Cartea este bogat ilus
prezentanţilor S.U.A. în orice trată.
moment. agresiunii imperialiste din Congo şi Cuba
GENEVA1 16 (Agerpres). TASS poziţia Occidentului în domeniul Guvernul U.R.S.S., se spune Excursii sfudenfeşti MOSCOVA 16 (Agerpres). — gresive ale cercurilor guver vot reuşi. De partea poporului
anunţă: La Palatul Naţiunilor dezarmării. în nota sovietică, ar dori să a- TASS anunţă: In numele mili
din Geneva şi-a început lucră tragă atenţia guvernului S.U.A. internaţionale oanelor de oameni ai muncii din nante din S.U.A. şi ale aliaţilor congolez se află simpatiile tu
rile seminarul internaţional El :* subliniat că propunerile că există un mijloc simplu de a U.R.S.S. Consiliul Central al Sin turor popoarelor iubitoare de li
pentru dezarmare, organizat de Uniunii Sovietice din 2 iunie evita pe viitor sacrificarea lip Ga şi în alţi ani, Consiliul Uniunii dicatelor din Uniunea Sovietică lor care păşesc pe calea pri bertate.
Federaţia mondială a asocia a c. reprezintă o bază pentru re sită de sens a vieţilor piloţilor asociaţiilor studenţilor din R. P . Ro-
ţiilor pentru naţiunile unite. zolvarea problemei dezarmării americani şi de a nu aduce fără mînă a o rgan izat şi In vara aceasta mejdioasă a agresiunilor şi pro
Programul seminarului cuprinde şi pentru realizarea unui acord nici o raţiune lumea în pragul schimburi internaţionale studenţeşti cu vocărilor.
referate şi conferinţe ale oame în această problemă. războiului. Pentru aceasta este asociaţii sim ilare din ţări prietene. A st
nilor politici din diferite ţări in necesar un singur lucru : Să se fel, studenţii din ţara noastră, frun a protestat într-o declaraţie da O serie de mitinguri de pro Mitinguri şi adunări în ca
problema dezarmării. La seminarul internaţional pună capăt, dar nu prin vorbe, taşi la învăţătură şl în activitatea ob tă publicităţii împotriva încer test au avut loc la exploatările
care va continua timp de 1 0 zi ci prin fapte — politicii agresi ştească, vor face în lunile iulie, august cărilor cercurilor imperialiste drul cărora oamenii !muncii con
Seminarul a fost deschis de le, va lua cuvîntul S. K. Ţa- şi septem brie excursii de cîte dotiâ şi uzinele din Baku — capitala
rapkin, reprezentantul U.R.S.S. săptăm îni şî se vor odihni în locuri de a răpi independenţa tinerei damnă cu asprime peagresori
deputatul laburist englez Noel republici africane Congo. Azerbaidjanului. Imperialiştii, a
la conferinţa celor trei puteri au loc înîntreprinderi indus
Oamenii muncii din Uniunea spus Iusuf Sadihov, fierar la triale, colhozuri, sovhozuri şi
Sovietică, se spune în declara uzina de unelte de foraj „Ki- nave ale flotei de transport din
Baker, care a declarat în cuvîn- cu privire la . Încetarea experi ve, a cărei ilustrare sînt repe pitoreşti din U niunea S ovietică, R . D. ţie, împreună cu toate popoa rov“ din Baku, vor să sugrume Letonia Sovietică şi In alte re
rele lumii cer încetarea agresi tînăra republică, să subjuge din publici şi regiuni ale Uniunii
tarea sa că dezarmarea este enţelor cu arma nucleară. El Germ ană, R. P. Polonă şi R. P. Un unii imperialiste împotriva ti
principala problemă a contem va prezenta un referat despre tatele incursiuni' ale avioanelor gară. nerel republici Congo şi decla nou poporul congolez. Dar, nu Sovietice.
poraneităţii. Noel Baker a rele propunerile guvernului U.R.S.S. americane în spaţiul aerian al
vat propunerile U.R.S.S. în a- cu privire la dezarmarea gene U.R.S.S. ’ In aceeaşi perioadă ţara noastră va ră că sînt solidari cu oamenii ____ _____ ===^m -
eeastă problemă şi a criticat rală şi totală. găzdui studenţi sovietici, germ ani, po
In încheierea notei sovietice lonezi, m aghiari, precum şi studenţi muncii din Congo în lupta lor
se arată că dacă nu se va pro dir, R. P. B u lgaria şi R. S. Cehoslova
ceda astfel, guvernul sovietic se. că. Zilele acestea a sosit primul grup pentru libertate şi independenţă Poporul cuban îşi exprimă
de studenţi din U .R .S.S . E i vor vizita naţională.
In Oman, partizanii provoacă va preocupa să asigure securi capitala şi staţiuni de pe valea P ra MOSCOVA 16 (Agerpres). — recunoştinţa fată de sprijinul
grele pierderi unităţilor engleze tatea popoarelor Uniunii Sovie hovei, unde se vor odihni. Peste cî TASS anunţă: La 15 iulie au a- U. R. S. S.
tice prin toate mijloacele de care teva zile urm ează să plece în R. P. vut Ioc în numeroase oraşe din
dispune. Polonă un grup de stud en ţi. romîni. Uniunea Sovietică mitinguri MOSCOVA 16 (Agerpres). contribuie la consolidarea cau
consacrate luptei drepte a po TASS anu nţă: Corespondentul zei păcii în întreaga lume, con
(A g erp res). poarelor cuban şi congolez. special al ziarului „Pravda“ la stituie o garanţie de nădejde
Havana, Borovski, a luat un in pentru libertatea şi independen
DAMASC Ifi (Agerpres). TASS cum şi aerodromul Salam împo Trupele franceze intensifică distrugerea Uneltirile agresive ale impe terviu directorului Institutului ţa popoarelor. Acest lucru l-au
anunţă: Reprezentantul Oma triva atacurilor partizanilor din centrelor populate algeriene rialiştilor americani împotriva pentru reforma agrară din Cu demonstrat încă odată recentele
nului la Damasc, El Harsi, a Oman care în ultlpiul timp şi-au Cubei întîmpină o ripostă hotă- ba, Antonio Nunez Jimenez, în declaraţii ale primului ministru
făcut o declaraţie pentru presă PARIS 16 (Agerpres). — Du reluării tratativelor şi a unei noi rîtă din partea întregii omeniri legătură eu recenta declaraţie Hruşciov. Ele au contribuit la
in care a comunicat că în Oman intensificat acţiunile. întîlniri între reprezentanţii progresiste, a spus G. Breikin,
In mai multe regiuni ale ţării pă cum relatează ziarul „i’Hu- francezi şi algerieni, scrie zia maistru şef de la atelierul meca_
au sosit noi unităţi engleze. In manité“, din dispoziţia statului rul, ştirile din Algeria dovedesc nic al şantierului naval „Ordjo-
declaraţie se arată că în regiu au avut loc ciocniri crîncene In că s-au dat ordine de intensifi nikidze“ din Leningrad. Uniu
tre partizanii din Oman şi tru major al trupelor franceze din care a distrugerii centrelor popu nea Sovietică va ajuta poporul
nea Dofar englezii îşi întăresc pele engleze. Ca urmare, engle Algeria armata franceză a în late algeriene“. cuban în lupta sa dreaptă.
zii au pierdut mulţi oameni şi ceput să folosească pe scară
baza militară din Portul Salam. importante cantităţi de arma largă napalmul în operaţiunile De 3 săptămîni, scrie ziarul Muncitorii şi funcţionarii de făcută de N. S. Hruşciov la con întărirea suveranităţii noastre
ment. Intr-o bătălie crincenă împotriva detaşamentelor Arma „l’Humanité“, au loc bombarda
Recent, în acest port au sosit din regiunea Badi Manh s-au în tei de eliberare naţională a Al mente intense cu napalm asupra la fabrica de încălţăminte „Sko- ferinţa de presă de la Moscova naţionale, au acordat un sprijin
registrat 1 0 morţi, din rîndurile geriei. multor regiuni din Algeria şi în tohod“ din Leningrad au pro despre atitudinea Uniunii Sovie puternic revoluţiei noastre.
20 de avioane de vînătoare, 30 trupelor engleze, au fost distru deosebi în regiunile Medea şi tice faţă de încercarea S.U.A.
se 3 automobile. In rîndurile „In timp ce opinia publică Chifla. testat cu hotărire împotriva ac Mulţumim prietenului nostru
de tancuri mijlocii, 70 de maşini patrioţilor s-au înregistrat 3 franceză şi mondială aşteaptă ţiunilor imperialiştilor în Congo.
morţi şi 2 răniţi. iniţiativa Parisului în vederea
blindate şi un detaşament cu un In capitala Gruziei — Tbilisi, de a interveni în treburile Cu Hruşciov pentru cele spuse în
muncitorii, inginerii şi funcţio bei. apărarea Cubei. Poporul cuba
efectiv de 500 de oameni. Aces narii de la uzina constructoare nez îl va saluta din toată inima
de locomotive electrice „Le- Recent am vizitat Uniunea cînd va sosi în ţara noastră la
te trupe şi tehnica militară cu Sovietică, a spus Jimenez. Sîn-
nin“ şi din alte întreprinderi au
care sînt înzestrate sînt meni
condamnat cu mînie acţiunile a- tem satisfăcuţi de faptul că am invitaţia pe care i-am transmis-o
te să apere obiectivele militare
putut vedea ou ochii noştri uria- Ia Moscova în numele conducă-
engleze de pe această bază, pre
Săptămîna internaţională peniru a acorda ajutor militar Repu şele realizări ale poporalul 60- torului revoluţiei cubane Fidel
blicii (Songo în cadrul O.N.U. vietic. Succesele Ţării Sovietice Sastro.
Acţiunile colonialiştilor împotriva :© 9:
Gongo-ului au stîrnit un val de indig
upă încheierea cu succes a vizitei bleme de im portanţă vitală pentru în hotărîrea de a începe o largă cam pentru a-şi menţine, sub o nouă formă, nare în rîndul popoarelor din lumea Solidari cu poporul cuban
făcute de N. S. Hruşciov in Au- treaga omenire, ca problema dezarmării panie m ondială pentru dezarm are şi dom inaţia lor în Congo. întreagă, care se ridică şi cer într-un
şi coexistenţei paşnice cu toate po întărirea păcii, cu convingerea termâ
a — evenimentul principal al vieţii poarele. Colonialiştii belgieni rîvnesc prea g l a s : „ Jo s m îinile de pe C ongo 1“ RIO DE JANEIRO 16 (Ager Sao Paolo au adresat preşedin
irnaţionale de la stîrşitul sâptămîmi că lupta m ilioanelor de oam eni iubitori mult Ia bogăţiile din Congo pentru In prim ele rînduri ale celor care pres). După cum anunţă agen telui Kubitschek o telegramă în
:ut'e, ca re a m a rc a t un su cces im - Guvernul Uniunii Sovietice a cerul de pace de pretutindeni va ti victo a se mulţumi cu mici provocări in ţia France Presse, în Brazilia, care aprobă preluarea de către
;ant al cauzei păcii, — atenţia o- convocarea de urgenţă a Consiliului directe. Ei au luat calea specifică co sprijină lupta de eliberare a popoarelor mişcarea de solidaritate ou lupta statul cuban a rafinăriilor ame
iei publice intern aţion ale a fost con de Securitate pentru a discuta proble rioasă, că se va reuşi să se realizeze lonialismului : agresiunea lăiişă. Şi se află ţările lagărului socialist. Gu ricane de petrol din Cuba.
trată Încă de la începutul acestei m a cu privire la „noile acţiuni a g re acord urile atît de m ult aştep tate in asttei. ta 10 iulie a. c., au trim is în vernul sovietic, printr-o recentă decla- poporului cuban se intensifică,
tăm îni, asupra noii provocări agre- sive ale aviaţiei militare a S.U.A. îm problem a dezarm ării şi coexistenţei Congo primele trupe de paraşutişti în rajie, condamnă agresiunea colonialis il deputaţi din Camera statului
> a cercurilor reacţionare din S.U.A. potriva Uniunii Sovietice, acţiuni care paşnice. câlcind suveranitatea noului stat liber mului îm potriva Republicii Congo şi
otriva Uniunii Sovietice, care, doar pun in pericol pacea g en erală“. din Aîrica. Poporul congolez s-a ridi
două luni după zborul de spionaj In rezoluţiile cu privire la situaţia cat însă la luptă, hotărît să-şi m enţină asig u ra guvernul con g olez că îi va
avionului „ U -2 ‘‘ deasupra teritoriu- Guvernul sovietic cit şi opinia pu din Congo şi din Cuba, Biroul Con independenţa cucerită prin lupte grele
sovietic, au trimis încă un avion blică iubitoare de pace îşi exprim ă spe siliului M ondial al Păcii exprim ă in desfăşurate timp de 80 de ani. acorda ajutorul necesar în caz de ne
de data aceasta un bombardier tni- ranţa că Consiliul de Securitate, care dignarea profundă a popoarelor iubi
r „R B -47" — să violeze frontiera poartă răspunderea pentru menţinerea toare de pace faţă de trimiterea tru La agresiunea împotriva Republicii voie. Sovietică, ţara noastră, Sosirea la Leopoldville
păcii şi securităţii internaţionale, va pelor belgiene în Congo şi condam nă Congo, colonialiştii belgieni s-au bucu Uniunea
iunii Sovietice. adopta fără intîrziere m ăsurile nece repetatele, acţiuni agresive ale guver rat de tot sprijinul imperialiştilor am e
sare pentru încetarea acţiunilor agre ricani şi al cercurilor m ilitariste de la toate ţările socialiste şi toate popoarele a primelor unităţi tunisiene
loua acţiune agresivă întreprinsă sive provocatoare ale S.U.A., acţiuni nului Statelor Unite îm potriva Cubei, Bonn care le-au aco rd at în grab ă „a- iubitoare de pace, urează din m im ă
cercurile militariste reacţionare a- atît de periculoase pentru cauza păcii. ca o încălcare a dreptului internaţio jutor'1 în agresiunea lor.
icane — zborul provocator al bom- nal. încălcare ce periclitează pacea în poporului congolez succese în lupta lui PARIS 16 (Agerpres). — Du poldville au sosit primele uni
dierului „R B -47“ a stîrnit în Iu- P entru discutarea problemelor ac lumea întreagă, lotodată, Biroul Con La cererea secretarului general al dreaptă pentru independenţă şi îşi ex pă cum transmite din Leopold tăţi tunisiene făcînd parte din
i întreagă, în rîndul oam enilor iu- tuale şi a sarcinilor m işcării siliului M ondial al Păcii sprijină po O.N.U. a tost convocată de urgenţă, primă convingerea că ea va triumfa. ville corespondentul agenţiei torţele' speciale ale O.N.U. tri
iri de p ace de pretutindeni, un pu- ziţia ferm ă a guvernului şi poporului ;n seara zilei de 13 iulie, şedinţa Con
iic val de indignare. mondiale a partizanilor păcii, recent cuban care-şi ap ără independenţa şl siliului de Securitate pentru a discuta U n alt eveniment m arcant al acestei
s-a ţinut la Stockholm sesiunea lărgită su v eran itatea sa şi cheam ă toate po situaţia creată în Republica Congo.
iceastă nouă încălcare flagrantă a a Biroului Consiliului M ondial al Păcii poarele Ia luptă pentru asigu rarea pă Jn rezoluţia adoptată se cere guvernului săptăm îni este recen ta dem isie France Presse, în seara zilei de mise în Congo potrivit hotărîrii
melor unanim recunoscute ale drep- la care au participat reprezentanţi al cii în întreaga lume. Belgiei să-şi retragă trupele de pe te
ii intern aţion al, a ce a stă nouă pro- ritoriul Republicii C ongo şi totod ată se în bloc a guvernului Kişi din noaptea 15 iulie pe aerodromul din Leo Consiliului de Securitate.
are periculoasă pentru pacea lumii, luptătorilor pentru pace din peste 50 n săptăm îna aceasta, opinia pu hotărăşte ca O .N .U. să vină în ajutorul de joi spre vineri. In Japonia au con
: condam nată In lum ea întreagă, de ţări. La sesiune s-a adoptat Apelul blică mondială a urm ărit tot mai guvernului Congo-ului acordîndu-i a-
oate ţările. E a a scos din nou în e- Biroului Consiliului M ondial al Păcii indignată evenim entele ce au Ioc în jutot m ilitar pentru apărarea integrită tinuat în ultimul timp şi s-au intensi
enţă politica aventuristă a cercuri- către popoarele din lumea întreagă, Congo. Deşi la 30 iunie a tost pro ţii şi independenţei sale.
agresive de la W ashington, politică clam ată independenţa statului Congo, ficat dem onstraţiile şi m anifestaţiile de Deciarafia primului ministru
aprobată şi condam nată cu hotărire Declaraţia generală, Recomandările tă cercurile colonialiste din Belgia au în Statele africane independente — protest ale poporului îm potriva guver
opinia publică internaţională. cute tuturor m işcărilor naţionale pen călcat în mod grosolan tratatul de prie Ghana, M ali, M aroc şi Tunisia — au
Jamenii sovietici, popoareie tuturor tru apărarea păcii cu privire la des tenie pe care l-au sem n at cu tîn ăra hotărît să colaboreze sub egida O.N.U. nului Kişi, pentru anularea tratatului ai Republicii Congo
lor, presa dem ocrată internaţională făşurarea campaniei m ondiale pentru republică independentă. m ilitar japono-am erican, pentru dizol
idamnă cu indignare şi m înie noua dezarm are şi întărirea păcii, Rezoluţia şi să dea un ajutor trăţesc Republicii
vocare am ericană şi sprijină cu căl- cu privire ia situaţia din Congo, Re Cercurile colonialiste, sub presiunea C ongo. In acest sens, s-a şi torm at varea imediată a parlamentului şi a- LEOPOLDVILLE 16 (Ager a-şi menţine acolo avuţiile. A-
•ă politica de p ace a guvernului so zoluţia cu privire !a Cuba şi numeroase luptei de. eliberare au aco rd at indepen un contingent de trupe care în ziua legeri generale libere. pres). — După cum transmite ceasta demonstrează, a spus Lu-
ţie, poziţia sa justă adoptată în pro a!te documente, prin care Biroul Con denţă poporului congolez, însă aceasta de 15 ’ iulie a plecat spre Leopoldville corespondentul din Leopoldville mumba în continuare, că Bel
siliului M ondial al Păcii îşi exprimă a lost concepută doar ca un paravan Poporul japonez, prin lupta sa con al agenţiei France Presse, pri gia continuă şi de acum înainte
secventă, a dat o lovitură zdrobitoare mul ministru al Republicii Con să considere că este posibil să
vîrturiior guvernante tăcînd cu nepu go, Patrice Lumumba, luînd cu exploateze Congo-uî, şi că, deşi
tinţă răminerea mai departe la putere vîntul la postul de radio la 15 Belgia a acordat independenţă
a guvernului falim entar al lui Kişi. iulie a declarat că „Belgia prin Gongo-ului, „acest iucru nu a
Poporul japonez a obţinut o victorie
m eu lată în lupta sa prin dem isia gu
vernului Kişi, dar el îşi va continua comportarea sa ne-a declarat fost făcut în mod sincer“.
lupta pînă la atingerea scopurilor sale, război“. Lumumba a subliniat Lumumba a declarat că el
pînă la victoria finală. că Belgia a silit bogata provin
nu-şi va precupeţi forţele pentru
DOINA CARÂBAŞ j cie Katanga să se separe de a schimba situaţia primejdioasă
SABIN CERBU Congo, aceasta în speranţa de care s-a creat.
" p e(j a c ţia"""şi adm inistraţia z ia r u lu i: str. 6 M artie nr. 9. Telefon: 188; 1 8 9 ; 75. T a xa plătită în num erar co n fo rm aprobării Direcţiunii G enerale P .T .T .R . nr. 2 63 .3 20 din 6 noiem brie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea P.ol !g ra fică „1 M ai“ — D eva.
