Page 61 - 1960-07
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂI p mmm. m rn rn m m m m m m m m m
miimimmiilE y^A m A sm r/rJ.
HUNEDOARA SI AL SFAfULUI POPULAR REGIONAL
0 In rîndurile candida
ţilor şi membrilor de par
tid — cei mai buni colec
tivişti (pag. 2-a).
° La piaţă, în oraşul
Hunedoara (pag. 3-a).
® Nunez Jimenez despre
ajutorul acordat Cubei de
1 Anuí XII Nr. 1731 ! Marţ! 19 iulie 1960 U.R.S.S. şi alte ţări so
4 pagini 20 bani cialiste (pag. 4-a).
Toate forţele la strînsul recoltei închiderea Expoziţiei sovietice
din Capitală
Au terminat L a SL &¦ ©a Wi8iet»@3i
secerişul griului In cursul zilei de duminică, In zorii zilei de ieri, peste 200 Duminică seara s-a închis Ex presii a expoziţiei, exprimină
poziţia sovietică organizată în în cuvinte calde admiraţia şi
la Ci.A.C. V inerea s-a început de colectivişti au ieşit la secerat pavilionul din Parcul âe cultu stima oamenilor muncii din ţara
Folosind din plin zilele bune secerişul păioaselor. Gu aju to grîul cu coasele. In urma lor, ră şi odihnă V. stalin“ din noastră pentru constructorii co
rul unei com bine a S.M .T. 0 - Capitală. Expoziţia s-a bucurat munismului.
de lucru şi participând la m uncă răştie, s-a recoltat m ai m ult de numeroşi colectivişti formau de un deosebit succes, fiind vi Lucrind în secţia cojocărie a fabricii „Vidra“ din Orăştie,
în num ăr m are, colectiviştii din jum ătate din suprafaţa cultivată snopi şi-i clădeau. Din cele 110 zitată în decurs de aproape o Cu prilejul Expoziţiei sovie tov. Eleonora Bidea reuşeşte să- şi depăşească cu regularitate
Stretea şi Deva au reuşit să ter cu otz de toam nă. ha. cultivate cu grîu s-au re lună de zile de aproape un mi tice au avut loc şi o serie de norma. In fiecare lună, ea îşi depăşeşte planul in medie cu
m ine în întregim e secerişul griu coltat în prim a zi peste 70 ha. lion de muncitori, intelectuali, manifestări. Astfel, vizitatorii 12 la sută, ăînd lucrări de bună calitate.
ingineri şi tehnicieni, ţărani expoziţiei au avut posibilitatea
lui. C olectiviştii din Stretea au In raio n u l H a ţeg muncitori, militari, alţi oameni să vizioneze numeroase filme In clişeu: Eleonora Bidea lucrind la maşina de tuns.
ai muncii din Capitală şi din artistice şi documentare reali
m uncit intens cu coasele şi sece- Griul dat în pîrgă i-a făcut Berthelot, colectiviştii au obser ţară. zate de studiourile sovietice. In r&M&z
rile alături de secerătoarea-legă- vat că în parcela lor de 2,50 ha., Capitală şi în diverse centre din
toare de la S.M .T. Dobra, efec- şi pe colectiviştii din R eia să din locul num it O breje, grîul a Expoziţia a prezentat aspecte ţară, specialişti sovietici au ţi 26© eco n o m i®i© pe c a p
tuînd această lucrare în numai dat în pîrgă. Spre a se evita din realizările oamenilor sovie de salariat
iasă încă de joi dimineaţă la se tici în domeniul construcţiei ba nut conferinţe despre „Sateliţii
ceriş. zei tehnico-materiale a comu
nismului, din marile succese artificiali sovietici şi cucerirea
cinci zile. In prim a zi, după ce au recol pierderile, un grup de 13 colec dobînăite de Uniunea Sovietica
Membrii gospodăriei agricole tat cele 4 ha. de secară, colec tivişti au ieşit în zilele de v i In dezvoltarea industriei, agri spaţiului cosmic“, „Realizările
neri şi sîm bătă la recoltatul culturii, ştiinţei, culturii şi ri
colective „Petofi Şând or“ din tiviştii au început recoltatul griului de pe această suprafaţă. dicarea. continuă a bunăstării şi perspectivele industriei so
oraşul Deva, au term inat în grîului de pe suprafaţa de 71 poporului.
ha. Pînă sîm bătă seara, sece- vietice in septenal“, „Realizări La secţia ateliere de la l.M. Fruntaşi în această acţiune
cursul zilei de ieri secerişul griu rîod cu coasa şi cu secera, ei au Un mare număr de vizita Barza, un obiectiv de seamă al sînt fierarii din echipele condu
tori au semnat în cartea de im- şi perspective ale agriculturii întrecerii socialiste este realiza se de tov. Traian Lazia şi Pe
De ce tocmai joi ?lui de pe 130 ha. P ara lel cu se reuşit să recolteze 18 ha. cu grîu. rea de economii în producţie. tru Ciulai, lăcătuşii din echipa
Pînă acum, în fruntea acţiunii -oc- sovietice în septenal“. Aceste Pentru a putea face cît mai mul condusă de Constantin Drăguţ
cerişul, au fost transportaţi la s-au situat colectiviştii din echi La gospodăria agricolă colec te economii, muncitorii din ate- şi mulţi alţii. Dornici de a rea-
aria am enajată din timp, toţi pele conduse de Vasile Muntea- tivă din B eriu , raionul O răştie, conferinţe au fost audiate de liza Şi în viitor economii însem-
snopii de grîu. După aprecierile nu, Nelu Mureşan şi Petrea Tri- griul e cultivat pe 180 ha. Deşi lierele acestei secţii recuperea- nnialrtOe, mm1u1(n10c1iItno«r*i!i! nacoeoostI oa r*» naAtaeIlii ere
făcute, producţia de grîu depă pon. timpul s-a m enţinut favorabil circa 15.000 de oameni ai muncii. zăîi şi folosesc Ila_ confec. 1ţi!onarea desfăşoară o susţinută şi perma
şeşte 2.000 kg. la ha.
La gospodăria colectivă din muncii, la această unitate sece La Casa prieteniei romino-so- şi repararea utilajului minier nentă muncă pentru recuperarea
rişul nu a început încă. Va în
!:©©S cepe poate joi sau vineri — vietice A.R.L.U.S., au fost orga materiale vechi. De asemenea, ei
nizate prezentări ale modei so
vietice la care au participat a-
proximativ 12.000 de persoane.
Zilnic, dupâ-amiază. elicoptere
Pregătirea ariilor să se ne-au răspuns tovarăşii de la le prezentate la expoziţie au recuperează şi recondiţionează şi recondiţionarea de materiale
facă cît mai urgent G.A .C. Beriu. Nu este copt în făcut zboruri de agrement dea sculele uzate. şi scule.
întregim e... supra oraşului.
Timpul călduros din ultimele treierişul trebuie să se desfăşoa Munca depusă în această di -o e -
zile a favorizat coacerea lanuri re cît mai grabnic. La cîteva zile C onstatările de pe teren nu Marele număr de vizitatori ai recţie s-a soldat cu rezultate bu
lor de grîu. Ga urmare cele mai după secerat, 9nopii trebuie că justifică însă de loc amânarea expoziţiei a scos în evidenţă în ne. In luna trecută s-a realizat Noo traseu de
multe unităţi agricole socialiste, raţi Ia arie şi apoi, treieraţi. In secerişului. La G.A.C. Beriu re că o dată prietenia, aprecierea o economie de 260 Iei pe cap autobuz
terminînd recoltarea orzului, au acest timp, braţele de muncă coltarea grîului se va face nu de salariat. Valoarea tuturor e-
trecut la recoltarea griului. Pînă sînt solicitate la lucru în număr deosebită şi marele interes al conomiilor realizate în luna iu Incepînd de sîm bătă 16 iulie,
la data de 15 iulie, grîul era re mare şi activitatea trebuie să mai m anual deoarece dispun de oamenilor muncii din ţara noa nie, prin recuperarea de mate autobaza raională I.R.T.A . Brad
suficiente braţe de m uncă. Deci stră faţă de uriaşele realizări riale şi recondiţionarea de scu a pus în circu laţie un autobuz
ale Uniunii Sovietice pe drumul le, se ridică la peste 62.000 lei. pe traseul B rad — Juncul de Jos,
este indicat ca şi aici să se în construirii comunismului. ( Ager -
ceapă imediat secerişul griului, preş).
urmînd ca el să-şi desăvîrşea-
scă coacerea în snopi.
coltat în proporţie de 4,3 la sută. fie bine organizată. Unităţile a- C olectiviştii din Beriu nu tre E©®L care face cîte 5 curse pe zi.
Cele mai bune rezultate s-au ob gricole socialiste care au întîr- buie să aştepte să se coacă tot Cei peste 100 de m uncitori din
ţinut în raioanele Ilia şi Orăş- ziat amenajarea ariilor vor tre
tie. Dar dacă pentru început se bui ca în cel mai scurt timp să grîul ci să înceapă secerişul pe Se înalţă blocul din economii satul Juncul de Jos, care lucrea
cerişul grîului decurge mulţumi înlăture acest neajuns. Ariile tre acele parcele unde el este deja ză la întreprinderile, din Brad,
tor — avînd în vedere mai ales buie să fie dotate cu tot mate Gurabarza şi Barza, au astfel
că în săptămîna aceasta el s-a rialul pompieristic necesar, să pîrguit. Numai în felul acesta /VWS Pe şantierul noului cvartal de înlocuite cu duşumele din beton asigurat transportul de la do
intensificat — nu la fel se pre existe aici lozinci mobilizatoare, vor putea elim ina pierderile de locuinţe din viitorul centru al de rumeguş, care au o rezisten m iciliu Ia locurile de m uncă şi
zintă situaţia amenajării arii iar la gazetele de perete de Ia recoltă. Tov Iiie Vasiu, şef de echipă oraşului Hunedoara se aplică cu ţă mai mare. Prin organizarea înapoi, în condiţii dintre cele
lor. Deşi gospodăriile agricole arii să apară permanent articole la repararea cilindrilor locomo rezultate tot mai bune iniţiati lucrului în lanţ, se folosesc la mai optim e. Două din. cele 5
colective şi întovărăşirile aveau care să oglindească felul cum ----------- > ® o .------------ - tivelor, secretar al organizaţiei va pornită de constructori de a ioc potrivit şi cărămizile spar curse sînt pentru călătorii parti
sarcina ca pînă la data de 25 de bază în secţia l-a locomotive te, fapt care a dus la reduce culare.
se desfăşoară munca de strîn- !n vederea sporirii a Atelierelor G.E.R. Sim éria, ob realiza la fiecare bloc cu 24 de rea cu mai bine de jumătate a
iunie să amenajeze toate ariile ţine frumoase rezultate în pro pierderilor admise la cărămi Schimb
şi să le doteze cu tot materialul gere a recoltei. Panourile de la productivifăiii muncii ducţie. apartamente, economii echiva dă. Ca urmare, de la pornirea de experienţă
necesar, pînă în prezent numă arii trebuie să popularizeze bri iniţiativei şi pînă acum, con
Recenta hotărîre a partidului şi gu In clişeu : Tov. Vasiu, lu- lente cu valoarea unui aparta structorii au economisit 73.000 La Combinatul siderurgic Hu
rul ariilor amenajate este toarte găzile, echipele sau colectiviştii vernului privind introducerea tehnicii crînd la ajustarea unui cuzinet. ment. bucăţi de cărămizi, 35 m.c. che nedoara a avut Iog vineri şi
noi, a dat un nou avînt muncii m i restea, 6.200 kg. fier beton, 348 sîm bătă un schim b de experienţă
redus. Aşa, de pildă, în raionul care s-au evidenţiat în munca nerilor din Teliue. D atorită acestui fapt, Pentru a realiza acest obiec pe ţară cu scopul îm bunătăţirii
de sfrîngere a recoltei. De ase ieri, a intrat în funcţiune circuitul au m.c. nisip şl pietriş etc. activităţii cabinetelor tehnice din
Alba, din cele 72 arii care tre tom at de transport de pe lingă puţul tiv, constructorii folosesc mai întreprinderile siderurgice şi
menea, la arii trebuie să se a- principal de extracţie. Cu materialele economisite ei pentru introducerea pe scară tot
buie amenajate nu s-au amena economicos materialele de con mai largă a tehnicii noi.
jat decît 28. De asemenea, în menajeze biblioteci volante. Or Prin aceasta, productivitatea muncii lucrează intens la ridicarea unui
raionul llia din cele 78 arii ne în abatajele din subteran va creşte strucţii, preocupîndu-se în ace Participanţii la schim bul de
ganizaţiile de partid au datoria cu aproximativ 15— 20 la sută, fapt ce bloc cu 24 de apartamente. Pină experienţă au luat în discuţie
cesare în acest an, nu au fost va permite minerilor să livreze furna laşi timp de îmbunătăţirea ca
să instruiască şi să repartizeze lelor din Hunedoara cantităţi sporite lităţii lucrărilor şi a confortului. acum s-a terminat parterul şi
amenajate decît 16. Deosebit de de minereuri de fier. Totodată, se va
la fiecare arie agitatori care în ajunge la o simţitoare reducere a pre In locul cofraţelor obişnuite s-au s-au executat peste 70 la sută
slab se prezintă situaţia ame ţului de cost.
pauze să organizeze convorbiri, introdus cofraje din panouri de- din lucrările de zidărie. La pri
najării ariilor în raioanele Ha
ţeg, Hunedoara şi Orăştie. In să discute cu oamenii materia montabile, pentru a putea fi mul etaj zidăria a fost executa
folosite de mai multe ori. Du
raionul Haţeg din cele 93 arii lele apărute în presă sau să ci şumelele oarbe de cherestea pe tă prin muncă voluntară de că
care se bate parchetul au fost
planificate nu au fost amenajate tească din broşuri articole care
tratează probleme agricole. Con tre brigăzile de zidari condu
siliile de conducere ale G.A.C, se de Mihai Zvolenski şi Damian
La ora cînd se iasă liniştea Dîrlea. Aceste brigăzi contribuie
la ridicarea noului bloc cu cir
ca 20.000 bucăţi cărămizi, 4.000
decît 5. trebuie să asigure paza recoltei kg. ciment, precum şi alte ma pentru a fi g e n e ra liz a te 34 de
Felul cum unităţile agricole în cîmp şi la arii. In oraş doar luminile de pe străzi totul se face in linişte, pentru a na boane mari 'de sudoare... Organul in- teriale economisite la construc in ovaţii a p lica te în ultim ul tim p
justifică întîrzierea amenajării Sarcina tuturor oamenilor mai ard. Liniştea uremii Urzii, liniş tulbura bolnavii din saloane. flamat este găsit. Se cere extirparea ţia altor blocuri. în întreprinderile siderurgice.
ariilor nu este întemeiat. E ade muncii de pe ogoare este să de tea nopţii e stăpină acum...
vărat că o bună parte din nu pună eforturi sporite pentru E o operaţie grea, complicată. Nu părţii bolnave, sutarea ţesuturilor,
mărul ariilor se vor amenaja strîngerea la timp şl fără pier Spitalul unificat al Devei e cufun
chiar pe locurile unde e semă deri a recoltei de cereale. Ame dat şi el in tăcere. Clădirile sale, stră doar pentru că suferindul a fost adus curăţirea lor de cimpurile inflamate...
nat grîul, dar mai mult de jumă najarea ariilor este o problemă juite de pomi seculari, împrejmuite
tate sînt arii care se vor ampla de cea mai mare însemnătate. de boschete, rondouri de flori, gar la spital in ultimul moment, ci şi pen- Treaba e foarte delicată. Un gest prea Noi unităţi de desfacere
sa în afara lanurilor. Gu toate De rezolvarea ei trebuie să se duri vii, par vilele unei tihnite sta
acestea, ele nu sînt amenajate. ocupe atît organizaţiile de bază, ţiuni de odihnă. Luminile s-au stins iru că are o inimă slabă. Anestezia nervos sau pripii poate atinge vreun
cît şi consiliile de conducere ale şi aici, mai peste tot. Doar jos, la
Pentru a preîntîmpina pierde G.A.G., comitetele de conducere chirurgie, ard intens. Pe culoare e trebuie să i se facă locală, pulsul tre- organ sănătos... -4u trecut ore sau
rile de recoltă prin scuturare din întovărăşiri. forfotă de oameni in alb — medici,
sau din cauza eventualelor ploi, buie să fie mereu sub observaţie, pe numai cîteva minute? Toţi cei de faţă Conducerea cooperativei „Fi- confecţii, ferom etal, tricotaje şi
-S lS ăO S - surori medicale, îngrijitoare... Se pre iimon Sîrb u “ din O răştie a luat cesm etică-parfum erie. D atorită
găteşte o operaţie urgentă. Cu toate măsură ce operaţia 'înaintează să i se sînt încordaţi la maximum. La un iniţiativa de a pune la dispozi acestui fapt, în sem estrul I a.c.
ţia oam enilor m uncii noi unităţi s-au desfăcut către populaţie 543
acestea, nu se aude nici un zgomot, facă transfuzie de singe... Sarcina moment dat medicul s-a oprit. Face de desfacere. Drept urmare, pînă tone pîine integrală, 112 tone
la 25 iulie, se va deschide noua făină albă, 46 tone făină inte
iransmiterii singelui o are Melentina un semn spre sora Melentina să fie grală, 62 tone carne, 58 tone
cram ă sub localul cofetăriei
Muntean, cea mai experimentată soră, şi mai atentă la transfuzie. Pulsul m ezeluri, 32 tone ulei etc. V a
vechi. P aralel cu lucrările de a-
„veterana" spitalului. Ea şi-a dedicai omului a slăbii. Ciţiva studenţi in loarea încasărilor se ridică la
m enajare a cram ei, s-au execu
peste 30 de ani în slujba vieţii, a tă- practică, in frunte cu Lucian Gavrilă, peste 5 .0 0 0 .0 0 0 iei iar planul la
tat şi lu crările de a m en ajare la
măduirii celpr bolnavi. Alături de me- fiu de ceferist din Arad, in anul IV membri cooperatori şi fond so
cofetăria din centrul oraşului, cial, a fost îndeplinit în propor
dicii chirurgi, sînt. pregătite pentru [a Institutul medico-farmaceutic din
unde se aşteaptă să sosească ţie de 184 la sută şi respectiv
a veni în sprijinul operaţiei cele mai Cluj, notează cu înfrigurare fazele de
m obilierul de la I. I. L. „I. C.
bune surori ale secţiei — Aurelia Ro- desfăşurare a operaţiei, Frim u“ Orăştie.
venţa, Lovasz Ekaterina, Ludovica un moment dat, medicul s-a P în ă în prezent au fost spe
Filip... oprit. Ochii îi strălucesc aprins. Se
Şeful secţiei chirurgie, e plecat în şterge pe frunte. Sub măştile de ti-
concediu. Locul i-l ţine însuşi direc- fon se ghicesc zimbete. Operaţia a
torul spitalului, care va efectua ope- reuşit! E cea de-a 10-a operaţie reu-
raţia de acum. sită din această zi. A fost o zi grea
Totul e gata! Sala e complect de- pentru toii. Rar se mai ivesc astfel
zinfectată, instrumentele perfect sie- de zile grele.
Antrenală în întrecerea rilizate... Aparatele funcţionează nor- Ceasul din perete işi sună prelung cializate m agazinele de textile, 100,1 la sută.
pe profesii, echipa condu mal. Luminile ard la intensităţile do- jjdlăile. Instinctiv, privirile se indredp- -m
să de tov. Iulian Sîrbu
de la turnătoria uzinei riie. Oglinzile sini îndreptate spre ^ e[ A trecui de miezul nopţii.
„Victoria"-Călan, sorti
mentul vane-bâi, a dat în timpul operator. Bolnavul, după ce a so ra Zinovia Andreica Penfru terminarea căminului cultural
afara planului 20 vane-
băi reducind totodată pro primit mjecţule ,.aiuritoare şi cele a- . .. ^ ^
centul de rebut sub ad
mis cu 1,65 la sută. nestezeice, este urcai cu ajutorul su- ^ noaj[e
In clişeu: Şeful de e- rorilor pe masă şi la comanda chi- /orf Q In vederea term inării lucră nă, iar alţii au continuat lucră
chipă discutind cu ortacii rilor de construcţie a căminului rile de instalaţie a conductelor
săi, intr-o clipă de răgaz. rurgului, gingaşa munca de „repara Peste cîteva săptămîni, omul va fi cultural din Zdrapţi, raionul pentru ilum inatul electric.
re" ¦a organelor bolnave din om în Brad, tinerii din sat s-au an g a
cepe... După spălarea pielii cu spirt, redat societăţii... jat să lucreze voluntar pentru Printre cei care şi-au adus a-
iod, sînt cerute primele instrumente: Cusutul rănii, pansatul, rămine în a da în folosinţă ‘sala de spec portul se num ără tinerii Adămuţ
sarcina asistentului. Apoi, surorile Ion lui N icolae, O prea Ion iui
— Racii, pensele cărăbuş...
Cu aceste pense se fixează timpul duc bolnavul cu masa mobilă la pa-
operator. Medicul lucrează cu repezi- sare-l aşteaptă pregătii din limp
dune, calm... Ştie că orice mişcare 1,1 salon. tacole în cinstea zilei de 23 Au Ion, Tudor G heorghe lui Solo
gust. mon, C ostina Ion lui Serafim
greşită de acum înainte poate costa Oamenii in alb îşi schimbă hainele. şi alţii.
Acum cîteva zile, m ai m ulţi
o viaţă de om. Se s'ing luminile şi in sala de ope tineri au început lucrările de NICOLAE MOŢ
finisaj la subsol, parter şi sce- corespondent
— Bisturiul... raţii. Liniştea nopţii parcă e şi mai
— Pensele depărtătoare... adincă acum.
Pe obrajii medicului au apărut bro- I. STRAUŢ
